7,075 matches
-
ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoasele sale recenzii de cărți imaginare).(Wiki) Borges a fost propus penreu Premiul Nobel dar Academia Suedeză nu i l-a acordat dintr-un motiv puțin plauzibil fiind așa-zisa simpatie a lui Borges pentru dictatorul Juan Peron. Dar cel mai bun argument îl aduce chiar
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
sau mai mulți) și, dificultate aproape insurmontabilă, îndeajuns de asemănători, pentru a fi unul. Salvarea, atâta câtă poate exista, vine de la retorica autoreferențială în care „un desen uitat” menține fecunditatea insuficienței. Asta înseamnă că oricând și oricine poate continua Convorbirile imaginare cu..., mai ales că una din plăcerile scriitorilor este să gloseze unii despre alții, să se interpreteze reciproc, să bârfească, cum ar fi spus mama.” Aș spune nu chiar oricine, cartea fiind un demers erudit, cu o vastă bibliografie și
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
mesajul adresat cititorului prin această carte: “Lectorul va observa că libertatea iluzorie a filosofului, scriitorului etc. de a inventa/ reinventa ceva, nu este decât uitarea (și amintirea) acestei „patrii natale” pe care o reprezintă limba. Cititorul este obligat în „Convorbiri imaginare...” să nu uite că semnificatele scriiturii/ filosofiei borgesiene nu trimit nicidecum la un referent real, ci doar la un semnificant pur verbal. Patria de origine a limbii, aceea în care Povestitorul, Filosoful, Poetul, Criticul (un creator de puncte de vedere
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
citit undeva - moartea sau nebunia pot fi consecința unei absențe totale a viselor?” Exemplele, de o imensă plajă interpretativă, ar putea continua la nesfârșit; la această ediție critică a operei lui Borges ar fi posibilă o altă ediție critică, Convorbirile imaginare cu...fiind o carte deschisă ecoului cultural din varii domenii artistice. Este o carte de cultură și erudiție borgeziene cărora profesorul Petre Isachi le răspunde cu erudiție și cultură românești, este un dialog intercultural, este mândrie culturală românească. O expunere
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
mândrie culturală românească. O expunere fericită românească, pentru literatura noastră, pentru arta noastră, milenare. Conchid cu subscrierea la propria încadrare a autorului genului de carte prezentată azi: “Nu ideea de studiu critic mitofilosofic este vanitatea, veleitatea și voința acestor Convorbiri imaginare cu..., ci un alt tip de Literatură critică: iată ce se vor ele.” Și mai cred, la finalul lecturii acestei cărți de excepție, că este o carte deschisă continuării pentru specialiștii filozofi, pentru filologi și elevi, studenți întru studiu și
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
interpretare, dar și pentru lectorul doritor de o incursiune enciclopedică, de-a gata, fără dicționar! Este o carte de experiență și erudiție, demonstrată noematic. Ar trebui să facă mai multe valuri...scrise! Cristina Ștefan, 10 febr 2016 Referință Bibliografică: Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges- prof. Petre Isachi / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Ștefan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
și Viață, Părinții” se intitulează sugestiv al doilea capitol, ce evocă, sensibil, ”copilul din noi”, cu o nostalgie aproape dureroasă față de copilăria ce nu mai poate reveni nicicând. Poeta face o incursiune în casa părintească, pe ulița satului, într-un imaginar dialog cu propria copilărie, dialog ce o transportă spre amintirea tatălui ce nu mai este, el dăinunid doar în eternitatea cimitirului, în mirosul de tămâie, vegheat veșnic de fiică. Ea pendulează între imaginea îndurerată a mamei aflate într-o nesfârșită
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
putea învăța vreodată Taina întoarcerilor Dacă s-ar putea ști cât a rămas Din ființa miracol pornită la drum, Și mai ales dacă în oboseala victoriilor S-ar ști cât din ea se împrăștie-n fum. ,, Poeta nu creează vămi imaginare, deoarece atmosfera din ,, Nesfârșitele vămi ,, sunt adevăruri ale timpului ( Medievală; Revers; Inspirație; Lumea s-a-mpărțit în două; Șarpele casei ).Toate au același echilibru de înțelepciune, însă, pentru starea mea ( iubindu-l cu desăvârșire pe Mihai ) cea mai dominantă poezie din această
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
Asa cred că se numea pe atunci, UNARTE acum, am rămas blocată într-o dragoste platonică pentru a nu fi nevoită să să mă împreunez cu vreun trup masculin, am rămas blocată în împreunarea această nefirească, într-un triunghi amoros imaginar, acceptând-o în ecuație și pe Michi, constienta de imposibila iubire, dorind un pat al lui Procust... Ai venit tu, prințul din pădurea adormită, să mă plimbi prin orașul de la mare la Casa cu Lei, la Tomis, la Progresul, la
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
acest punct de vedere linia de evoluție a literaturii noastre interbelice, care urmărise, prin personaje precum “rusoaica” lui Gib Mihăescu, decantarea realului în imaginar, sublimarea femeii reale în iubită fantasmatică.3 Erosul este folosit așadar ca un stimulator al activității imaginare. Hrănindu-se la sursa sa de energie, visul capătă acea consistență care îi permite să înlocuiască realitatea. Dedicat reveriilor, Leonid Dimov conturnează principiul realității și reușește că creeze un univers fantasmatic compensatoriu, unde domnește principiul plăcerii, al îndeplinirii magice a
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
de exemplu, în ultimul volum, rânduri ca acestea (care nu puteau să nu pară subversive, pentru că vorbind despre lumea lui Caragiale, M. Bucur vorbea despre lumea politică românească din deceniile de comunism și - vai! - și de astăzi): Puterea, în societatea imaginară a lui Caragiale, exercită fascinație și frică. Lumea trăiește sub presiunea Puterii sau sub pulpana ei protectoare. (...) Cancerul politicii a cuprins totul: școală, cultură, educație, mod de viață, relații de familie, relații interumane. Puterea politică a apărut pentru a fi
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
merite trăită.“ Cartea din care am reprodus acest pasaj destul de amplu se numește Operație pe cord deschis și e o scriere memorialistică despre care revista România literară a mai scris. Fragmentul citat face parte dintr-o scrisoare adresată unui prieten imaginar și încheie cartea, rezumînd perfect felul și tonul în care aceasta e scrisă. Cel care își povestește amintirile e Al. Săndulescu, nume cunoscut al cercetării filologice românești, realizator al multor ediții din scrierile clasicilor români, autor al cîtorva studii alcătuite
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
ștergîndu-l de pantaloni, apoi poziția corpului și puzderia de gesturi însoțitoare, cînd încovoiat deasupra unei propoziții care nu se lasă scrisă, cînd proptit cu fruntea în palma stîngă, cînd ridicîndu-te brusc de la masă, pradă unui acces retoric în fața unui auditoriu imaginar, cînd stană de piatră privind în gol și întrebîndu-te cine Dumnezeu ți-a pus stiloul în mînă, cînd îndreptîndu-ți marțial șira spinării și așezîndu-te picior peste picior într-o poză cît mai pe măsura convingerii de nezdruncinat că nu-i
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
acest punct de vedere linia de evoluție a literaturii noastre interbelice, care urmărise, prin personaje precum “rusoaica” lui Gib Mihăescu, decantarea realului în imaginar, sublimarea femeii reale în iubită fantasmatică.3 Erosul este folosit așadar ca un stimulator al activității imaginare. Hrănindu-se la sursa sa de energie, visul capătă acea consistență care îi permite să înlocuiască realitatea. Dedicat reveriilor, Leonid Dimov conturnează principiul realității și reușește că creeze un univers fantasmatic compensatoriu, unde domnește principiul plăcerii, al îndeplinirii magice a
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
unui fus pe care l-ai așezat cu vârful pe masă și i-ai dat vânt să se rotească sfârâind... Ai privit vreodată, Ștefane, punctul de fugă al unui sat de case mici și cărămizii, acoperite cu țiglă, acele linii imaginare ce pornesc din cornișe și streșini și crestele acoperișurilor și hornuri și lucarne, pentru a se întâlni undeva, foarte departe de noi, într-un punct unde dacă am avea putința să ajungem, cu adevărat am ieși din lume, pentru a
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
cu ocheanul în cealaltă mână și cu o pălărie de corsar pe cap, triunghiulară. Ai privit vreodată, Ștefane, punctul de fugă..., își aminti iar gândurile de acum jumătate de ceas și în punctul de fugă nu mai văzu adunate liniile imaginare pornite din cornișele caselor, ci văzu fuga zilelor și nopților către un punct în care erau sorbite și neînturnate. Porni spre acel punct cu viteza luminii și dintr-o dată universul se schimbă în jurul lui, deveni transparent și luminos și colorat
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
se ridică și se agită, ca și cum ar vrea să prevină o criză nasoala. Mângâie odorul pe cap, îi face și el aer. Copilul e calm, ei se agită. COPILUL (flegmatic) Vreau cașcaval. Îi fac aer amândoi, îl șterg de transpirația imaginara. MAMA (către tata, scâncind disperată) Vrea cașcaval. TATA (zbiară, catre bucătărie) Haideți odată cu cașcavalul ăla, n-auziti că vrea cașcaval? Gazdele vin în fugă, transpirate, cu cașcavalul și îl pun în fața copilului. COPILUL (sec) Nu mai vreau cașcaval. TOȚI (în
Părinții, supica și cașcavalul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19104_a_20429]
-
pe consistența materială, pe datele obiectuale ale lumii ce ne atrage în nemijlocirea ființării ei, câștigându-ne participarea la propria-i aventură. În această ipostază privilegiată de expresie a societății, în care de multe ori chiar socialul apare ca destin imaginar, opera literară se oferă ca obiect al criticii sociologice. Actul critic întemeiază acum lectura operei pe un efort interdisciplinar, situat între critică și filozofie socială. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Literatura oglindă concavă a societății / Al Florin Țene : Confluențe Literare
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
Facultatea de Filologie din Cluj, secția rusă-română. Nu a existat cineva care să o fi influențat în alegerea făcută, dar hotărârea i-a fost bine primită și încurajată (decisiv) de dirigintă - un dascăl de neuitat, la ale cărei sfaturi recurge imaginar, și acum. După absolvire, a lucrat ca profesoară șase ani, într-un sat foarte pitoresc, de lângă Năsăud și apoi ca registrator medical. În prezent, este bibliotecară la Biblioteca Județeană din Baia Mare. De altfel, pasiunea Angelei Monica Jucan pentru carte s-
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
important - mulți oameni uită cum să se joace și totul devine muncă, muncă, muncă, griji, griji, griji, viață, viață, viață. Teatrul ne spune - hei, uită-te la mâna asta, iată, acum e în cealaltă mână (n.r. - Vasile aruncă o minge imaginară dintr-o mână în cealaltă). Aaron Novak: Cred că mie cel mai mult îmi place la teatru sentimentul de imediat, importanța de a fi acum, în prezent; de multe ori în viața reală ești prins în trecut, sau te îngrijorezi
Vasile, un tânăr actor plecat la New York, li l-a dăruit americanilor pe Matei Vișniec și „un basm românesc ciudat” () [Corola-blog/BlogPost/338200_a_339529]
-
sau să plâng nu știu dacă sunt eu cea veselă sau cea tristă cea împlinită sau cea care încă se mai caută. Oamenii trec și privesc prin mine ca și printr-o fereastră uneori se apleacă ca peste un pervaz imaginar să-mi vadă creștetul din care-mi ies încâlcite gândurile și o zbughesc ca niște șobolani sperianți pe străzi unora le este teamă, alții se bucură -Ia uite ce întâmplare, și râd ținându-se de burtă în timp ce eu merg șchiopătând
MĂ ÎNTÂLNESC CU MINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357253_a_358582]
-
în picioare, Cu privirea fixată în grindă. Filme cu desene animate Privesc pe ecranul câmpiei, M-acopăr de nostalgii uitate Umbre frumoase ale copilăriei. Zile frumoase, nopți înstelate Vise de călătorii astrale Se sfarmă în a inimii cetate Fantome pur imaginare Secvențe reale de viață, Autentice fără sens relativ Ies din minte la suprafață Stafii ce mă fac emotiv. 17 ianuarie 1966 Baia de Arieș Referință Bibliografică: UMBRE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 317, Anul I, 13 noiembrie
UMBRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357272_a_358601]
-
Sper să nu mă dezamăgesc singură. Vrei și un titlu? Hersen! Este numele de familie al bunicilor mei dinspre mama. De aici am pornit. Oare poate un nume singur să spună povestea, una europeană, a unefi famiii, fie și doar imaginar? Nu știu, dar sper. - Cum arăta viitorul pentru Melania Cuc? - Viitorul meu personal ține de copiii mei și de cărțile mele viitoare. Dacă ei vor fi bine, sunt fericită și eu. Să am sănătate, să nu-i trag pe cei
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
Sper să nu mă dezamăgesc singură. Vrei și un titlu? Hersen! Este numele de familie al bunicilor mei dinspre mama. De aici am pornit. Oare poate un nume singur să spună povestea, una europeană, a unefi famiii, fie și doar imaginar? Nu știu, dar sper.- Cum arăta viitorul pentru Melania Cuc?- Viitorul meu personal ține de copiii mei și de cărțile mele viitoare. Dacă ei vor fi bine, sunt fericită și eu. Să am sănătate, să nu-i trag pe cei
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
miuță decât gazonul englezesc de pe Național Arena. Se minunau cât de repede socializează copiii și se împrietenesc fără niciun complex, față de cei mari. Parcă se cunoșteau de când lumea între ei și când o echipă marca câte un gol în poarta imaginară a celeilalte echipe bucuria câștigătorilor era de nedescris cum țipau, râdeau și ridicau mâinile sus, simbolizând bucuria victoriei. Adriana era entuziasmată, văzându-și băieții în mijlocul grupului gălăgios de minifotbaliști. Cel mai mult o distra fetițele cum se luptau cot la
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]