1,395 matches
-
din 15 octombrie 1922 până la 29 mai 1938, sub egida Astrei; din 10 aprilie 1932 se transformă în cotidian. La prima serie redactor, apoi proprietar-editor este Octavian Goga, care între 26 aprilie și 7 iunie 1908 figurează ca director împreună cu Ilarie Chendi; redactori responsabili sunt, succesiv, Ovidiu Gritta, Lazăr Devan și Demetru Marcu. Tot Goga va fi și director al seriei a doua, alături de Alexandru A. Hodoș, redactor responsabil. În numărul inaugural, ca și în numărul 17/1908, în articolul-program Către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Hanul de la Stena, un roman în foileton despre viața aromânilor), I. Chiru-Nanov, Caton Theodorian, Emil Gârleanu (reproducere), G. C. Ionescu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se fac traduceri din Alphonse Daudet, Leonid Andreev, Mark Twain, Maxim Gorki. Oficiul critic este îndeplinit de Ilarie Chendi la rubrica „Viața literară” (de altfel, multe articole îi apăruseră inițial în publicația „Viața literară”), apoi, în 1909, cronica dramatică este asigurată de Al. Ciura. La sfârșitul anului 1909 se anunță (Către cetitorii noștri) „mari greutăți materiale, provocate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața), Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia), Arthur Maria Arsene, Ilarie Voronca, George Dan, Aurel Baranga, Sorana Gurian, Lucia Demetrius, Eusebiu Camilar, Dan Petrașincu, Pavel Chihaia, Liviu Bratoloveanu, Ury Benador. Contribuțiile de critică literară și eseistică îi au ca autori pe Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Silvian Iosifescu, Ovidiu Drimba, Al. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin alți colaboratori ai acestora, publicația reia ideile directoare din „75 HP” și „Punct”. Noua revistă consideră că invarianta acelor idei este principiul integrării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
prin, pentru ea. Unul reprezenta, reprezentăm toți.” Eludând proza narativă, sub cuvânt că funcția ei este îndeplinită cu mai multă eficacitate de reportaj, avangardiștii de orientare constructivisto-integralistă exaltă în schimb poezia, pronunțându-se pentru „poezia agresivă”. Asemenea artelor plastice, menționează Ilarie Voronca, poezia se dezbară, prin constructivism, de orice subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește și calmează. El nu transmite emoție, ci „senzație crudă”, „sângerândă”, „zvârcolindu-se șopârlă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
sau „Critică literară”. Aici sunt republicate texte literare și eseuri critice din revistele „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Gazeta de Transilvania” etc. Din reviste precum „Însemnări literare” sau „Convorbiri literare” sunt reproduse texte de Demostene Botez, Mihail Sadoveanu, I. Agârbiceanu, D. Anghel, Ilarie Chendi, Ț. Ștefanelli, Ion Creangă, Titu Maiorescu, G. Bacovia. Se republică (din „Timpul”) articolul lui M. Eminescu Despre programe (65/ 1919), apare articolul lui Duiliu Zamfirescu intitulat Bucovina (65/1919), iar N. Iorga semnează articolul În țară vechilor boieri (181
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285898_a_287227]
-
cel care se reverberează în ele. Dacă, de pildă, Nerva Hodoș, primul editor al poeziilor postume eminesciene, a murit nebun după ce a descâlcit scrisul manuscriselor eminesciene este tot pentru a completa și valida destinul poetului. Iar colegul și colaboratorul său, Ilarie Chendi, s-a aruncat în gol de la etajul spitalului Mărcuța gestul său continuând alte „flori” din covorul destinului. Dacă, iarăși luând un caz la întâmplare, dar de data aceasta din „proza vieții” de poet, Artur Enășescu, autorul câtorva romanțe ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
limbă, devine evident că în privința lui Eminescu se ascunde ceva. Acești ardeleni cu logica lor inflexibilă vor fi cei care-l vor obliga, în cele din urmă, pe Titu Maiorescu să predea manuscrisele eminesciene la Biblioteca Academiei Române. Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi editate chiar în anul predării lor, 1902, de către Nerva Hodoș și Ilarie Chendi pentru ca apoi să intre în scenă Ioan Scurtu, ardelean de asemenea, inflexibil antimaiorescian până la un punct, apoi colaborator cu acesta, devenind repede mare editor al lui Eminescu. Nu edițiile Maiorescu ce reiau stereotip cele vreo 70 de poezii eminesciene
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mândru colaboratori harnici de la „Paloda” la care o contribuție materială și de suflet a adăugat‐o tipograful și literatul G. Cațafany. În revistă au mai semnat: M. Sadoveanu, N. Iorga, E. Lovinescu, G. Vâlsan, A. Gorovei, D. Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a. ...” La Făt‐ Frumos au scris - spune G. Tutoveanu în Discuții literare cu V.D. Damaschin în numărul 1 din Scrisul nostru: N. Iorga, A. C. Cuza , cu „Naționalitatea în artă”, I. Brătescu - Voinești, I. Basarabescu, O. Carp, M. Sadoveanu, I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
timpul cel mai critic poate din dureroasa lui existență milena ră.” * Mihai Lupescu care de la Zorleni, alături de alți colaboratori, a dat viață revistelor: „Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Miron Costin”, „Vestitorul satelor”, necruțân du‐și nici un sacrificiu”, Mihail Sadoveanu, Alexandr u Vlahuță, Ilarie Chendi, Eugen Lovinescu, Mihail Dragomirescu, d ar și rubrica „Însemnări” sau „Răspunsuri” către cititori, deosebit de aglomerată, care, indiferent de dimensiuni, o semna tot Tutoveanu. Nelipsite din cuprins erau „Cronica literară” și „Corespondența literară” În revistă au semnat: G. Tutoveanu, G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poezie”, scrie poetul mentor al mișcării (Principii pentru timpul nou, 1925). Principalele repere ale curentului constructivist în lirică, intelectualismul, citadinismul, geometrismul, concentrarea expresiei, elemente comune, de altfel, și altor orientări de avangardă, sunt ilustrate de versurile semnate de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, B. Fundoianu, Șt. Roll, Mihail Cosma, Filip Corsa, Tana Quil. Numeroasele similitudini de concepție dintre grupările avangardiste românești, precum și atitudinea ponderată, neexclusivistă a revistei favorizează apropierea multor poeți moderniști, neafiliați vreunei grupări literare. Cei mai însemnați poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
profunditate și melancolie, cu o exprimare ceremonioasă, recurgând la un arsenal retoric consacrat. I-au fost depistate posibile ascendențe literare în modernismul interbelic (s-a vorbit despre Ion Vinea și Adrian Maniu, iar referirea la „stilul spumos intelectualizant al lui Ilarie Voronca” este enunțată de Nicolae Manolescu). Uneori poetul se rostește direct, cu maximă limpiditate, pe un ton gnomic ori afectat confesiv, alteori sporește consistența poemului prin recursul la o imagerie „transistorică”, eventual mitologizantă, ori de sugestie onirică sau suprarealistă, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
trecutului prezent”, clamând schimbarea metafizicii „de altădată în materialismul științific de azi [...], în condițiile de viață ultimă, în nevoile firești și în drepturile imperative ale omului”. Astfel, nu întâmplător primul volum al lui R., tipărit la Paris prin grija lui Ilarie Voronca și cu ilustrații de Victor Brauner, e numit Poeme în aer liber (1929). Imaginația poetului sugereză o permutare continuă, dinamică și fantezistă a elementelor și faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluența esențială a dadaismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll sau Despre structura poemului, CNT, 1969, 11; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 192-205; Nicolae Manolescu, „Ospățul de aur”, CNT, 1970, 8; Ion Bălu, Ștefan Roll - prozatorul, CRC, 1970, 8; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 65-69; Crohmălniceanu, Literatura, II, 420-425; Petroveanu, Traiectorii, 34-40; Barbu, O ist., 56-58; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 369-380; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
și Al. Robot până în 1935, iar între 1935 și 1937 de Mihail Sebastian. Sunt recenzate volume aparținând lui Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, G. Călinescu, Ion Pillat, V. Voiculescu, Anton Holban, Emil Cioran, Ion Minulescu, Nae Ionescu, Aron Cotruș, Ilarie Voronca și mulți alții. R.n.i. cuprinde numeroase articole și comentarii de critică și istorie literară, profiluri de scriitori din literatura română și universală, prezentări de reviste literare din țară și străinătate, studii de teorie literară și estetică. E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
prejudecăților”. O carte de hotar în activitatea lui S. o reprezintă În căutarea formei (1979). Autorul ei se află încă sub tutela lui G. Călinescu în privința relației dintre istorie și literatură, folosește încă fișele cercetărilor pozitiviste în privința lui Ion Heliade-Rădulescu, Ilarie Chendi sau Ion Agârbiceanu. Însă aglomerarea trimiterilor la critica mai nouă și mai ales revelația cărților lui Mircea Zaciu și Adrian Marino sunt semne vizibile ale unui nou drum al criticului. De altfel, încă din 1972 scrisese o carte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Ce-am auzit de la alții, Iași, [1922]; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1996; Amintiri din copilărie, București, 1925; Amintiri din prima tinerețe, București, 1927; Scrieri, îngr. Cătălina Poleakov, pref. Mircea Anghelescu, București, 1980; Scrieri, București, 1999. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Proza d-lui Radu Rosetti, „Voința națională, 1904, 5 624; Davidescu, Aspecte, 188-190; Lovinescu, Ist. civ. rom., II, 39-41, 84-86, passim; Mihail Sevastos, „Povești moldovenești”, VR, 1921, 7; Mihail Sevastos, „Alte povești moldovenești”, VR, 1922, 5; Mihail Sevastos, ,,Amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
FRONTUL EVENIMENTELOR CULTURALE ȘI SOCIALE, publicație apărută la București, săptămânal, între decembrie 1932 și martie 1933. Redactor: J. Leonard. Revista este de orientare antifascistă și deține rubricile „Mapamond”, „Curier literar”, „Corabia lui Noe”, „Pentru copii”. Semnează versuri Virgil Carianopol, Ilarie Fulea ș.a., iar publicistică I. Nistor, O. Gruia, N. Andrieșu, D. Cârstea, C. Ifrim. Sunt inserate, în versiune românească, numeroase texte din Jaroslav Hasek, Isaac Babel, Ilya Ehrenburg, Egon Erwin Kisch. Alți colaboratori: C. Oprea, P. Costin, P. Dragu, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287099_a_288428]
-
Delavrancea (Hagi Tudose), I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, M. Sadoveanu ș.a. Sunt publicate articole despre P. Maior, C. Negruzzi, V. Alecsandri, M. Eminescu, T. Maiorescu, I. L. Caragiale, I. Creangă, G. Coșbuc, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, Ilarie Chendi, M. Sadoveanu. Se oferă și traduceri din Boccaccio, Schiller, Antioh Cantemir, V. Hugo, Mark Twain, Turgheniev, L. Tolstoi, Giovanni Pascoli (în tălmăcirea lui Giuseppe Cifarelli, 1938) ș.a. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
1912; Clipe de repaus, îngr. și pref. Mircea Manta, Cluj-Napoca, 1985. Ediții: Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, Brașov, 1900. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], „De toate”, GT, 1898, 8, 9; I. Caragiani, „Clipe de repaus”, AAR, partea administrativă, t. XXIV, 1901-1902; Ilarie Chendi, „Clipe de repaus”, CL, 1902, 7; Chendi, Foiletoane, 116-121; Iosif Blaga, Directorul Virgil Onițiu. Sufletul și activitatea lui, Brașov, 1916; Axente Banciu, Virgil Onițiu, Brașov, 1926; Breazu, Studii, I, 245-246; Horia Teculescu, V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de călătorie din Palestina), F. Brunea-Fox (Note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
tipărit. Cuprinsul este mai ales „literar și umoristic”; s-au publicat și numeroase poezii, povestiri și disertații. Selectarea materialelor se făcea de o „comisie critizătoare”, alcătuită din trei-cinci persoane, foarte activă în perioadele când în fruntea ei s-au aflat Ilarie Chendi (1894-1897) și Octavian Goga (1901-1904). Chendi propune transformarea „Rosei cu ghimpi” într-o foaie publică tipărită. El sugerează și titlul, „Echoul tinerimii”, lansând totodată, spre a face față cheltuielilor de imprimare, apeluri cu liste de prenumerare și colectare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
scrisă de studentul Ghiță Pop (1891). Această activitate nu a fost bine văzută de autorități, care în 1896 efectuează două percheziții la sediul societății, verificând biblioteca, arhiva și procesele verbale ale ședințelor, multe materiale fiind confiscate, între care „operatele” lui Ilarie Chendi asupra nuvelelor lui Ion Russu-Șirianu și Valer Moldovan, ca și piesa lui Ghiță Pop; sediul a fost sigilat, iar arhiva retrocedată cu aspre observații de respectare strictă a statutelor. Momente de reviriment cunoaște societatea în anii 1901-1904, când își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]