3,832 matches
-
satul Petia, Pe care îl păstrez în sufletul meu, De copil am cunoscut aici omenia, Pe care am sădit-o și purtat-o la greu. Vara parcă era raiul pe pământ, Pe cer hălăduia în cântec ciocârlia, Care-și răspândea ilustrul cânt, Frumoasă era vara în satul Petia. Drumurile mereu pline de glodul hleios, Care parcă nu se mai termina niciodată, Timpul mi se părea veșnic ploios, Așteptam cu nerăbdare iarna înghețată. Izvoarele din Ciofu, cu apa lor rece, Cântau simfonii
SATUL MEU PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359763_a_361092]
-
fiice de profesori universitari, cu care m-am împrietenit, din cauza preocupărilor și a gusturilor comune ( ei prin tradiție și educație, eu - doar - prin absorbție voluntară!), mi-au deschis porțile caselor în care poposeau mari artiști. Sau care erau frecventate de ilustre personalități ale epocii. Am aflat lucruri care îmi fuseseră inaccesibile ca elev de liceu ... Începusem să-mi rafinez gusturile, comportamental (și estetic!). Ecoul, deloc tardiv, al acestor învățături apare - într-un sonet scris de mine șaizeci de ani mai târziu
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
felul frumos și grația în care a trăit-o. Podoaba cea mai de preț a ei era virtutea; virtutea sub toate formele și manifestările ei, la gradul superlativ.” (ibid.) Pentru a întregi imaginea sacră a acestei familii model, creștine și ilustre așezăm și ultima Icoană, cea a lui Cezar: „... era tânărul mistuit de a cunoaște și de a ști totul, de a explora taine, de a dezlega enigme cu înclinații realiste practice, studiind geometria, logica, gramatica, retorica și medicina, cu studii
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
câteva aricole de presă. Alții mi-au oferit (repet, grație întâmplării - nu unei meschine ambiții specifice, spre exemplu, vânătorilor de „trofee”) doar numai câteva clipe de încântare, clipe oprite în loc de modestu-mi mecanism al memoriei. Doi dintre acești (din urmă) oameni iluștri cărora li s-au intersectat magistralele călătoriilor lor misionare cu îngustele mele poteci sunt ierarhi ai Bisericii noastre ortodoxe. Unul dintre ei e plecat la Cer, anume vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, iar celălalt e Întâistătătorul Bisericii noastre de
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
a-ndoielii strecurată prin mituri, Într-un clopot e scris, anunțând o teroare, Peste suflete e-ntins un totem de-nchinare, Ard vecii de popoare, univers cu făclii, Câte taine s-au dus, câte taine vor fi... Așternut cerne timpul bravurei ilustre, Mii de ani sunt trecuți, mii de stele-s răpuse, Cugetări, răstigniri, în fiori arde zarea, Ca și verdele crud, ca și văntul cu marea, În puterea divină prinsă-i gena durerii Străbătând începutul în cascada tăcerii, Mai profundă ca
RELIGIA MEA E IUBIREA de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340329_a_341658]
-
se înfiripa din doliu. E radiografie, mărturisire, rememorare și căutare, după ce, singura implacabila moarte, a despărțit trupuri ce se însoțeau mereu. Nu și suflete, căci acelea sunt veșnice. Dante-Beatrice, Petrarca-Laura, Eminescu-Veronica sunt cupluri celebre, care rămân neclintite în eternitate. Precum iluștrii predecesori, va rămâne în posteritate, legat pentru totdeauna de Olimpia, poetul Eugen Dorcescu, care și-a pus sub lupa iubirea de după moartea singurei femei din viața lui, în poeme a caror valoare sunt un omagiu sincer, unic și elevat, pentru
EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340345_a_341674]
-
nimic. Nimic, în afară de o haină de blană.” (Lena Constante) Dacă Leonid Andreev ar fi putut parcurge, mai întâi, cărțile Lenei Constante, cu siguranță că propria sa amprentare pentru posteritate nu se mai lega sub nicio formă de titulatura aspră de ilustru „apostol al autodistrugerii”, iar „Valsul câinilor” ar fi fost în genere reformulat. Din păcate însă, întâlnirea spirituală Andreev-Constante nu a avut loc niciodată, din cauza poziționării celor doi scriitori în epoci complet diferite (și amintim aici faptul că piesa de teatru
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
nu au stat cu nimic diferit. „Această perioadă (n.n. perioada stalinistă) a fost pentru mine îngrozitoare.”, deoarece „Urmăritorii mei adesea intrau și în biserică să vadă ce fac. Ce puteam face altceva în biserică decât să mă rog?!...”, își amintea ilustrul cărturar român. Însă nici Papu și nici Constante nu și-au pierdut vreodată simțul moral și îndârjirea de a rezista opresiunii comuniste. Dimpotrivă, amândoi au pus pe seama suferinței înseși soliditatea ulterioară a propensiunii individuale spre infinitul spațiului divin. Căci, în
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
gustul lor. Era mai retrasă și zona nu era așa de bine luminată. Comandară aproape imediat. - Bere la halbă pentru amândoi, cinci mici bine fripți, pătrunși, mujdei... - Și o porție de iahnie de fasole, neică! Pentru mine, să țin tovărășie ilustrului meu prieten, fost parlamentar, se făli domnul Costică. Știa el ce-i place venerabilului său prieten, care zâmbi larg și înghiți în sec gândindu-se la fasole. ”Prostul dracului! Fasole... Da, dar e grozavă aici. E bună... Dacă nu-mi
LA SPOVEDIT... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340446_a_341775]
-
sigur, icni un fel de râs de sub blană, iar curtea începu iar să ofteze și să leșine de admirație... - Roma, Roma, înseamnă că ați fost trimis de către bunul nostru prieten, papa. Dar unde ați studiat medicina de v-a dat ilustrul părinte o asemenea misiune de înaltă cinste? - La Craiova, maiestate, la noi Craiova, bâigui pierit Verdunel, dar cum era aproape sigur că regele nu auzise de Craiova și nici de faima ei, începu să simtă cum îl rodea o funie
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
700). Ne-a vorbit și despre visul dumneaei, de a scoate o carte cu problemele compuse de soțul său. În prezent, editura a adunat 600 de probleme, iar alte câteva mii se află în arhiva proprie. Din biografia pasionantă a ilustrului matematician, rememorată de dumneaei, e de reținut și episodul neplăcut al eliminării din facultate în anul 1958, din pricina originii nesănătoase (tatăl, ofițer în armata regală). Laurențiu Panaitopol, student în anul al II-lea la Matematică, a fost exmatriculat și trimis
Un telefon pentru profesoara de mate: „- Doamna dirigintă, știați că vine Mireille Mathieu? V-am luat un bilet...” () [Corola-blog/BlogPost/338352_a_339681]
-
nepedepsit. Nu este singurul, de altfel. Aproape fiecare mașină oficială care iese pe porțile ferecate ale Palatului Victoria, în direcția Calea Victoriei, încalcă fără nicio jenă legea. Suntem, desigur, în țara în care există reguli doar pentru fraieri, în concepția unor iluștri „lideri” de azi. Apoi, Cristian-Mihai Dide a fost amendat pentru traversarea printr-un loc nepermis, deși nu există o trecere de pietoni spre Piața Victoriei în spațiul în care au loc protestele. Mai mult, conform legii, traversarea pe la colțul străzii
Manualul de intimidare a protestului paşnic în România 2017 () [Corola-blog/BlogPost/338853_a_340182]
-
fetrului. Treceam printr-o dramă, nu mai existau frizeri decenți pe lumea asta. M-aș fi tuns la frizeria de la colț, dar nu aveam de unde să știu ce mână de lucru activează acolo, așa că am cerut în stânga și în dreapta păreri. Ilustrul meu cap nu se putea tunde la un salon de mâna a treia, iar prietenii mei erau de acord. Așa am aflat de Olga. Numele sonor mi-a dat încredere, nu mai spun de laudele și de tam-tam-ul create în jurul
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
în această ipostază. Fără „nebunia” teroristei Jyn și a trupei ei multicolore (multi-specia și multi-etnia sunt caracteristici Star Wars încă de la bun început: amintiți-vă primele secvențe din „A new hope” din barul de pe Tatooine), Luke ar fi rămas un ilustru anonim. Și aici vă propun să ieșim din poveste și să ne întoarcem fața spre scenarist și regizor. Care, deși nu au realizat o capodoperă cinematografică, au reușit să lege povestea într-un mod care pe mine, vorba unui bun
Am fost la Rogue One fără să-mi fac mari speranțe și am plecat convins că s-a născut o nouă speranță pentru „Războiul Stelelor” () [Corola-blog/BlogPost/338542_a_339871]
-
la un articol scris de profesorul Ioan Man despre Nichita Tomescu, găsindu-l în numărul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
despre cunoscutul savant Ștefan Procopiu. Astăzi am dori să vă facem o surprinză. Dorim să vă prezentăm un dialog deosebit de interesant apărut în ziarul „Lumina” în data de 20 februarie 2009, interviu realizat de d-na Otilia Bălinișteanu cu soția ilustrului fizician - d-na profesoară Rodica Procopiu. Cu această ocazie am dori să-i mulțumim și să o felicităm pe d-na Otilia Bălinișteanu pentru informațiile prezentate și munca depusă la realizarea acestui articol. Ștefan Procopiu, un savant de Premiul Nobel
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
se confesează în mod neașteptat, mărturisirile ei compunând portretul actriței care avusese toate atributele divei în anii tinereții sale scenice. Impresionant rămâne pentru noi, astăzi, adevărul că întreaga viață a Dorinei Stanca a fost centrată pe cultivarea memoriei soțului ei ilustru, murit nedrept de timpuriu. Tot acum a fost încredințat tiparului și romanul de dragoste, alcătuit din epistolele, uimitoare ca frumusețe, adresate de Radu soției lui, alintată cu numele de Doti. Nu ne îndoim că volumul îngrijit de Ion Vartic, intitulat
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
dragostei unui păgân care a văzut în femeie cel mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de persiile Dorului! este un cutremurător poem adresat graficianului Damian Petrescu, cel care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, „starostele de Paris” și care a făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
în forme singulare: „Cu trestia de aur măsor deșertăciunea:/ eu voi fi Cel ce nu am fost:/ paznic al umbrei, hotarnic fior,/ până mor, până mor, până mor...”, „E timpul să ardem Secunda,/ aducerile-aminte nu există,/ vom fi o minciună ilustră,/ iar minciuna aceasta e Arta mea,/ ca trezirea din somn a vântului, primăvara ... ” Stilistic, imaginile sunt puse în relație cu o concepție proprie, privind organizarea în jurul unui termen-metaforă, dezvoltată în oglinda unei singure pagini. Aceasta este o tehnică specială pe
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
universale a organizațiilor nonguvernamentale dacoromânești - FORUMUL ORGANIZAȚIILOR CULTURAL-ȘTIINȚIFICE DACOROMÂNEȘTI - F O C U S, și mai cu seamă a năzuințelor organizațiilor românilor din întreaga lume. Avem nevoie de F O C U S, după modelul reprezentat de Societatea Carpații și iluștrii noștri înaintași precum marele Nicolae Densușianu cu monumentala sa lucrare, biblia dacoromânilor - Dacia Preistorică, genialul voievod al limbii și culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă să dacizăm totul, enciclopedistul de geniu B.P. Hasdeu care s-a întrebat și
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
de la Stănilești la curtea lui Petru I, o luă de nevastă pe Trubețkaia, cea mai frumoasă femeie a vremii din Rusia; ce-i drept, și el i-o dăduse pe Maria, fiica sa, lui Petru. Cezar, marele conducător de oști, ilustru om politic și împărat al Romei, a iubit-o pe Cleopatra, de asemenea, cea mai frumoasă femeie a vremii. El de 50, ea - de 19 ani. Sosit în Egipt, dădu câteva lupte și între acestea rezolva problemele puterii acestei țări
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
răsuflau ușurat. Fusese leul saloanelor londoneze mulți ani la rând; două nume purta pe buze Europa - Byron și Napoleon. Era frumos, e adevărat. Frumos, pentru că s-a născut din părinți frumoși; rupt din soare, aș zice! Din cercetarea portretelor oamenilor iluștri, bărbat mai frumos ca el nu am văzut. La Harrow, școala unde învățase, avea trăsături frumoase ale feței; ochii și sprâncenele îi erau extraordinare, părul îl avea deschis, un pic roșcat și cârlionțat; revenit la Kambridge, grație regimului sever și
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
la un articol scris de profesorul Ioan Man despre Nichita Tomescu, găsindu-l în numărul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
și locuri descrie Octavian Curpaș - având ca pretext amintirile lui Nea Mitică, - de fapt, Dumitru Sinu, octogenar stabilit în America, dar și evenimente de excepție de la mijlocul veacului trecut, petrecute în Orașul Luminilor și care au avut ca participanți figuri ilustre ale diasporei românești, integrate perfect în atmosfera pariziană. Astfel a fost Festival românesc de ziua mamei - sala Odeon din Paris. Iată cum evocă, Octavian Curpaș prin vocea personajului său, nea Mitică, acest eveniment deosebit: „Comunitatea românească din Parisul anului 1950
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]