1,931 matches
-
cu modificări prin Legea nr. 230/2011 . 36. Problema este susceptibilă de interpretări diferite, iar asupra acesteia Înalta Curte nu a statuat nici în cuprinsul menționatului recurs și nici nu constituie obiect al altui recurs în interesul legii. 37. Asupra inadmisibilității sesizării, invocate de Ministerul Public prin punctul de vedere transmis, se reține că, într-adevăr, instanța de fond a respins acțiunea reclamanților, pentru autoritate de lucru judecat, reținând că aceeași cerere privind plata dobânzii legale a fost respinsă prin Sentința
DECIZIE nr. 21 din 22 iunie 2015 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării] şi art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 , aprobată prin Legea nr. 356/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 , aprobată prin Legea nr. 43/2012 , cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1.535 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265195_a_266524]
-
plată a salariului, se rezolvă, implicit, problema identității de obiect și cauză între cele două litigii. Prin urmare, instanța de apel are deschisă posibilitatea de a statua pe fondul pretențiilor deduse judecății, astfel că nu se poate reține o eventuală inadmisibilitate a sesizării pe motiv că soluționarea pe fond a cauzei nu ar depinde de lămurirea problemei de drept. 39. Pentru a statua asupra dezlegării problemei de drept deduse judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a identifica problema de
DECIZIE nr. 21 din 22 iunie 2015 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării] şi art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 , aprobată prin Legea nr. 356/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 , aprobată prin Legea nr. 43/2012 , cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1.535 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265195_a_266524]
-
contribuții sau a amenzilor." A. Cu privire la admisibilitate 9. Curtea constată că aceste capete de cerere nu sunt în mod vădit nefondate în sensul art. 35 § 3 din Convenție. De asemenea, Curtea subliniază că acestea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarate admisibile. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 10. Guvernul consideră că autoritățile române au adoptat toate măsurile necesare pentru a pune în executare hotărârile judecătorești definitive pronunțate în cauzele reclamanților. 11. În Cererea nr.
HOTĂRÂRE din 28 iunie 2011 în Cauza Ştefan Angelescu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265103_a_266432]
-
Constituțională prin Decizia nr. 548 din 15 iulie 2015 , considerăm că sesizarea trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă în întregul său, așadar și în ceea ce privește art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru următoarele argumente: Mai întâi, cu privire la cauzele de inadmisibilitate, reținem că, încă de la consacrarea lor în procedura în fața Curții Constituționale, au fost calificate în doctrină*1) ca fiind motive legale ce împiedică declanșarea sau extinderea procedurii de control al constituționalității legilor. Cauzele de inadmisibilitate, consacrate expressis verbis de Legea
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
Mai întâi, cu privire la cauzele de inadmisibilitate, reținem că, încă de la consacrarea lor în procedura în fața Curții Constituționale, au fost calificate în doctrină*1) ca fiind motive legale ce împiedică declanșarea sau extinderea procedurii de control al constituționalității legilor. Cauzele de inadmisibilitate, consacrate expressis verbis de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale numai în ceea ce privește soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, pot exista și în legătură cu exercitarea celorlalte atribuții ale Curții Constituționale, sens în care s-a conturat de-a lungul timpului
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
numai în ceea ce privește soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, pot exista și în legătură cu exercitarea celorlalte atribuții ale Curții Constituționale, sens în care s-a conturat de-a lungul timpului o bogată jurisprudență a acestei curți. De altfel, o bună parte dintre cauzele de inadmisibilitate au fost deduse pe cale jurisprudențială, prin interpretarea dispozițiilor constituționale și legale ce stabilesc condițiile sesizării Curții Constituționale și întinderea competenței sale. Cadrul constituțional și legal strict care circumstanțiază rolul și competența Curții Constituționale se concretizează, în plan procedural, în existența
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
pe cale jurisprudențială, prin interpretarea dispozițiilor constituționale și legale ce stabilesc condițiile sesizării Curții Constituționale și întinderea competenței sale. Cadrul constituțional și legal strict care circumstanțiază rolul și competența Curții Constituționale se concretizează, în plan procedural, în existența acestor cauze de inadmisibilitate, care determină limitele legale ale controlului pe care Curtea îl poate exercita. *1) I. Muraru, M. Constantinescu, Cauzele de inadmisibilitate în jurisdicția constituțională, în Revista Dreptul nr. 2/1998, pp. 3-9. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie că
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
și legal strict care circumstanțiază rolul și competența Curții Constituționale se concretizează, în plan procedural, în existența acestor cauze de inadmisibilitate, care determină limitele legale ale controlului pe care Curtea îl poate exercita. *1) I. Muraru, M. Constantinescu, Cauzele de inadmisibilitate în jurisdicția constituțională, în Revista Dreptul nr. 2/1998, pp. 3-9. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie că sunt deduse din interpretarea acesteia pe cale jurisprudențială, cauzele de inadmisibilitate au caracter imperativ și sunt de ordine publică, impunându-se
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
îl poate exercita. *1) I. Muraru, M. Constantinescu, Cauzele de inadmisibilitate în jurisdicția constituțională, în Revista Dreptul nr. 2/1998, pp. 3-9. Fie că sunt reglementate expres de lege, fie că sunt deduse din interpretarea acesteia pe cale jurisprudențială, cauzele de inadmisibilitate au caracter imperativ și sunt de ordine publică, impunându-se deopotrivă autorilor sesizărilor de neconstituționalitate și Curții Constituționale. Ca urmare, Curtea trebuie să procedeze din oficiu la examinarea admisibilității sesizărilor care îi sunt adresate, ca etapă prealabilă examinării fondului lor
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
atât mai mult atunci când este vorba despre întinderea competenței Curții Constituționale în exercitarea atribuțiilor sale, asupra căreia numai Curtea poate să hotărască, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . În această privință, cauzele de inadmisibilitate se constituie într-un veritabil instrument de autolimitare, menit să mențină Curtea Constituțională în granițele rolului său constituțional și să o ferească de orice implicare în dispute străine de realizarea acestuia. Dezvoltarea controlului de constituționalitate și remarcabila nuanțare a deciziilor
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
a fost sesizată [...]". Eventualele propuneri de completare a Regulamentului Camerei Deputaților, în sensul solicitat de autorii sesizării, sunt de competența Camerei Deputaților, în virtutea principiului autonomiei regulamentare a acesteia, excedând competenței instanței de contencios constituțional. Ca urmare, constatând această cauză de inadmisibilitate legată de întinderea competenței sale, Curtea trebuia să respingă sesizarea de neconstituționalitate ca inadmisibilă, respectiv să nu procedeze la o examinare a dispozițiilor regulamentare criticate în raport cu textele constituționale invocate de autorii sesizării. În raport cu motivarea formulată (vizând lipsa unor proceduri, reguli
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
reținut că "Enumerarea, în mod formal, a unor prevederi constituționale și reglementări internaționale, fără a arăta însă în ce constă, concret și efectiv, contrarietatea acestora cu textele de lege criticate, este, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, un motiv de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate"*2). De asemenea, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate în situația în care aceasta "nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
adoptat prin Legea nr. 134/2010 , se constată că există o cauză în curs de judecată, iar Curtea de Apel Brașov, învestită cu soluționarea regulatorului de competență, a judecat ca ultimă instanță, potrivit legii. Prin urmare, nu există aspecte de inadmisibilitate în ceea ce privește existența unui litigiu și calitatea instanței de sesizare, situație în care se impune analiza admisibilității cererii prin raportare la condițiile legate de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită. Așa cum s-a arătat, textul de lege în discuție
DECIZIE nr. 1 din 18 noiembrie 2013 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258103_a_259432]
-
prin condiția restrictivă de admisibilitate analizată, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai chestiunilor de drept care conduc la dezlegarea în fond a cauzei sub aspectul statuării în privința raportului juridic dedus judecății. Față de argumentele evocate mai sus, ce fundamentează inadmisibilitatea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, care prevalează, nu se mai impune analizarea celorlalte elemente de admisibilitate. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010
DECIZIE nr. 1 din 18 noiembrie 2013 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258103_a_259432]
-
domeniul ordonanțelor de urgență din Legea fundamentală, arată că ordonanța criticată nu este de natură a afecta vreun drept fundamental și că termenul de prescripție instituit nu afectează accesul liber la justiție. Reprezentantul Ministerului Public, referitor la cererea prealabilă privind inadmisibilitatea sesizării Curții Constituționale, se opune admiterii acestei cereri, considerând că sesizarea este legală. Arată că instanța de contencios constituțional a fost sesizată potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 , iar faptul că sesizarea s-a făcut prin aceeași hotărâre
DECIZIE nr. 423 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (4) cuprins în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258160_a_259489]
-
constituțional a fost sesizată potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 , iar faptul că sesizarea s-a făcut prin aceeași hotărâre prin care s-a soluționat și recursul, fiind însoțită de notele de ședinț��, nu creează o cauză de inadmisibilitate. Având în vedere că nu mai operează suspendarea de drept a soluționării cauzei de fond pe durata derulării procedurii în fața Curții Constituționale, instant, prin aceeași hotărâre prin care a soluționat fondul, a sesizat și instanța de contencios constituțional. Reprezentantul Ministerului
DECIZIE nr. 423 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (4) cuprins în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258160_a_259489]
-
consideră că interzicerea preventivă a sindicatului, bazată exclusiv pe supoziții extrase din statutul acestuia, nu este proporțională cu scopul urmărit și implică, în privința sa, o încălcare a art. 11 din Convenție. 2. Guvernul 95. Guvernul nu invocă nicio excepție de inadmisibilitate și admite că respingerea cererii de înscriere a sindicatului reclamant a constituit o ingerință în dreptul acestuia la libertate de asociere. Pe de altă parte, acesta precizează că niciun obstacol juridic nu împiedică personalul neclerical al Bisericii Ortodoxe Române să constituie
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Sindicatul "Păstorul cel Bun" împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257883_a_259212]
-
din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994. Cu privire la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în jurisprudența sa constantă, de exemplu în Decizia de inadmisibilitate din 3 aprilie 2012, pronunțată în Cauza Coriolan Gabriel Iovițoni și alții împotriva României, paragraful 52, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că acest articol nu are o existență autonomă și nu poate fi invocat decât prin raportare la
DECIZIE nr. 519 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258276_a_259605]
-
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora " Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale." Reținând că, în speță, acest caz de inadmisibilitate a intervenit anterior sesizării Curții, excepția de neconstituționalitate al cărui obiect îl constituie art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 este inadmisibilă. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 din
DECIZIE nr. 38 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi coroborate cu cele ale art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258963_a_260292]
-
Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Cu acest prilej, pentru identitate de rațiune, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției exista la momentul sesizării Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 2. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.
DECIZIE nr. 497 din 5 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259156_a_260485]
-
-și îndeplini obligația de a asigura exercitarea efectivă a dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunțată cu privire la Cererea nr. 57.265/08 introdusă de Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că plata eșalonată a sumelor datorate reclamanților nu poate fi considerată
DECIZIE nr. 535 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259172_a_260501]
-
la art. 41 și 42. ... (3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate. ... (4) Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat. Articolul 48 Abținerea judecătorului recuzat (1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258140_a_259469]
-
de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate. ... (4) Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat. Articolul 48 Abținerea judecătorului recuzat (1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține. (2) Declarația de
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258140_a_259469]
-
programului prevăzut la alin. (1) atrage decăderea părții din dreptul de a mai administra proba respectivă. ... (7) Dispozițiile art. 262 sunt aplicabile. Articolul 373 Soluționarea incidentelor Dacă în cursul administrării probelor una dintre părți formulează o cerere, invocă o excepție, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanța care, cu citarea celeilalte părți, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunța de îndată, iar când este necesar, în cel mult 15 zile de la
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258140_a_259469]
-
precum și de pe procesul-verbal de constatare a aplicării măsurii asigurătorii, dacă este cazul. În situația în care se reclamă creanțe bănești rezultate din înscrierile contabile făcute în registre ținute cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, cererea va fi însoțită, sub sancțiunea inadmisibilității, de un extras de pe înscrierile care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public. ... (3) După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc o va înainta de îndată instanței de executare competente, împreună cu toate documentele justificative, dispozițiile art. 664 și 665 aplicându-se
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258140_a_259469]