7,197 matches
-
Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu tragismul lumii exterioare, poeta caută răspunsuri, certitudini lămuritoare. Gândurile „slăbite“ sunt întrebate sub presiunea imaginarului: „cum să opresc timpul acesta /ce curge haotic? Să-ți pot strecura printre gene/o mângâiere /un cântec, /un cuvânt, /ca o lumină adâncă, / frumos să încolțească / în inima ta?” (Învață-mă). După cum observăm, procedeul ales înlătură efectele distanțării apăsătoare
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore îmbătrânite / poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
studiu al structurii trăirilor subiective. Un film, cu un subiect relaxant, despre viața liniștită a unei familii de la țară, cu toate ocupațiile de fiecare zi, cu exprimări degajate, lipsite de tensiuni, destind imaginația dând posibilitatea creierului să alunece în lumea imaginarului, unde subiectivismul vieții calme este un miracol terapeutic. În esența ei, NLP desemnează o atitudine de curiozitate, pasiune și dedicare în studiul comportamentului uman și al modalităților de îmbunătățire al lui, o știință nouă în marea știință a antropologiei culturale
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
ale energiei, ne legau și ne dezlegau în același timp, conexiunile ne lăsau deschisă alegerea personală, puteam să captam sau să renunțăm , periculos fiind, în primul rând, portretul autodefinit al termenului “acasă”. Analiza și intuiția, mintea și inima, realul și imaginarul precum și unicitatea perceperii trecutului în viziunea noastră aduceau fiecărei întâlniri o atingere de puzzle dual, bucuria rezolvării, dar și cea a călătoriei încă neterminate. Hierofaniile lunare la care luăm parte, o înlănțuire de evenimente cultural istorice de intensitate expresionista, ne
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
Inefabil și diafan, ca un desen transparent, însă de o ironie subtilă, volumul „ Aparent “ al poetei Dacina Dan, premiată la Festivalul Național de Poezie „ George Coșbuc “, ediția a XIII-a, se impune cu naturalețea talentului. Ambivalenta real - imaginar, ideea reflexivității pierdute, imaginea deschisă și totuși, înșelătoare, a lumii, natura perisabila a ființei umane care și-a pierdut accesul la tot ce înseamnă etern, guvernează întregul volum. De asemenea, tot ce e simbol consacrat, se transformă în poezia Dacinei
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
se înființeze mănăstiri sau schituri; numărul de mănăstiri fiind prea mare, să fie redus la jumătate; interzicerea elementelor tinere în mănăstiri, fixându-se limita de vârstă de la 50 de ani în sus. 10 Ibidem Apud S. Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991, p. 165. 11 Ibidem. 12 De remarcat este directiva referitoare la problema religioasă din „Directivele de bază ale N.K.V.D.”, din 2 iunie 1947, pentru țările din orbita sovietică. Astfel directiva nr. 34 spunea: „Trebuie acordată o atenție
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
flori, în ochi, pe buze ori morminte./ Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului asuns/ în adâncimi de întuneric,/ dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taină- “(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - Lucian Blaga) Gândul construiește în imaginar un “axis mundi” într-o succesiune de urcușuri, de iluzii și frustrări... Dorința de accedere la planurile transcendentare este acerbă. Lirismul poartă cu sine o intensă vibrație dramatică, alternanță de tonuri luminoase, blânde și întuneric “mut”, de care se lovește
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
criză de imaginație? Răspunsul nu este nici singular și nici limpede. Reflectând mai stăruitor, am înțeles că eseul este, la Niram, însăși structura creatoare a operei. Și asta pentru că artistul insistă asupra lui atât denominativ cât și procesual ― e „atelierul” imaginarului său, dacă mă pot exprima așa. Culturalicește vorbind, genul apare mai întâi în literele europene, prin publicarea celebrelor Eseuri (1580) ale lui Montaigne, ca modalitate fragmentară, pornind de la unele experiențe existențiale și individuale ale autorului. Astăzi eseul (ca formulă literară
ROMEO NIRAM: ESEU DESPRE ESEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364233_a_365562]
-
vreau, simțindu-mă pierdut, cu un nou început, de fiecare dată, când știu, că mă aștepți. Mă vei ierta, de n-am să vin și tare-aș vrea, să ne găsim îmbrățișați, cu tine și-al tău suflet, fascinant, învelit imaginar, cu iubirea mea. Großsantknikolaus, 27 iulie 2016 Sursă foto-Pinterest Referință Bibliografica: Când ne-am iubit ultima oară ? / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Coști Pop : Toate Drepturile
CÂND NE-AM IUBIT ULTIMA OARĂ ? de COSTI POP în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368419_a_369748]
-
și n-o face, căci e un om ce-i ca cerul spre care oricât te-ai ridica, nu poți trece prin el, doar îl percepi ca o margine a capacității omenești de a vedea, un acoperiș albastru al lumii, imaginar în sine, dar închipuit pentru a nu arunca omul în absurdul imbatabil. Când vedem cerul, nimic altceva nu facem decât să pășim virtual până unde numai lumina ochilor cutează și izbutește. Dar mai există și o vedere spre interior pe
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
sau efectiv aplecate de ziceai că așa se “ născuseră”, aveau forme ciudate, unele parcă erau făcute să sperie, excrescențe lemnoase cum sunt la noi buturile de copaci crescute în locuri sălbăticite, unde natura sculptase adevărate “opere de artă” frizând un imaginar bezmetic, hâd și tenebros, cu clișee ale unei vegetații populând misterios altă parte de univers decât al nostru, cunoscut și prietenos, depinde de cum ți-l apropii și îl iei, ca aliat sau dimpotrivă, în tot ce întreprinzi. De-astea, gândeam
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
pe care fiecare copil o desenează pe sufletul său în cele mai calde și mai curate culori. Deschizând câteva ferestre din acele castele interioare pe care zăpada încă nu le-a părăsit și-n care strălucește încă curcubeul care leagă imaginarul de real, am descoperit, în spatele cuvintelor care abia acum învață să prindă substanță și să își ia zborul, frumusețea legăturii unice și speciale pe care copiii o pot crea cu cea care le îndrumă pașii zi de zi. Sunt gânduri
8 MARTIE ÎN OCHII COPIILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367435_a_368764]
-
uneori dezagreabile, ale ambianței. Candoarea, ca și răbdarea, e o forță. Și un semn de noblețe: în simțire, înțelegere, relație de comunicare. Culegătorii de flori (titlu foarte inspirat) sunt purtători ai candorii. Făpturi ireale (dar cât de reale, în ontologia imaginarului!)” Cristina Ștefan, 1 apr 2015 Referință Bibliografică: LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREȘTI / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristina Ștefan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
de pe bulevardele încântătorului Paris, care în adâncurile istoriei sale ascunde multe enigme și drame. Îmbrățișați, trăiră în vârful turnului momente sublime de fericire. În timp ce Narcisa privea extaziată la aceste minunății, Prințișor își încărcă organismul cu noi energii ce depășeau limitele imaginarului. Deodată, când miezul nopții se apropia, bărbatul o cuprinse cu un braț și desfăcându-l pe celălalt în afară șopti: - Să nu te temi, iubito! Vom pluti sub cerul înstelat pe deasupra Parisului. Se desprinseră din turn și zburară deasupra orașului
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
toate ne-au însoțit prin cenușiul sfârșitului de noapte până la coada lacului! - Important, nepoate, e să nimerim coada! Stai să vezi de ce! Privește betonul rece al lacului, marginea pădurii, face câțiva pași și zice: aici! Trage cu cizma un pătrat imaginar pe cenușiul gheții, ia sticla și se așează pe mal. - Să te văd cum mânuiești toporul, nepoate! Gheaț? Nuuu! Beton? Ăla e moale ca untul! Granit? He, joacă de copii! De zece ori mai dură ca diamantul era suprafața lacului
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
încheie aici. Biografia poetului, însă, abia începe!” Dar nu începe prea ușor. Poezia lui Simi se deslușește greu pentru că „paznicul întoarcerilor fără flori” a ales, în expresie, ruperea de realitate, cu legături, în schimb, din afara posibilului obiectiv (aparente fabulații). Un imaginar neliniștitor, plăsmuit în singurătate, din pustietate. Concretul se abstractizează, comunicarea pune blocaje. Lectura nu se poate face decât schimbând mereu registrele sau „traducând”, căutând o formă tradițională căreia ar putea să-i corespundă forma poetică, încercând o acomodare a insolitului
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
spiritelor asupra lumii: Ieșiră câteșitrei frații în curte, dinaintea palatului, aruncară săgețile în sus și, când căzură, ala fraților celor mai mari le căzură drept în creștetul capului și-i omorâră, dar a celui mai mic îi căzu dinainte.( 22) Imaginarul lumii noi, cea bună, se creează pe un piedestal spinos, peste care se va așeza biruitor, ca și îngerul Mihail, eroul aureolat. Nu vom insista în cuprinsul acestui eseu asupra prezentării, în detaliu, a fiecărui protagonist al acestei specii literare
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
negru. Râma pe care este întins tabloul, este placata cu o vibrantă sensibilitate umanista. Rezultă așadar un roman tragi-comic, MIERCUREA DIN CENUȘĂ /1/ care reprezintă alegoria condiției umane contemporane în marșul ei triumfal spre apocalipsa. Cel puțin trei nivele ale imaginarului se împletesc în acest român: - primul pornește de la realitatea imediată: condițiile din spitalul în care eroina se zbate între viață și moarte, în urma unui infarc; amintirile din copilărie; situația familiară; incendiul catedralei din oraș etc; - al doilea cuprinde dialogurile cu
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
porțile deschise mă dor/și mă întreb de ele cu tot decorul/mai lasă-mă trei zile cât o înviere/apoi fă să scârțâie zăvorul Tău/ca să știu cum să trec prin icoană nerănind-o.” Expresia lirică este dominată de imaginar. Poetul evocă realitatea de aici, dar și o realitate de dincolo, imposibil de văzut altfel decât cu ochii spirituali. Umbra este simbol al universului reflexiv, vorbind despre o deconectare de la concret. Frontiera dintre teluric și paradisiac este marcată de această
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
stabilit astfel, o legatură între macro - și micro - cosmos, legatură exprimată cu ajutorul elementelor figurative preluate din natura înconjurătoare. Satul românesc reprezintă obârșia culturii. Este punctul din care iradiază elemente și în arta cultă. Prin intermediul credințelor de factură tradițională a evoluat imaginarul colectiv, oamenii au fost în stare să realizeze altfel de sisteme, unde simbolurile au semnificații vaste. Lumea imaginarului înfăptuită de către țăranul român are la bază lumea reală, la care acesta a simțit nevoia să adauge unele rezolvări de situații altfel
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
Satul românesc reprezintă obârșia culturii. Este punctul din care iradiază elemente și în arta cultă. Prin intermediul credințelor de factură tradițională a evoluat imaginarul colectiv, oamenii au fost în stare să realizeze altfel de sisteme, unde simbolurile au semnificații vaste. Lumea imaginarului înfăptuită de către țăranul român are la bază lumea reală, la care acesta a simțit nevoia să adauge unele rezolvări de situații altfel, apelând la elemente de factură mitică. Țăranul român s-a întrecut pe sine atunci când a conceput formele obiectelor
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
unor toarte. Vasul, pictat în tonalități de verde cu inflexiuni de negru pare să ne transmită starea ființei umane metamorfozate. Chiar dacă pare un pic mai explicit acest articol, a fost scris cu dorința ca cititorii revistei să pătrundă alături de mine, imaginar, în spațiu picturii țuculesciene. Nu întâmplător printre proverbele românești există și acesta ,,omul sfințește locul”. Ion Țuculescu a sfințit un loc în inimile noastre. Dr. Cristina OPREA Craiova iunie 2011 Referință Bibliografică: SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
și nu-i mai era frică./ da, da, nu-i mai era frică,/pentru că/obiectul acesta/a devenit un gând/ce nu mai făcea/nici o umbră.” Oglinda este și un element fantastic, care face trecerea de la planul real la cel imaginar. În oglindă se reflectă ca într-o străfulgerare, eul inițiat prin intermediul unei cunoașteri indirecte, căruia frica îi este străină. (Să ne amintim de personajul lui Mircea Eliade, din nuvela fantastică “La țigănci”. Profesorul Gavrilescu se trezește la un moment dat
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
plin de esență de viață al orășelului din Nordul țării care ar putea avea ca simbol un falnic nuc, atât de drag autoarei, orășelul din care îi vin tulburătoare șoapte din copilărie și adolescență, într-un amestec de real și imaginar. Autoarea a dat viața unui dialog peste timp cu însuși timpul căruia i-a smuls clipă eternizând-o. A oprit clipă cea repede trecătoare din măcinatul ei continuu aducând la lumină lumii trăiri tainice din străfundurile sufletului și ale minții
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
semănau între ele, că nu aveau nimic distinct. Poate așa erau și în mintea lui! Este aici mai multă formă și mai puțină idee? Totuși ne place gestica elegantă! Dar ce este ideea? O fulgurație, o intuiție care pornește de la imaginar, așa cum li se întâmplă poeților? Este scânteia divină? Dar restul? Restul este formă. Și forma din acest tablou ne place. Poate aici, acum să găsim explicația nuanțelor în artă; cât de diferite pot fi ele? Mă gândesc la spusele lui
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]