1,373 matches
-
și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În rețea În economia globalizată 9. „Statele Unite” ale Europei 10. Guvern fără centru (descentralizat) 11. Curtarea societății civile 12. Dilema imigrației 13. Unitate În diversitate 14. Luptând pentru pace 15. Al doilea Iluminism 16. Universalizarea visului european Note Bibliografie Index Traducere din limba engleză de Dan Golopenția INTRODUCERE În anii ’60 eram un tânăr activist și, ca mulți alții din generația mea, m-am implicat În „Marea Revoluție Socială”. Afroamericanii Își cereau dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
individuală. Noul vis se concentrează nu pe acumularea bogăției, ci pe ridicarea spiritului uman. Visul european Încearcă să lărgească empatia umană și nu posesiunile teritoriale. El scoate omenirea din Închisoarea materialistă, În care a fost prizonieră din primele zile ale Iluminismului din secolul al XVIII-lea, la lumina unui nou viitor motivat de idealism. Aceasta este o carte despre vechiul vis american și noul vis european pe cale de apariție. Este numai o primă aproximație, cu toate defectele care acompaniază un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acesta nu ar fi devenit niciodată o viziune atât de puternică. Dacă John Winthrop a reprezentat partea spirituală a visului american, Benjamin Franklin a fost cel care a furnizat ghidul practic. Viziunea lui Franklin despre America a fost inspirată de Iluminismul european, care punea accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și a văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute productive. El a privit America drept un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4 și 5.) Astăzi un număr crescând de tineri americani s-au dezbarat de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu este noul mileniu sau chiar perioada postbelică, ci perioada crepusculară dintre medievalul târziu și epoca modernă timpurie, când multe dintre convențiile care au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de modernitate au Început să se sedimenteze. Aceste convenții includ Iluminismul și Începuturile științei moderne, Înflorirea individului, stabilirea regimului proprietății private, formarea capitalismului de piață și apariția statului-națiune. Trecerea către o eră globală forțează regândirea tuturor acestor convenții, deja uzate, ale erei moderne. Pentru a Înțelege drumul pe care noua viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transportată În Întregime pe țărmurile americane În secolul al XVIII-lea, unde a continuat să anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales să trăiască simultan și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anime experimentul american până În prezent. Revoluția americană a avut loc exact În momentul În care Reforma Protestantă În declin Își făcea acomodarea finală cu forțele Iluminismului. În timp ce majoritatea Europei a combinat eventual elementele teologiei Reformei Protestante cu cele ale ideologiei Iluminismului Într-o nouă sinteză Îmbrăcată În democrație socială, America nu a făcut asta. În schimb, generații succesive de americani au ales să trăiască simultan și În forma lor cea mai pură, atât Reforma Protestantă, cât și tradiția iluministă, devenind, În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
construită de Newton și contemporanii săi, toate detaliile spontane, complicate și care nu pot fi prezise, ale vieții sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate și calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu, administratorii de resurse umane și consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului american În așa măsură Încât unii critici ai domeniului social nu s-au putut stăpâni să nu facă câteva aluzii răutăcioase. H.L.
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dumnezeu. În America, fiecare persoană crede că este egalul celorlalți. Cu toate că ideea de individ autonom permite americanilor să fie atât religioși, cât și seculari, orientați spre credință și raționalitate, a trai atât În lumea Reformei, cât și În cea a Iluminismului poate să creeze confuzii teleologice. În timp ce acea parte a caracterului american care ține de Reformă tinde să trăiască suferința lui Hristos În această lume În schimbul salvării În următoarea, partea iluministă Îl Îndeamnă pe fiecare american să caute fericirea aici și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bogăție și mai mult timp liber, obsesia amercanilor În ceea ce privește crearea de bogăție apare mai degrabă patologică. Ei spun că „posesiunile noastre sfârșesc prin a ne poseda pe noi”. Adevărul este, că americanii au devenit avocații cei mai puri ai ideilor Iluminismului european care pune semnul de egalitate Între proprietatea privată și libertate. Atât de intensă a fost credința noastră, Încât, atunci când Congresul American a adoptat În 1894 o nouă versiune a taxei federale pe venit, aceasta a fost declarată neconstituțională de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reamintim că Imperiul Otoman a controlat părți din Europa În diverse momente istorice. Așa că este sau nu Europa o parte a Orientului Mijlociu? Mulți pretind că Europa are o moștenire culturală comună, aducând drept argument rădăcinile ei greco-romane, creștinismul și Iluminismul secolului al XVIII-lea. Europa, spun ei, este un mod de a privi lucrurile, care rezultă dintr-un trecut și un destin comun. Din nou, problema este că istoria nu s-a desfășurat În maniera uniformă pe care euro-entuziaștii o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai bine: „Odată ce am pierdut confortul granițelor noastre geografice, trebuie să redescoperim de fapt ce anume duce la creerea legăturilor Între oamenii care formează o comunitate”72. Dacă noua realitate spațială este mult mai complexă decât permite geometria simplă a Iluminismului, referința temporală În schimbare este la fel de complicată. Dacă temporalitatea vechiului vis american este direcționată spre viitor, temporalitatea visului european, pe cale de apariție, combină toate cele trei segmente temporale - trecut, prezent și viitor - Într-o singură structură. Pentru americani, singura grijă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu au fost articulate dintr-odată și Îmbrățișate fără rezeve. Mai degrabă, ele erau rezultatul unei bătălii lungi pentru a redefini aspirațiile umane. Într-un sens foarte real, drepturile anterioare reprezintă codificarea ultimului mare vis uman care a apărut În Iluminism și s-a maturizat odată cu răspândirea capitalismului de piață și era statelor-națiune. Acel vis, care este Încă foarte viu În Statele Unite ale Americii, se apropie de sfârșitul În Europa. Acum, europenii au un nou vis, unul mai expansiv decât cel
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu al nostru. Desigur, În multe aspecte, visul european este atât de diferit de al nostru Încât este probabil că cele două superputeri să se găsească uneori În conflict pe scena mondială, pe măsură ce Înaintăm În acest secol. 15. Al doilea Iluminism Sir Martin Rees este unul dintre cei mai distinși astronomi din lume. În 2003, bine-cunoscutul profesor de la universitatea din Cambridge a cauzat o scurtă reacție În cercurile științifice În momentul publicării cărții sale Our Final Hour. Rees a avertizat că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru gândirea lumii moderne
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unor dubii referitoare la abilitatea noastră de a folosi raționamentul pentru a controla și dirija forțele naturii și propriul viitor ar elimina visul utopic al perfectibilității vieții pe Pământ. Pentru toate aceste motive, comunitatea științifică a argumentat, Încă de la Începutul Iluminismului, că aproape toate investigațiile omenești sunt demne de urmat. Rees a Înțeles foarte bine implicațiile afirmațiilor sale. Totuși, el a Întrebat: Avem În prezent obligații care transcend catehismul iluminist? Sunt investigarea, experimentarea și aplicarea tehnologică a libertății absolute, chiar dacă toate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pare remarcabil de asemănătoare „rețelei Europa” cu straturile ei de rețele implantate - localități, regiuni, organizații ale societății civile, diaspore culturale, companii transnaționale, state membre, Uniunea Europeană și instituții globale - analogia este corectă. O nouă știință este pe cale de apariție - al doilea Iluminism -, ale cărei principii operaționale și premise sunt mai compatibile cu modelul de gândire bazat pe rețea. În timp ce vechea știința este caracterizată prin detașare, expropriere, disecție și reducție, noua știință este caracterizată de angajare, realimentare, integrare și holism. Vechea știință privea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
exploata, utiliza și poseda natura sub formă de proprietate este temperat de obligația de a administra natura și de a o trata cu demnitate și respect. Valoarea utilitară a naturii este Înlocuită gradual cu valoarea intrinsecă a naturii. Al doilea Iluminism științific a Început acum aproape un secol. Noile domenii ale termodinamicii și biologiei organismelor, la Începutul secolului al XIX-lea și introducerea principiului de nedeterminare, mecanicii cuantice, filosofiei procesului și ecologiei, În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război mondial și mai recent apariția teoriei complexității, teoriei sistemelor disipative și a autoorganizării au contribuit toate la deconstrucția și prăbușirea ortodoxiei științifice a Iluminismului tradițional și, În același timp, au condus la trasarea unei noi direcții fundamentale pentru știință În secolul XXI. Din nefericire, o bună parte a ideilor noastre despre comerț, guvernare și societate și a relației noastră cu mediul Înconjurător este Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nesigure, este o realitate. Dar cel puțin Europa a stabilit o nouă agendă pentru a conduce știința și tehnologia, care, dacă este urmată, poate Începe procesul de depărtare a lumii de vechile modele și de Îndreptare către un al doilea Iluminism științific, unul care să rezoneze cu visul ei de includere, diversitate, sustenabilitate, calitate a vieții și armonie. Mergând mai departe Uniunea Europeană este angajată În prezent Într-un număr de inițiative, unele minore, altele grandioase, care reprezintă o schimbare radicălă În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
recunoscută, la fel ca și fiecare ființa umană. Parcurile transfrontaliere ale păcii extind noțiunea drepturilor universale ale omului pentru a include drepturile restului naturii. Este prea devreme pentru a putea spune cu siguranță că Europa conduce lumea către al doilea Iluminism. Desigur, Înțelegerile sale multilaterale, tratatele și directivele interne și inițiativele vârf-de-lance curajoase sugerează o reevaluare radicălă a modului În care știința și tehnologia sunt abordate și executate. Importanța crescândă a principiului precauției și gândirea sistemică așează Europa Înaintea Statelor Unite ale Americii și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
European Commission Eurobarometer, nr. 56, aprilie 2002. 97. Savic, Misha, „EU Peacekeepers Arrive in Macedonia”, The Washington Post, 1 aprilie 2003. 98. Geitner, Paul, „EU to Send Peacekeepers to Congo”, The Associated Press, 4 iunie 2003. Capitolul 15: Al doilea Iluminism 1. Rees, Martin, Our Final Hour, Basic Books, New York, 2003, p. 8. 2. Ibidem, p. 120. 3. Ibidem, p. 121. 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. Davidson, Keay, „Saving the Universe by Restricting Research”, San Francisco Chronicle, 14 aprilie 2003. 7
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul și Rațiunea, trecutul este Însușit ca ,,patrimoniu”, fapt ce separă ,,tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]