2,103 matches
-
tirile pentru folosirea armelor nucleare) de a le pune în practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le pune în practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este determinat în mod esențial de intențiile care definesc natură inerent] a acelui act
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevinovați și ameninț] numai cu distrugerea obiectivelor militare (vezi, de exemplu, Ramsey, 1968). Aceste propuneri se bazeaz] adesea pe ideea c] descurajarea este parțial garantat] de faptul c] adversarii potențiali nu vor fi niciodat] absolut convinși c] renunțarea la acțiuni imorale este sincer] (Kenny, 1985). Aceste strategii „purificate” au fost totuși puternic criticate, motivându-se c] cele mai multe utiliz]ri ale armelor nucleare doar împotriva țintelor militare ar inc]lca cerință proporționalit]ții, fie în mod direct, prin efectele imediate asupra populației
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri ale armelor nucleare doar împotriva țintelor militare ar inc]lca cerință proporționalit]ții, fie în mod direct, prin efectele imediate asupra populației civile, fie indirect, prin riscul escalad]rii la niveluri de violent] disproporționate. Alți critici ai Argumentului Intențiilor Imorale au susținut, dar nu foarte conving]tor, c] descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Alți critici ai Argumentului Intențiilor Imorale au susținut, dar nu foarte conving]tor, c] descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale, fie au afirmat c] el nu se aplic] sau este dep]sit în cazurile în care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale, fie au afirmat c] el nu se aplic] sau este dep]sit în cazurile în care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe dezastruoase, așa cum mulți susțin c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale, fie au afirmat c] el nu se aplic] sau este dep]sit în cazurile în care formarea unei intenții recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe dezastruoase, așa cum mulți susțin c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka, 1987, capitolele 1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus] descuraj]rii nu se bazeaz] în întregime pe considerații asupra consecințelor, aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt intențiile noastre, de vreme ce noi, ca cet]țeni obișnuiți, nu putem controla folosirea armelor nucleare și deci nu avem nici o intenție legat] de acest aspect). Obiecția adus] descuraj]rii se refer], măi degrab], la riscul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi angajați, prin intermediul acelora pe care ii deleg]m s] implementeze politicile, în acte teroriste de o scar] nemaiîntâlnit] care reprezint] punerea în practic] a ameninț]rilor implicate de descurajare. Mai mult decât atât, riscând o astfel de viitoare acțiune imoral], impunem în mod deliberat unor milioane de oameni riscul morții și al violenței cu scopul de a reduce riscurile care ne ameninț] pe noi înșine. Dac] accept]m c] nu doar consecințele conteaz] (și chiar dac] credem acest lucru), atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral, o impunere a dorințelor noastre asupra celorlalți. Antirealismul nu este o opțiune atr]g]toare. Viziunea antirealistului despre judecată moral], ca fiind expresia unei dorințe, nu reușește s] explice reflecția moral]. Viziunea antirealistului despre discuția moral] confer] un caracter imoral convingerii morale! Și-atunci cum stau lucrurile cu alternativă, realismul moral? S-ar putea crede c], din moment ce realistul moral admite existența faptelor morale, nu întâmpin] nici o dificultate în a explica obiectivitatea judec]ții morale și fenomenele legate de reflecția și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
logic] ne-am ocupat deja. Autonomia semantic] (deoarece are leg]tur] cu înțelesurile) este teza potrivit c]reia cuvintele morale nu au același înțeles că oricare altele și, mai mult, ele nu pot fi parafrazate într-o expresie naturalist] (sau imoral]). Autonomia ontologic] este teza potrivit c]reia pentru că judec]țile morale s] fie adev]rate ele trebuie s] r]spund] unui ț]ram al faptelor morale și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie ontologic] pentru c] are leg]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reanalizeze întreaga problem]. În viziunea președintelui Bush, problema legaliz]rii avortului este strâns legat] de faptul c] acest lucru este greșit din punct de vedere moral: el susține c] se opune legaliz]rii avortului deoarece crede c] acest lucru este imoral. Care ar trebui s] fie reacția noastr] la aceast] situație? O posibilitate ar fi s] fim de acord cu el și s] spunem c] avortul este într-adev]r imoral. O alt] posibilitate ar fi s] nu fim de acord și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se opune legaliz]rii avortului deoarece crede c] acest lucru este imoral. Care ar trebui s] fie reacția noastr] la aceast] situație? O posibilitate ar fi s] fim de acord cu el și s] spunem c] avortul este într-adev]r imoral. O alt] posibilitate ar fi s] nu fim de acord și s] spunem că avortul este, de fapt, acceptabil din punct de vedere moral. Dar aici exist] și o a treia posibilitate. Am putea spune ceva de genul: „În ceea ce privește morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
schimb]m judec]țile. Dar, dac] subiectivismul simplu ar fi corect, acest lucru ar fi imposibil - deoarece subiectivismul simplu implic] faptul c] fiecare dintre noi este infailibil. S] ne gândim din nou la domnul Bush, care afirm] c] avortul este imoral. Conform subiectivismului simplu, ceea ce afirm], de fapt, este c] el, George Bush, îl dezaprob]. Bineînțeles, este posibil ca el s] nu fie sincer - deoarece chiar recent, în anii 1980 el a sustinut Roe vs Wade în mod public. Ori și-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rât. Atât timp cât își susține cu sinceritate propriile sentimente, el nu poate greși. O alt] problem] serioas] este aceea c] subiectivismul simplu nu poate s] justifice faptul c] oamenii nu sunt de acord cu etică. George Bush spune c] avortul este imoral. Betty Friedan, autoarea c]rții The Feminine Mistique [Mistica Feminin]] și o gânditoare feminist] de frunte neag] acest lucru, spunând c] avortul nu este imoral. Simplu, domnul Bush și doamna Friedan nu sunt de acord. Dar gândiți-v] ce implicații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] oamenii nu sunt de acord cu etică. George Bush spune c] avortul este imoral. Betty Friedan, autoarea c]rții The Feminine Mistique [Mistica Feminin]] și o gânditoare feminist] de frunte neag] acest lucru, spunând c] avortul nu este imoral. Simplu, domnul Bush și doamna Friedan nu sunt de acord. Dar gândiți-v] ce implicații are subiectivismul simplu cu privire la aceast] situație. Conform subiectivismului simplu, când domnul Bush spune c] avortul este imoral, el face pur și simplu o afirmație despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neag] acest lucru, spunând c] avortul nu este imoral. Simplu, domnul Bush și doamna Friedan nu sunt de acord. Dar gândiți-v] ce implicații are subiectivismul simplu cu privire la aceast] situație. Conform subiectivismului simplu, când domnul Bush spune c] avortul este imoral, el face pur și simplu o afirmație despre atitudinea să - spune c] el, George Bush, dezaprob] avortul. Ar dezaprobă doamna Friedan acest lucru? Nu, ea ar fi de acord cu faptul c] George Bush dezaprob] avortul. În același timp, cănd
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplu o afirmație despre atitudinea să - spune c] el, George Bush, dezaprob] avortul. Ar dezaprobă doamna Friedan acest lucru? Nu, ea ar fi de acord cu faptul c] George Bush dezaprob] avortul. În același timp, cănd afirm] c] avortul este imoral, ea spune doar c] ea, Betty Friedan, nu îl dezaprob]. Și de ce domnul Bush ar dezaprobă lucrul acesta? De fapt, domnul Bush ar recunoaște cu sigurant] opinia doamnei Friedan. Totuși, conform subiectivismului simplu, nu exist] un dezacord între ei - fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
implic] subiectivismul simplu: Bush și Friedan au p]reri contradictorii, ei nu pot nici m]car s] își susțin] pozițiile într-un mod relevant pentru aceast] problem]. Friedan ar putea încerca s] nege ceea ce spune Bush, negând c] avortul este imoral, dar, conform subiectivismului simplu, ea nu reușește decât s] schimbe subiectul. Aceste considerații și altele asem]n]toare arăt] c] subiectivismul simplu este o teorie inconsistent]. În fața unor asemenea dificult]ți, multi filosofi au ales s] resping] întreaga idee de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectivismul simplu nu ar trebui s] fie evident]. Subiectivismul simplu a interpretat propozițiile etice că pe afirmații despre lucruri, de un anume fel - mai ales că declarații despre atitudinea vorbitorului. Conform subiectivismului simplu, când domnul Bush afirm] c] „avortul este imoral”, aceasta echivaleaz] cu: „Eu (Bush) dezaprob avortul” - o declarație despre atitudinea să. Emotivismul, pe de alt] parte, ar nega faptul c] aceast] declarație afirm] ceva, chiar și un fapt despre el însuși. În schimb, emotivismul interpreteaz] aceast] declarație că echivalent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acord c] p]rerea ei cu privire la avort ar trebui respins]. De aceea, ar p]rea c] pentru emotivist, faptul c] Friedan este evreic] reprezint], cel puțin în unele contexte, un motiv pentru a susține judecată potrivit c]reia avortul este imoral. De fapt, Stevenson face apel tocmai la aceast] judecat]. În lucrarea să clasic], Ethics and Language [Etică și limbajul], el spune: „ Orice declarație despre orice fapt pe care orice vorbitor o consider] d]un]toare unor atitudini poate fi citat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și Singer au negat c] aceste credințe reflexive sunt edificatoare. Se pare c] naziștii și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune c] unele dintre acestea constituie o teorie adev]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]