6,195 matches
-
reforme”, constând în desființarea instituțiilor și realităților existente și înlocuirea lor cu noi instituții și realități. În România de după 1989, această sarcină a revenit guvernărilor și, prin urmare, clasei politice autohtone. Politicienii români trebuiau să imagineze ce reforme sunt absolut indispensabile pentru continuarea tranziției și ce schimbări trebuie făcute, în ce ordine și cu ce efecte, pentru ca apoi să le justifice în fața populației și să obțină acordul - prin vot - al acesteia pentru a le aplica. Populația vota reformele în funcție de promisiuni, iar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doua tranziție este preocuparea ei prioritară de a rezolva o problemă a structurii sociale românești pe care prima tranziție o ignorase aproape în totalitate: crearea unei elite financiare și industriale naționale. Concentrarea priorităților asupra creării elitelor (și a infrastructurii urbane indispensabile acestora) nu a slujit în nici un fel aducerii problematicii prosperității maselor și a grupurilor marginale în centrul politicilor de tranziție - drept care, din nou, prosperitatea a rămas pe un plan secundar. La rândul ei, tranziția comunistă s-a concentrat și ea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deciziilor politice referitoare la dezvoltare. În ultimii ani ai tranziției comuniste, prosperitatea populației a fost nu doar elementul ignorat de politicile economice și sociale, dar și cel sacrificat în mod deliberat pe altarul susținerii regimului politic și al structurii sociale indispensabile acestuia. Revoluția din decembrie 1989, care a distrus regimul politic comunist și a pus premisele unei noi forme de organizare socială și politică a societății românești, a fost susținută ideologic și motivată social tocmai de ignorarea de către elita politică comunistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
indicatorilor dezvoltării umane între diferitele regiuni de dezvoltare în care este împărțită România în prezent, pentru a sesiza ușor acest lucru. Or, o asemenea organizare a societății românești împiedică orice evoluție către o societate a prosperității. Căci unul dintre mecanismele indispensabile unei societăți organizate pentru prosperitatea propriei populații este capacitatea comunităților locale - a marilor sau micilor localități - de a se dezvolta singure pe seama resurselor pe care le pot produce și a celor pe care le pot atrage din restul societății. Ceea ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sector socio-economic pe care economia socialistă îl trata ca pe un domeniu aparte - sectorul de „cercetare-dezvoltare” - și care își găsise, cu acest prilej, un debușeu special. Cu alte cuvinte, această decizie politică posibilă nu era lipsită nici de infrastructura socio-economică indispensabilă, nici de o forță socio-economică cu bune legături politice pentru a face un lobby semnificativ în favoarea sa. Având asemenea premise și o bază socială de sprijin importantă și în continuă creștere, o asemenea decizie de restructurare - începând încă din anii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internă, acest lucru se asigura prin izolarea ei cât mai completă în raport cu factori exteriori, adică cu piața internațională. Autarhia economiei socialiste nu a fost o opțiune politică arbitrară și, deci, absurdă a conducătorilor politici. Ea a fost o condiție tehnică indispensabilă asigurării dominației producătorilor interni asupra pieței interne. Ea a reprezentat spațiul de autoritate al politicii asupra economiei și era o condiție indispensabilă. Căci administrația poate domina economia doar dacă este susținută politic. Iar susținerea politică a administrației în controlul ei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost o opțiune politică arbitrară și, deci, absurdă a conducătorilor politici. Ea a fost o condiție tehnică indispensabilă asigurării dominației producătorilor interni asupra pieței interne. Ea a reprezentat spațiul de autoritate al politicii asupra economiei și era o condiție indispensabilă. Căci administrația poate domina economia doar dacă este susținută politic. Iar susținerea politică a administrației în controlul ei asupra economiei poate avea loc doar în spațiul în care politica națională are autoritate, adică în spațiul național, pe piața internă. Piața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economia de piață, această elită redusă numeric era situată, teoretic, în cea mai favorabilă poziție cu putință - aceea de punte de legătură cu noua economie capitalistă ce urma să fie „importată” în România. Însă chiar dacă membrii acestei elite reprezentau elementele indispensabile de legătură dintre capitalul străin, inclusiv cel occidental, și economia socialistă românească, ceea ce putea fi denumit capital autohton, chiar în forma sa de capital de stat, nu se afla sub controlul lor și nu răspundea neapărat deciziilor pe care ei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
La urma urmei, se putea chiar pune întrebarea dacă o economie planificată avea într-adevăr nevoie de această reprezentare financiară, de vreme ce alocarea resurselor se făcea prin decizie administrativă și nu prin intermediul pieței. Aici avem nevoie de o înțelegere suplimentară, dar indispensabilă - industria nu este posibilă fără bani. Marea invenție a capitalismului nu a constat atât de mult în modificarea piețelor, cât în inventarea unui sistem de producție care să nu fie posibil fără bani, precum economia rurală tradițională. Acest sistem nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
atât de remarcabilă, încât unele dintre ele au rezistat mai mult de un deceniu la transformările produse de tranziția postcomunistă. Desigur, ele realizau marile proiecte ale uzinelor, instalațiilor și ale tuturor marilor investiții ale socialismului și îndeplineau o funcție absolut indispensabilă în orice sistem industrial. Dar separarea lor de firmele producătoare ridica serioase probleme de cooperare și comunicare, precum și, mai ales, de criterii de decizie. În schimb, s-a dovedit repede că ele pot îndeplini o funcție socială extrem de importantă. Căci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și poliții politice. (2) Un ansamblu de practici ilegale, de la contrabandă și evaziune fiscală până la escrocherie, în prezent toate cumulate sub termenul global de „corupție”, care le-a permis transferul de bani publici în proprietate privată. (3) Un suport politic indispensabil protecției necesare în fața legii, suport bazat fie pe corupție, fie pe „capital social” și care a condus la formarea așa-numiților „baroni locali”, adică a concentrării resurselor de putere politică, administrativă, financiară și economică, iar uneori și simbolică, disponibilă în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
companii private care, în momentul lor de vârf, ar fi putut constitui bazele unei corporații naționale de dimensiuni semnificative pe piața națională și internațională. A ilustrat, în mai mare măsură decât oricare altă tentativă de afirmare a capitalului autohton, rețeaua indispensabilă de relații instituționale și informale de care se slujeau capitaliștii români pentru a face față presiunilor pieței, precum și presiunilor capitalului străin. Iar în anul 2000, când s-a prăbușit, a tras după el un întreg sistem de organizare a capitalismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al acțiunii serialului. În felul acesta, o iluzie tipic hollywoodiană a devenit o realitate „capitalistă” palpabilă în Slobozia, un orășel de provincie situat la vreo 60 km de Capitală și căruia îi lipsește chiar și astăzi orice fel de infrastructură indispensabilă turismului, de la peisaj și drumuri bine asfaltate și până la restaurante, hoteluri, locuri de distracție și automate bancare. Cu un deceniu în urmă, potențialul turistic al Sloboziei nu era deloc mai dezvoltat. Dar proiectul nu s-a oprit aici, același investitor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ajuns să controleze economia, dar și în situația de a fi principala sursă de criză economică și socială. Costurile au fost plătite de întreprinderile industriale, ajunse rapid în stare de faliment, incapabile să mai plătească salarii și să achiziționeze factorii indispensabili producției, precum și de stat, incapabil să mai finanțeze principalele servicii sociale, să asigure funcționarea și întreținerea infrastructurii și să mai desfășoare programele normale de asigurări sociale și medicale și de asistență socială. În memoriile sale, președintele rus Boris Elțîn este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diferite forme de subvenționare de către stat, adică de către întreaga societate. Arierate, contracte preferențiale, scutiri de taxe, impozite și datorii, politici monetare care să-l avantajeze pe piața externă, toate aceste modalități de transfer de capital public către capitalul privat sunt indispensabile pentru ca noii capitaliști români să rămână capitaliști și să-și continue activitatea pe o piață pe care, altfel, nu ar putea supraviețui. Pe scurt, caracteristica definitorie a „economiei de pradă” este transferul continuu de resurse din proprietatea statului în proprietatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
debarcadere, drumuri private etc.), de educație, de sănătate și de timp liber speciale. Aparent, reprezintă o enclavă a lumii occidentale în societatea postcomunistă. Este doar o fațadă. Dincolo de aceste aspecte, ce îi izolează, nu sunt altceva decât una dintre componentele, indispensabile, ale micii burghezii postcomuniste. Rolul lor este să asigure legătura cu mica burghezie și instituțiile marelui capital din societatea occidentală. Căci ei fac parte din mai multe rețele asemănătoare cu cele care caracterizează mica burghezie autohtonă. În primul rând, fac
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nevoia de capital. Dacă se punea problema trecerii în proprietate privată a avuției naționale, acest proces ar fi necesitat, teoretic măcar, un capital egal cu valoarea acestei avuții doar pentru procesul de privatizare, ca să nu mai vorbim de restructurările absolut indispensabile și care ar fi necesitat un capital suplimentar - teoretic ceva mai mic, dar, oricum, uriaș. Nu se punea problema ca acest capital să existe, cel puțin nu în societatea românească. Nici nu exista vreo șansă ca nou-înființata economie de piață
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
realizează adevărate consorții politico-financiare, care asociază grupuri de firme și de capitaliști cu grupuri de politicieni și tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea mai interesantă nouă alianță apărută în arena politică - cea dintre capitalul european și populație. La sfârșitul anului 2004 și în prima jumătate a lui 2005, capitaliștii români sunt în reflux rapid. Atacați politic prin campania anticorupție, lipsiți de sprijinul indispensabil al statului, privați de surse de finanțare, împinși spre o piață - piața unică europeană - pe care nu pot decât să piardă și divizați în grupări rivale incapabile să se unească în fața pericolului extern, pierd în numai câțiva ani tot avantajul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
viața scriitorului. În 1992, după încetarea apariției revistei „Catacombes”, înființează la Paris (împreună cu Nicoleta Valeria Grossu și la sugestia acesteia) asociația „Le Devoir de souvenir” și editează, din 1996, o publicație trimestrială cu același titlu, al cărei prim editorial, Amintirea indispensabilă, este o pledoarie pentru păstrarea în memorie a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă încă în țările fostului lagăr comunist. În exil, preocupările literare ale lui G. se manifestă în continuare în limba română: publică poeme religioase în „Buna
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
XX-lea. Contribuția fundamentală avea s-o dea H. în 1987, prin Dicționar al presei literare românești. 1790-1982, revizuit, actualizat și intitulat la a doua ediție Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 (1996; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). Lucrare de informare indispensabilă, riguros alcătuită, Dicționarul... reține în corpul propriu-zis și în addenda referințe la peste două mii două sute de publicații, fie integral literare, fie conținând pagini sau rubrici literare și care, toate, au înrâurit într-un fel sau altul viața culturală românească. Articolele
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
culturii europene, autorul își propune să răstoarne prejudecata conform căreia critica este „ruda săracă” a culturii; dimpotrivă, susține el, folosind o sintagmă a lui André Malraux care va deveni laitmotivul întregii sale opere, critica este un fir al Ariadnei, ghidul indispensabil care călăuzește pașii prin coridoarele și sălile „muzeului imaginar” al artei universale. Dignitatea actului critic vine din puterea sa coagulantă, din capacitatea de a ordona trecutul într-un întreg coerent, făcând astfel accesibil ceea ce altminteri s-ar pierde în infinite
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
multe obligații decât ceilalți și trebuiau să petreacă mai mult timp În ședințe, fără garanția unei recomepense pentru aceste eforturi. Totuși acestea, notările la aceste discipline erau de luat În seamă, de pildă pentru obținerea unor burse. Învățarea „formulelor” era indispensabilă că tehnică de memorare, În mod special a cuplurilo substantiv-adjectiv: astfel, rolul partidului era Întotdeauna decisiv, rolul maselor populare În istorie era Întotdeauna demn de o soartă mai bună (verbesserungswürdigen der Rolle der Volksmassen în der Geschichte) etc. Considerate În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
patrimoniu, inclusiv lingvistic („francofonia»), și nevoia de adaptare la regulile și condițiile pieței internaționale. «Problemele de limbă», care se invocă aici poate mai mult decât oriunde, nu sunt doar de ordin de comunicare, dar și material și simbolic. Traducerile simultane, indispensabile, sunt costisitoare, folosirea englezei că lingua franca nu este curentă decât În științele politice și economie, după cum există și un decalaj Între generațiile de cercetători francezi În ceea ce privește stăpânirea englezei sau cunoștințele pasive În alte limbi (germană, În cazul de față
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
autentică» istorie a literaturii române. Înscriindu-se Împotriva «cinismului», tot mai răspândit În modul de a scrie despre literatura română «de sub comunism», dar și contra «ridicolului estetismului pur», Luminița Marcu pledează pentru o privire În același timp analitică și comprehensiva, indispensabilă pentru abordarea unei «epoci complexe și complicate», singura soluție pentru a ajunge la o nouă clasificare a valorilor (Luminița Marcu, 2004). Istoriile literaturii române publicate până În 1990 trebuiseră să concilieze criterii ideologice și criterii estetice În clasificarea operelor. Miza era
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]