35,972 matches
-
țarul având mari prerogative în Orientul Apropiat. Acest tratat este urmarea celor două războaie ruso-turce, terminate cu victoria Rusiei și slăbirea Imperiului Otoman. A doua jumătate a secolului al XIX-lea va debuta cu domnia lui Abdul-Aziz (1816-1876). Este suveranul Imperiului Otoman, care a avut ocazia să recunoască statul național român și pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn legitim al acestuia. Acest sultan a rămas în istorie ca un suveran, care a tratat pe principiul egalității pe toți locuitorii Imperiului, indiferent
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
suveranul Imperiului Otoman, care a avut ocazia să recunoască statul național român și pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn legitim al acestuia. Acest sultan a rămas în istorie ca un suveran, care a tratat pe principiul egalității pe toți locuitorii Imperiului, indiferent de etnie. El spunea că „toți sunt fiii aceleiași patrii”. El n-a mai făcut distincția între musulmani, mozaici sau creștini, care trăiau în Imperiul Otoman. În anul 1869 va da o lege în acest sens, numită legea cetățeniei
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în istorie ca un suveran, care a tratat pe principiul egalității pe toți locuitorii Imperiului, indiferent de etnie. El spunea că „toți sunt fiii aceleiași patrii”. El n-a mai făcut distincția între musulmani, mozaici sau creștini, care trăiau în Imperiul Otoman. În anul 1869 va da o lege în acest sens, numită legea cetățeniei. Vizita pe care a făcut-o Alexandru Ioan Cuza, în 1861, luna septembrie, la Istanbul, facilitată de trimisul diplomatic în capitala Imperiului Otoman, Costache Negri, se
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
creștini, care trăiau în Imperiul Otoman. În anul 1869 va da o lege în acest sens, numită legea cetățeniei. Vizita pe care a făcut-o Alexandru Ioan Cuza, în 1861, luna septembrie, la Istanbul, facilitată de trimisul diplomatic în capitala Imperiului Otoman, Costache Negri, se înscrie pe linia liberalizării relațiilor dintre sezeran și vasal. Domnul Principatelor Române n-a mai sărutat papucul sultanului, închinându-se adânc în fața acestuia, ci a dat mâna cu suveranul, ca între două personalități egale ca funcție
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în fața acestuia, ci a dat mâna cu suveranul, ca între două personalități egale ca funcție politică. Impresionat de măreția, curajul și demnitatea lui Alexandru Ioan Cuza, sultanul Abdul-Aziz a trimis firman la confirmare prin trimis special la București. În timpul domniei sale, Imperiul Otoman a început să depindă economic tot mai mult de statele europene. În această perioadă se afirmă tot mai mult burghezia turcească, pregătind cu minuțiozitate înlocuirea instituțiilor sultanale de tip medieval, cu insituții moderne, în conformitate cu noua societate. Abdul-Aziz a fost
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
un iubitor de cultură, comparabil cu Soliman Magnificul, care scrisese poezii, era receptiv la muzica occidentală și la portul din vestul Europei. Având aceste preocupări, sultanul Abdul-Aziz a încurajat dezvoltarea literaturii turcești și a tradițiilor naționale. Ideile reformatoare ale suveranului Imperiului Otoman ia determinat pe cei din Comitetul Central bulgar, ce activa în clandestinătate să propună, în anul 1867 crearea unui stat dualist turco-bulgar, după cel austro-ungar. În ultimul an de domnie al lui Abdul-Aziz „Noii otomani” au propus o lege
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în anul 1867 crearea unui stat dualist turco-bulgar, după cel austro-ungar. În ultimul an de domnie al lui Abdul-Aziz „Noii otomani” au propus o lege fundamentală intitulată Kanun-i Esasi, care se dorea o deschizătoare de perspective, de transformare a întinsului Imperiu într-un conglomerat de state, care vorbeau limba turcă, după sistem britanic, adică un fel de Commonwealth. Ultimul mare sultan otoman, în timpul căruia a izbucnit războiul cu Rusia, din 1877-1878 a fost Abdul-Hamid al IIlea (1876-1909). La începutul domniei, pe
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
specifică turcilor. Implicat în războiul din 1877-1878, Abdul-Hamid al IIlea i-a încredințat comanda armatei otomane vestitului general Osman pașa, care avea titlul de ghazil (generalisim). Abdul-Hamid al II-lea Războiul ruso-turc este o consecință a politicii panslaviste, promavate de Imperiul Țarist, care se erijase în apărător al popoarelor din aceeși sorginte: sârbi, muntenegreni, bosniaci, bulgari. Marele vizir Midhat pașa, unul dintre artizanii Constituției din 1876 spunea, în legătură cu consecințele războiului cu Rusia, deși acestea puteau fi catastrofale pentru Imperiul Otoman, că
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
promavate de Imperiul Țarist, care se erijase în apărător al popoarelor din aceeși sorginte: sârbi, muntenegreni, bosniaci, bulgari. Marele vizir Midhat pașa, unul dintre artizanii Constituției din 1876 spunea, în legătură cu consecințele războiului cu Rusia, deși acestea puteau fi catastrofale pentru Imperiul Otoman, că „a prefera războiul este mai potrivit și se cuvine cinstei și onoarei împărației”. Constituția elaborată în decembrie 1876 va fi adoptată în același timp cu desfășurarea unei Conferințe, desfășurate la Istanbul, privitoare la o nouă criză orientală. Înfrângerea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
împărației”. Constituția elaborată în decembrie 1876 va fi adoptată în același timp cu desfășurarea unei Conferințe, desfășurate la Istanbul, privitoare la o nouă criză orientală. Înfrângerea Turciei în războiul din 1877-1878 a avut urmări importante în evoluția social politică a Imperiului Otoman. În primul rând, va suferi pierderi teritoriale, prin acordarea independenței Serbiei, cucerirea independenței României, care nu va mai avea relații vasalice față de Înalta Poartă și apoi ieșirea Bosniei Herțegovina de sub ocupație otomană și intrarea sub dominație Austro-Ungară. Din punct
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
punct de vedere militar, capitularea armatei otomane și recunoașterea înfrângerii în fața oștirilor româno-ruse va fi o pată neagră în domnia lui Abdul-Hamid al II-lea. După 1878, sultanul se va confrunta cu situații noi, destul de complexe, care vor agrava situația Imperiului Otoman, considerat „un om foarte bolnav”. și teritoriile sultanale din nordul Africii, vor fi pierdute, mai întâi Tunisia, în 1881, iar în anul următor Egiptul. Beneficiarele acestor teritorii vor fi Franța și Marea Britanie, state cu un imperiu colonial destul de vast
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
vor agrava situația Imperiului Otoman, considerat „un om foarte bolnav”. și teritoriile sultanale din nordul Africii, vor fi pierdute, mai întâi Tunisia, în 1881, iar în anul următor Egiptul. Beneficiarele acestor teritorii vor fi Franța și Marea Britanie, state cu un imperiu colonial destul de vast. Pierderile teritoriale nu se vor opri aici, deoarece, în 1885, Rumelia orientală va fi preluată de Bulgaria, constituită în mare principat, după 1878. În viața politică internă, în perioada domniei lui Abdul Hamid al II-lea se
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
produc schimbări substanțiale, mai ales după Tratatul de la San Stefano (19 februarie 1878), când sultanul îl trimite în surghiun pe „asul” politicii otomane, marele vizir Midhat pașa. Acesta devenise incomod pentru sultan, promovând o politică periculoasă pentru integritatea și menținerea Imperiului Otoman. Pe plan ideologic, domnia lui Abdul-Hamid al II-lea va însemna afirmarea pan-islamismului, prin unirea tuturor teritoriilor de religie mahomedană într-un Califat, după sistemul celui arab, din perioada medievală timpurie. Perioada domniei lui Abdul-Hamid al II-lea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
cu capital german. Sfârșitul secolului al XIX-lea reprezintă și creșterea acțiunilor intelectualității și burgheziei turcești, dornice de reformare și transformarea Turciei într-un stat modern. Cu domnia lui Abdul Hamid al II-lea se încheie un regim despotic în Imperiul Otoman. Capitolul VIII Mari viziri ai Imperiului Otoman și mari comandanți de oști Politica Imperiului Otoman a fost influențată mai puțin de sultan și mai mult de Consiliul Imperial. Mâna dreapta a sultanului erau pașalele și, în special, marii viziri
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
-lea reprezintă și creșterea acțiunilor intelectualității și burgheziei turcești, dornice de reformare și transformarea Turciei într-un stat modern. Cu domnia lui Abdul Hamid al II-lea se încheie un regim despotic în Imperiul Otoman. Capitolul VIII Mari viziri ai Imperiului Otoman și mari comandanți de oști Politica Imperiului Otoman a fost influențată mai puțin de sultan și mai mult de Consiliul Imperial. Mâna dreapta a sultanului erau pașalele și, în special, marii viziri. Funcția de mare vizir era echivalentă, în
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
turcești, dornice de reformare și transformarea Turciei într-un stat modern. Cu domnia lui Abdul Hamid al II-lea se încheie un regim despotic în Imperiul Otoman. Capitolul VIII Mari viziri ai Imperiului Otoman și mari comandanți de oști Politica Imperiului Otoman a fost influențată mai puțin de sultan și mai mult de Consiliul Imperial. Mâna dreapta a sultanului erau pașalele și, în special, marii viziri. Funcția de mare vizir era echivalentă, în termeni actuali, cu cea de prim-ministru. Numai
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
prim-ministru. Numai că, în zilele noastre, primul ministru conduce guvernul, care gestionează avuția națională, în timp ce marele vizir mergea și în marele campanii militare, organizate de sultan, având și funcții de ordin militrar. În istoria de aproape opt secole a Imperiului Otoman au existat câțiva mari viziri, care au mărit prestigiul statului și al padișahului. În timpul domniei lui Soliman Magnificul, poate cel mai mare cuceritor dintre toti sultanii, au existat și mari viziri. Unul a fost investit în această mare funcție
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
viziri. Unul a fost investit în această mare funcție în ziua de 25 ianuarie 1518, și se numea Piri Mehmed Pașa. Era turc de origine și a îndeplinit demnitatea de mare vizir până la 27 iunie 1523. Piri-Mehmed Pașa În timpul său, Imperiul Otoman a cucerit cetatea Belgrad, considerată „poarta de intrare” în Europa Centrală și a pus stăpânire pe întreaga Peninsula Balcanică. Piri Mehmed Pașa a fost înlocuit cu Ibrahim Pașa, cunoscut și sub numele de Maktul, Makbul sau Frenk. Era de
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
a fost înlocuit cu Ibrahim Pașa, cunoscut și sub numele de Maktul, Makbul sau Frenk. Era de origine ori venețiană, ori grecească sau croată. A copilărit cu sultanul Soliman, fiind cam de aceeși vârstă. Din acest motiv, Magnificul conducător al Imperiului Otoman, se consulta cu acesta încă din perioada în care era pașă, atât în problemele militare, cât și politice. știind ca nu este de origine otomană, având relații cu mari principi din Occident, Ibrahim era trimis în misiuni diplomatice importante
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de sfârșit a acestuia, s-a afirmat un alt mare vizir, care se va confrunta cu domnul Țării Românești, Mihai Viteazul (1593-1601). Este vorba de Sinan Pașa. Acesta a avut două perioade când a îndeplinit funcția de mare vizir a Imperiului Otoman. Primul vizirat s-a desfășurat între 25 august 1580 și 6 decembrie 1582, iar al doilea, între 1 decembrie 1595 și 3 august 1596. A fost comandant al armatei turcești în confruntarea cu oștile lui Mihai Viteazul, în lupta
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Călugăreni, la 23 august 1595, și la Giurgiu la 15 octombrie 1596, a intrat în dizgrația sultanului, care l a mazilit. Va muri în surghiun, cronicarii oomani spunând că „a murit de inimă rea”. În secolul al XVII-lea, când Imperiul Otoman începe să cunoască semnele decărerii militare și politice, un mare comandant de oști și apoi investit în funcția de mare vizir, a fost Kara Mustafa-Pașa (1634-1683). A primit această demnitate în anul 1676 și a deținut-o până în 1683
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Istanbul cheile de la Porțile Vienei, i-a purtat ghinion, aducându-i moartea, după nereușita acțiunii militare. Kara Mustafa-Pașa a pornit asupra Vienei cu o armată destul de mare, dotată cu muniție suficientă și bine instruită. Dacă turcii ar fi cucerit capitala Imperiului Habsburgic, poarta de intrare spre vestul Europei ar fi fost deschisă expansiunii otomane. Kara Mustafa-Pașa Omer Pașa Creștinătatea s-a aliat împotriva acestui pericol și a reușit să învingă pe marele vizir Kara Mustafa-Pașa. Conducătorii armatelor polono-germane au fost Jan
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
reușit să învingă pe marele vizir Kara Mustafa-Pașa. Conducătorii armatelor polono-germane au fost Jan Sobieski și Carol de Lorena. Întors la Istanbul cu rușinea înfrângerii, marele vizir a fost demis de sultan, care a dat ordin să fie suprimat, dezonorând Imperiul Otoman. În perioada desfășurării revoluției române de la 1848-1849, un rol important în înăbușirea acestuia l-a avut Omer Pașa, pe numele real Mihail Latlas, general turc, cu origini croate. A trăit între 1806 și 1871. După intervenția armatei otomane în
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
alt mare vizir, și în același timp, reformator al statului otoman, artizan al Constituției din 1876 a fost Midhat-pașa. A fost unul dintre cei mai devotați oameni ai sultanului Abdul Hamid al II-lea și susținător al aripii reformatoare din Imperiul Otoman. Seria generalilor iluștri ai Imperiului Otoman se încheie cu Osman Nuri Pașa, care a fost supranumit Al Ghazi, adică „generalisimul”. A trăit între anii 1832 și 1900. Prima misiune importantă, care i-a fost încredințată a fost înăbușirea răscoalelor
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
timp, reformator al statului otoman, artizan al Constituției din 1876 a fost Midhat-pașa. A fost unul dintre cei mai devotați oameni ai sultanului Abdul Hamid al II-lea și susținător al aripii reformatoare din Imperiul Otoman. Seria generalilor iluștri ai Imperiului Otoman se încheie cu Osman Nuri Pașa, care a fost supranumit Al Ghazi, adică „generalisimul”. A trăit între anii 1832 și 1900. Prima misiune importantă, care i-a fost încredințată a fost înăbușirea răscoalelor din Creta, între 1856-1869 și din
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]