1,581 matches
-
o relație, cu anume obiect de învățământ); metode specifice (în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei). În legătură cu prima categorie de procedee au efectuat experimente P.Onofrei și O. Gârboveanu, care disting trei categorii de probe (pp. 75-76): 1) de tip “imaginativ - inventiv”, când li se cere copiilor să elaboreze o compunere având în centru un obiect extrem de simplu: o frunză, un nasture. 2) de tip “problematic” - elevii sunt solicitați să formuleze cât mai multe întrebări în legătură cu obiectele cunoscute: “piatră”, “foc”, “aer
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de ordinul zecilor, deși la o inventariere minuțioasă putem ridica cifra metodelor și tehnicilor cu mult peste o sută. Cea mai generală clasificare (adoptată de A. Kaufmann, M. Fustier și A. Drevet) le împarte în două mari categorii: metode intuitive (imaginative sau psihologiceă pe de o parte, și metode analitice sau raționale, pe de altă parte. Acestea din urmă se subdivid în: metodele listelor și metodele matriciale. Unele metode se bazează pe o stare de relaxare, pe îndepărtarea criteriilor raționale și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
altă rutină; - manierisme motorii stereotipe și repetitive (răsuciri ale degetelor, mâinilor, fluturări ale mâinilor, mișcări complexe ale întregului corp); - preocuparea permanentă pentru o anumită parte a unui obiect; -interacțiunea socială; - limbajul folosit în relațiile cu comunicarea socială; - jocul simbolic și imaginativ; 2.5.2. Criterii de diagnostic ICD 10 Diagnosticul de autism infantil se pune înainte de vârsta de 3 ani , folosind ICD 10 prin intermediul căruia se observă o afectare a dezvoltării în următoarele arii: funcția de comunicare a limbajului receptiv sau
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
a lor dar nici a altora. Particularitățile jocului la copilul autist se manifestă în modalitatea de desfășurare în modul stereotip și repetitiv, neelaborat, necreativ. În loc să creeze, să imagineze, copilul autist mimează repetitiv atitudini sau gesturi, prezintă un deficit în activitatea imaginativă la diferite niveluri ale simbolismului, nu poate înțelege natura simbolică a jucăriilor. Este afectată abilitatea de a substitui un obiect cu altul în “jocul simbolic”, “jocuri de roluri”. De altfel, nici nu participă și nici nu înțelege astfel de jocuri
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autoinfluențarea voinței, trăirilor, prin intermediul cuvântului, pentru echilibrarea vieții personale, a sporirii eficienței acțiunilor, a obținerii unor transformări prin autoîncurajare, manifestare a încrederii. • Echilibrarea și autostimularea prin transfigurare imaginară a lumii interne sau externe, cu recursul la creație, fantezie, reverie, trăire imaginativă, iluzie, pentru ieșirea din realitatea nedorită și imaginarea uneia de vis, peste limitele normalului. • Folosirea compensării directe sau indirecte pentru autostimulare, echilibrare psihică în situații dificile, cu recursul la alte mijloace sau acțiuni de afirmare. • Utilizarea comunicării cu alte persoane
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
create. Având o redusă experiență de viață, copilul realizează combinații superficiale, spontane, cu numeroase elemente fantastice, inadecvate. 2. Stadiul al doilea - specific claselor III-IV, apariția căruia este determinată de contactul sistematic cu procesele de învățare care ordonează și sistematizează procesele imaginative. Se disting acum imaginile prin mai multă plenitudine, coerență și dinamism. Imaginația reproductivă este mult solicitată, devenind mai complexă, mai bogată, așa după cum o demonstrează produsele activității elevilor. Imaginația creatoare se dezvoltă și ea, creația artistică manifestându-se mai ales
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
afecte insuportabile, de tentații sau dorințe indezirabile (care gestează În cămările ascunse ale subconștientului său și pe care, În condiții normale, nu reușește să le actualizeze sau să le conceptualizeze cu claritate), dar chiar să-și realizeze În acest plan imaginativ unele dintre dorințele sau aspirațiile sale cele mai aprinse, pe care morala socială Îl face să și le inhibe. Μ Chiar și cele mai promițătoare disponibilități native au nevoie de combustiile unui Eu ambițios, care se hrănește constant cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
elemente din care se poate constitui un nou univers, un nou context de viață. Μ și gândirea Își are pretențiile sau revoltele ei: pentru gândirea inteligentă/reflexivă, lucrurile și situațiile trebuie să aibă Întotdeauna un sens, un rost; pentru gândirea imaginativă, important este să existe Întotdeauna și posibilitatea unei negații a certitudinilor; pentru gândirea afectivă, esențială este pasiunea cunoașterii (pentru a nu ne poticni În amânări, contradicții sau răzvrătiri); pentru gândirea morală, trebuie să fie mereu o responsabilitate a creației, o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personale etc. Μ O carte este mare prin conținutul ei atunci când are șansa să Întâlnească un cititor capabil nu numai să o Înțeleagă, dar și să o reînnoiască cu fiecare nouă lectură pe care o realizează (când cititorul are resurse imaginative și un potențial crescut de sensibilitate, el estetizează, adică simte realitățile conținutului cărții ca fiind frumoase. Alții, dimpotrivă, nu le pot vedea decât ca fiind urâte; aceștia din urmă, neavând sentimentul frumosului, nu se pot Întâlni, de fapt, cu acea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sentimentul de recunoștință că astfel pot să-și Îmbogățească viața spirituală; ceilalți citesc, În primul rând, pentru posibilitatea de a-și savura continuu superioritatea lor intelectuală. Μ A-ți reconsidera trecutul cu o minte curioasă, dar și sensibilă, uneori chiar imaginativă, este una din pasiunile vârstei Înaintate (așa avem satisfacția de a fi putut descoperi, după zeci de ani, multe lucruri pe care la timpul respectiv nu le-am observat sau pentru care n-am avut Înțelegerea necesară: poți, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
domeniul gândirii. Ideile sunt binare. Janus e mitul criticii și simbolul geniului.” Blondet Îi sugerează astfel că, În acest al doilea articol, Lucien să se ia după teoria la modă conform căreia ar exista o literatură de idei și una imaginativă, În vreme ce arta cea mai rafinată ar trebui, dimpotrivă, să le asocieze. Și, ca să-i facă o festă, Blondet Îi propune chiar lui Lucien să nu se limiteze la două articole - semnate C. sau L. -, ci să creeze un al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Încremenirea impusă, pe care individul o resimte, prin izolare, ca o moarte lentă a spiritului. În aceste condiții, intervine memoria. Apelând la memorie, persoana readuce În prezent imaginile celor cu care a fost anterior. Este o dublă apropiere: ca prezență imaginativă, dar și ca prezență emoțională. Întoarcerea În trecut este proiectarea În trăirile anterioare, care vor Înlocui vidul prezent. Imaginarul va compensa, În aceste cazuri, absența dată de izolare. Dar dincolo de aceste situații Închise, limitative, faptul de a fi condamnat la
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În general, se poate observa că atunci când s-a realizat studiul reacțiilor copilului la conflict și frustrare, accentul s-a pus mai mult pe metodă, pe îmbunătățirea mijloacelor de măsurare al conduitei la conflict și frustrare; tehnicile jocului, ale productivității imaginative (în special desenul), au permis notarea diferențelor individuale în general, dar problema inducției teoretice a fost, adesea, ignorată. De aici și acele limite pe care le mai prezintă încă unele discipline psihologice, cum ar fi de exemplu psihologia copiilor handicapați
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prin creșterea nivelului tensional în acel punct (determină, astfel, „locomoția” individului, ca mijloc de restabilire a echilibrului tulburat prin nașterea trebuinței). „Locomoția”, în conceptul lui K. Lewin, este în funcție de vectorul realizat, putând fi adecvată în situații normale, dar și subtitutivă, imaginativă, aberantă sau inadecvată, în situațiile când conflictul și frustrarea devin stresante. Tendința generală a sistemului psihologic al persoanei fiind de egalizare și echilibru, tensiunea apărută la un moment dat, într-un anumit punct, ca urmare a nașterii unei trebuințe, tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Delavrancea care, amintindu-și de asiduele preocupări ale lui Mateiu Caragiale de a-și demonstra cât mai convingător obârșia lui italiană, ne oferă câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității imaginative, respectiv a unor trăiri în afara realului: „Uneori, mama îl poftea la dejun. După masă, rămânea cu noi. Se ocupa pe atunci de heraldică. Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa. Memoria lui era prodigioasă, ca dealtminteri
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pasional. Mai este cunoscut și sub denumirea de „erotomanie” sau „monomania erotică” (Esquirel). Specifică acestui tip de delir este iluzia delirantă de „a fi iubit” de către cineva. Altfel spus, ceea ce apare ca factor dominant în structura delirului erotoman este componenta imaginativă patologică, exprimată prin tendințe confabulatorii: astfel, o privire, inflexiunea vocii, un gest etc. sunt rapid interpretate de către erotoman ca o dovadă a existenței unor semne certe de „dragoste” la adresa sa. În consecință, el se prinde tot mai mult în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
poezie retro, lipsită de candoare și de ideal (sau, și mai bine, marcată de idealuri dintre cele mai întunecate), sumbru vizionară și sacerdotală. Recuzita și gesticulația largă, de o pedanterie căutată, denotă un acut simț al grandiosului și un impuls imaginativ cu sens exclusiv ascensional, manifestat chiar și acolo unde teritoriul de meditație poetică pare a fi unul de semn opus (ca dovadă, aproape în fiecare text din volumul de debut există structuri axate pe semantica solarității, a luminii, a idealului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Rebreanu e esențială. Pentru P. țăranul este un individ complex, cu părți întunecate în ființa lui, dar și cu un spirit capabil să ajungă la contemplație. Se prefigurează, încă de pe acum, ceea ce s-ar putea numi natura moromețiană: ironică, subtilă, imaginativă, în stare de o reprezentare complexă despre lume. Pațanghel din O adunare liniștită e un exemplu. Este, apoi, stilul epic, construit după modelul lui I. L. Caragiale, prozator al lumii urbane. Stilul se bizuie pe subtilitățile limbajului oral. Sunt cel puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
dialogului rațional-real în detrimentul raționalizării. De această primă dialogică se leagă o a doua, între imaginare (inventarea de ipoteze) și verificare. Printre oamenii de știință întîlnim unii care sînt mai curînd raționaliști, alții care sînt mai curînd empiriști, unii mai curînd imaginativi, alții aplecați mai curînd spre verificare, iar cooperarea și confruntarea dintre ei fac societatea să avanseze. Aceasta merge așadar pe patru picioare, rațiunea, experiența, imaginarea și verificarea. La începutul secolului al XVII-lea se constituie cîmpul propriu-zis științific. Galilei definește
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
justifica. Învățătorul nu trebuie să-și conceapă munca interdisciplinară ca ceva abstract, ci ca o mișcare declanșată de nevoia de a se perfecționa, mișcare căreia, din când în când, i se dă o formă bine definită în cazul unor sinteze imaginative și îndrăznețe. A promova munca interdisciplinară în mod constructiv înseamnă a încuraja toate acțiunile (activitățile) care au făcut deja dovada că pot îmbogăți și perfecționa cunoștințele elevilor. Aceasta implică o evaluare, fie și aproximativă, a aportului real al fiecărui tip
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
personaj fantastic, realizând compunerea „ Zâna Primăverii”. Pentru îmbogățirea resurselor expresive ale vocabularului elevii, se formulează cerința de a folosi expresiile artistice preferate dintre cele notate din poezii, precum și altele, proprii. Astfel se valorifică rezultatele analizei literare prin realizarea de scriere imaginative. În completarea observației științifice și a activității de analiză și creație literară poate veni și receptarea unor opere de artă plastică și muzicală. Audiindu-se din concertul „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi partea întâi „Primăvara”, se cere elevilor să identifice temele
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
comunitară este instrumentul prin care Fondul își propune să crească accesibilitatea comunităților rurale sărace la proiectele sale, acestea dovedindu-se mai puțin abile în a beneficia de oportunitățile de finanțare. Spre deosebire de facilitarea focalizată, cea „integrată” vizează un efort mult mai imaginativ din partea unei comunități: elaborarea participativă a unei viziuni și a unui plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung care să acopere problemele esențiale și de natură diferită cu care se confruntă membrii comunității (reabilitarea infrastructurii, crearea unui mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ce criterii să ierarhizăm nevoile prioritare?”, „Cine este cel care ne dă banii?”, „Cine își asumă responsabilitatea gestionării banilor?” sunt doar câteva întrebări pe care și le-au formulat atât comunitățile facilitate, cât și cele nefacilitate. Simplificat, rezultatul acestui „joc imaginativ” arată după cum urmează: Comunități facilitate Comunități nefacilitate Total Cereri de finanțare primite, din care mică infrastructură activități generatoare de venit 205 187 18 2 729 2 410 344 2 754 2 597 362 Proiecte nedepuse 25 Nu putem ști câte
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]