2,320 matches
-
explicându-l, fără îndoială, pe cel de-al doilea). Niciun grup sau o rețea. Existau cine-cluburi, dar nu avem vreun tele-club. Supraalimentat, telefagul nu este hrănit ca Œdip, spre deosebire de cinefil. Televiziunea nu are o putere formatoare, genetică, genealogică. Ea nu incită la identificare: cu toții am visat, adolescenții fiind, să le semănăm lui Cary Grant sau James Dean, dar prezentatorii TV nu-i fac să viseze decât pe ariviști, nu pe aventurieri. Televiziunea nu maturizează (dar îi infantilizează pe adulți). Cine a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
conducători de firme hegemonice. În această privință, dominația imaginii asupra tiparului a fost un formidabil accelerator în coruperea jocului în sine și a jucătorilor politici. Costul năucitor al campaniilor electorale și al întreținerii zi de zi a unei "bune imagini" incită la folosirea banilor negri, la deturnarea de fonduri publice și la revenirea în forță a cavalerilor industriei. Inegalitatea din democrația mediatică nu ține doar de capacitatea individuală de emisie, între noii săraci care receptează și noii bogați care fabrică, difuzează
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
afecte epidemice, emoție în stare pură, cu un puternic coeficient consensual. Dacă se desprinde, pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită pe oricine să reducă la minim "ruptura semiotică" între evenimentul în curs și simbolizarea lui. Nu-i ușor de găsit o soluție (poate că adevăratele probleme nici nu au soluție). Cu atât mai mult cu cât transmisia în direct, on
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unui craniu sau bazin. În diagnosticul medical, vederea înlocuiește auzul și palparea. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) ne permite să intrăm în țesuturi, celule, neuroni. Reflectografia infraroșie, prin camera vidicon, pătrunde sub materialele cele mai groase. Imaginea neutronică detectează prin incite metalice, iar imaginea numerică permite comanda automată a roboților. Spot-Image, pe o orbită cu altitudine de opt sute de kilometri, prin procesarea pancromatică sau multispecrală a imaginilor de înaltă rezoluție, teledetectează tridimensional creșterile fluviilor, înaintarea dunelor sau a ghețarilor, structura geologică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și sectorul public nu se schimbă de la sine, ci sub presiuni interne și externe"91. În țările în curs de dezvoltare 92, diagnosticarea onestă a bolilor de care suferă statul și administrația publică (clientelismul, ineficacitatea cronică, arbitrariul intervențiilor etc.) poate incita la reforme, dar "procesul de reformă" poate suferi influența contextului istoric și instituțional, fiind "colorată" de caracteristicile puterii, ale culturii, de alte "năravuri" mai vechi sau mai noi... În țările dezvoltate, unii disting modelul anglo-american, modelul Europei continentale, modelul germanic
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
colectivităților teritoriale, adesea fără resurse necesare îndeplinirii lor. Banca Mondială vorbește în aceste cazuri de cârpeli, de reforme pe hârtie 98... În țări ale Europei de Est, au pus probleme privatizările, disciplina bugetară, monetară, regimul prețurilor; legislația națională nu a incitat populația să participe, să se implice; aparatul politico-administrativ a menținut "ordinea", "liniștea" în detrimentul profesionalizării, eficienței și probității etice; structurile administrative au fost vulnerabile la "politizare", oficialii au fost cvasi-indiferenți față de critici, față de acuze dovedite și denunțări publice 99; "jocul" administrativ
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
derivatele adosate la active (CDO, fondate pe titlurile mai multor active). Mecanismele de valorizare a acestor produse au început să se bazeze pe formule din ce în ce mai sofisticate, din ce în ce mai puțin înțelese 140 chiar de către conducătorii băncilor care le propuneau... Numeroase instituții financiare incitau clienții să-și plaseze economiile în astfel de titluri și le promiteau randamente excepționale, pe baza revinderii lor unor bănci de afaceri (precum Lehman Brothers, Merrill Lynch, Citigroup, Bear Stearns, AIG etc.), unor instituții financiare nerăbdătoare să profite și ele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și cei din clasa mijlocie îndrăznesc să împrumute pentru a avea reședință secundară... Optimismul atinge apogeul. America e binecuvântată de Dumnezeu! Băncile sfătuiesc clienții să se împrumute și să facă ce investiții le trec prin minte... Și statul federal îi incită să se împrumute pentru consum. Piețele de acțiuni sunt în creștere. Se fac averi nemuncite. 5% dintre cei mai bogați americani dețin în 1928 mai mult de 30% din totalul veniturilor familiilor americane. Se consumă din ce în ce mai mult pe datorie. Dar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
naște și crește în democrație nu garantează că va deveni automat un bun cetățean. Plutarh spunea acum 1800 de ani! că primul distrugător al libertăților unui popor este cel care face daruri și promisiuni fără acoperire... Dar cum pot fi incitați cetățenii locuitori ai orașelor să participe, să se implice? În Franța, în acest scop a luat ființă CICA (Comites d'Initiative et de Consultation d'Arrondissement), au apărut texte de lege privind informarea și consultarea cetățenilor, privind democrația de proximitate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
răspunsuri proprii pe măsură ce piața se transformă, să aibă capacitatea de integrare în spații mai largi, în rețele, să pună în valoare ce au specific, să dea dovadă de solidaritate, să instaureze dialogul între toți actorii socioeconomici și culturali locali, să incite locuitorii la participare, să suscite implicarea lor302. Cu alte cuvinte, satul trebuie să devină conștient de sine, capabil să-și construiască vizibilitatea, să atragă atenția mijloacelor actuale de comunicare, să-și reînnoiască viziunea, toate aceasta în condițiile în care îi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
timp îndelungat, în același loc, cartiere nesupravegheate de poliție, ineficacitatea sistemelor de protecție etc., dar nu trebuie omise nici degradarea mentalității oamenilor, a respectului lor față de valori, promovarea prin mass-media a unor fapte antisociale, adesea într-o manieră care parcă incită și pe alții să le comită etc. Copiii constituie un important grup-țintă pentru infractorii stradali. Se cere copiilor să evite circulația la ore târzii, prin locuri neluminate, puțin frecventate, să nu poarte ostentativ bunuri de valoare la vedere, să nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ale studenților: taxe de înscriere, de școlarizare), deci ele trebuie să se deschidă către problemele reale ale societății (gestionarea riscurilor, dezvoltarea durabilă etc.), să iasă din câmpurile disciplinare tradiționale, să promoveze interși transdisciplinaritatea etc. Declarațiile, convențiile, orientările, hotărârile, recomandările etc. incită universitățile să adopte criterii de excelență pentru a se situa cât mai sus în clasamente (de tip Beijing 485, Shanghai etc.). Presate de exigențele bugetare, de alte exigențe aferente, universitățile se înscriu în logica serviciilor dedicate clienților și intră sub
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
căutat să se creeze locuri de muncă în interiorul, sau în proximitatea cartierelor în dificultate, (re)dinamizarea economiei locale, să se acționeze asupra comportamentelor populației neinformate, asupra tinerilor pentru a-i învăța codurile și meseriile cerute pe piața muncii (au fost incitați să depună proiecte, au fost încurajați cei care creau slujbe). 276 Baudrillard, J. ș.a., Citoyenneté et urbanité, Editions Esprit, Paris, 1991; Blanc M., Mormont M., L'invention de la démocratie locale, vie quotidienne et démocratie, Paris, Harmattan, 1994; Chevalier G., Sociologie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
comportamentului uman. Deși admite că "mentalitatea conservatoarea în sine nu are utopie" și că nu există, în cadrul acesteia, o "predispoziție pentru teoretizare"240, Mannheim apreciază că aceasta își găsește propria "idee" printr-un demers de tip ex post facto, fiind incitată să intre în arena istoriei de către ideologia liberală. Ideea mentalității utopice conservatoare face parte, în mod vital, chiar din prezent, întrucât acesta e produsul trecutului, fiind determinat de tradiție. Cu alte cuvinte, "trecutul este experimentat ca un prezent virtual"241
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
putea institui și așa-numitul „impozit negativ”, reprezentând, de fapt, o asumare de către stat a unei cheltuieli ca pe o alocație unică, globală, destinată să asigure indivizilor aflați În dificultăți un venit minim garantat. Dar această alocație nu trebuia să incite, prin nivelul său, la abținerea de la muncă, ci numai să asigure subzistența celor confruntați cu dificultăți materiale. 25 Prezintă interes din perspectiva necesității și implicațiilor impozitului și așa-numita teorie a neutralității, care pornește de la teza că practicarea impozitelor ar
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Stolojan, Tatarcan R., Integrarea și politica fiscală europeană, Ed. Infomarket, Brașov, 2002 154 Vâșcu T., Bugetul statului și agenții economici, EDP, București, 1997, p. 124 204 Statul poate influența prin modul de practicare a impozitului pe profit asupra trezoreriei Întreprinderilor, incitându-le să-și adapteze deciziile financiare prin prisma posibilităților de accelerare sau reducere a ritmului de amortizare a activelor fixe, fără a exclude nici măsura ca În scopul stimulării investițiilor să permită deducerea din profitul impozabil a unei sume fixe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
posibil ca Întreprinderile, contrar obiectivului vizat printr-o astfel de măsură, să nu-și sporească investițiile. Pe de altă parte, cu cât regimul amortizării este mai favorabil constituirii de provizioane sporite În primii ani, cu atât Întreprinderile nu vor fi incitate spre investiții, Întrucât deducerile pe care sunt În drept a le opera le procură economii de impozit, relativ scăzute și vor prefera așteptarea acelei perioade În care cota de impozitare va fi majorată pentru a proceda la investiții, beneficiind de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ale autofinanțării. Este interesantă și aprecierea după care se poate admite că incidența variabilei fiscale asupra autofinanțării evidențiază și o relație discutabilă, de tipul fiscalitate mare → autofinanțare ridicată și invers. Se 317 invocă ideea că, o politică de impozite apăsătoare incită Întreprinderea să procedeze la capitalizarea unei părți din profit cât mai mare cu putință, găsind În această destinație condiții mai lejere de impunere (facilități fiscale), ceea ce sugerează și o contradicție În termeni. În schimb, reglementările cum sunt cele referitoare la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sugerată între fag și fugar este și ea, evident, exclusă. Forma cu o, Fogar, de la 1300, precum și suprafața mare a Făgărașului, se opun explicației din n. pers. germ. Fagar, Fager, Fugger + -aș, apropiat, prin etimologie populară, de fag. Etimologia populară incită la o apropiere de fag și de oraș, care ar fi putut fi combinate, dar atestările nu susțin această presupunere. Apropierea de fag se poate face în satele romînești de lîngă pădure, pentru care fagul este „arbore ocrotitor“; de la fag
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu scopul de a trezi în colectivul de care aparține starea memorată prin același segment sonor și de către ceilalți membri ai colectivului. Astfel a creat natura speța umană, prin semne acustice care i-au îmbogățit memoria, i-au dezvoltat gândirea, incitând cunoașterea și autocunoașterea. Limba română reprezintă unul dintre momentele de relativă stagnare zonală a evoluției globale a limbajului uman din care ea sa desprins, constituindu-se ca expresie aparte în urma cuceririlor romane în jumătatea de est a Europei. Desprinderea a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
urmărit copierea modelului latin. Folosind materialul lexical propriu, fiecare limbă și-a structurat o morfologie și o sintaxă inconfundabile. O comparație sumară, cum e cea care urmează, are rolul de a proba analiza comparativă pe baza categoriilor și de a incita la extinderea acestei metode de lucru. Categoria genului. Nu este gramaticalizată în limbile aglutinante, situație moștenită din tracă de limba maghiară, în care sexul se exprimă prin mijloace lexicale: férj „soț - feleség „soție”, apa „tată” - anya „mamă”; sau compuse ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
duce luptă politică, se duce lupta cu știința, lupta cu femeia etc. Având preț doar cea pe care o place și pentru care se luptă să obțină ceva de la ea. Ei nu au nevoie doar de sex. Apreciază sau îl incită, îl atrage doar ce-i obținut printr-o luptă cât de mică, dar să fie o provocare la luptă. Ceea ce obțin fără luptă și se oferă pe tavă nu are aceeași valoare, chiar dacă pare mai comod. Așa au fost și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
tragicomedia lui Desmarets de Saint-Sorlin, pusă în scenă în 1647 pentru inaugurarea teatrului Palatului Cardinalului 14, și pentru Andromeda lui Corneille în 1650. Corneille, chiar dacă nu teoretizează asupra cântului și spectacolului, nu se dezinteresează chiar complet de regie. El îi incită primul pe autorii dramatici să-și înscrie indicațiile pe marginea textului dialogat. Contrar celorlalți teoreticieni clasici, ca Chapelain, Scudéry sau d'Aubignac, acest om al artei știe că reprezentația are mai mult impact decât simpla lectură. În avizul său adresat
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
potrivită decât cea a sudului pentru spiritul unui popor liber", ea se arată convinsă că introducerea literaturilor popoarelor din nord va regenera spiritul latin. Foarte apropiată de Benjamin Constant (1767-1830), care a însoțit-o în călătoria sa în Germania, îl incită să scrie, în prefața traducerii sale din trilogia lui Schiller, Wallenstein, Reflecții asupra teatrului german (Réflexions sur le théâtre allemand), în 1809, text direct influențat și el de Schlegel. El pune acolo față în față stilizarea eroului tragic francez, redus
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
imita pulsația mișcărilor familiare tuturor, apariție concretă a unor obiecte noi și surprinzătoare, măști, manechine de mai mulți metri, schimbări bruște de lumină, acțiune fizică a luminii care trezește senzația de cald sau de frig." În scopul de a-l incita pe actor să inventeze un limbaj corporal, Artaud a scris două pantomime, Piatra filosofală (La Pierre philosophale) și Nu mai există cer (Il n'y a plus de firmament), unde se mulțumește să dea un argument și să propună câteva
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]