2,126 matches
-
un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist, și una a individualismului exacerbat, tradus prin subiectivitate 43. Elementul prin care se remarcă grila lui Beaujour constă în faptul că oferă o perspectivă diacronică asupra descrierii înțelese ca modalitate discursivă. În opinia lui Michael Beaujour, abordarea problemei descrierii trebuie făcută în contextul dezvoltării
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
individualistă (e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba mai mult chiar, Ecclesia era, în concepția statului, un instrument de poliție socială. În schimb, în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal ascetic, nemodern care a fost reprezentată de Ortodoxie și care a corectat "mondenismul ciocoiesc". Din această perspectivă, Vasile Băncilă vorbește de o "reactualizare a Ortodoxiei, a spiritului ei", în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva - popor sau individ - fiindcă e pentru el totodată și necesar, o contrarietate salvatoare și o afirmare creatoare, prin care respiră pozitiv ceea ce are el
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
holist, căutând relațiile care reprezintă fundamentul unui sistem. De douăzeci de ani, acest holism moștenit de la Henri Maine, Ferdinand Tönnies și Emile Durkheim, care pleca de la normele generale ale societății pentru a explica niște comportamente individuale, a lăsat locul unui individualism metodologic, moștenit de la Max Weber, care pornește mai degrabă de la actorul individual pentru a încerca să înțeleagă de ce el acționează în maniera respectivă. În această optică, societatea sau instituția rezultă din interacțiunile sociale; normele sunt rezultatul, nu cauza interacțiunilor. Una
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
instituțiilor (Montesquieu), spiritul obiectiv (Hegel), totalitatea semnificantă (Dilthey), conștiința colectivă (Durkheim), ideal tip (Weber), sistemele simbolice (Lévi-Strauss), instituția imaginară (Castoriadis), ideologica (Augé), ideal (Godelier) sunt concepte utile, de care avem nevoie pentru a înțelege liantul social. În realitate, holismul și individualismul nu se opun în ceea ce privește verdictul dintre adevărat sau fals; acestea sunt alegeri metodologice care prezintă, fiecare, avantaje și incoveniente. Aceeași societate poate fi studiată din două perspective diferite, de exemplu, populația Pathâns din Pakistan: studiată de Frederik Barth, plecând de la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
calificată drept mondializare este restructurată sau destructurată. După Karl Polanyi, această mare transformare creează o distanță între moderni, care au realizat această revoluție liberală și toate celelalte forme sociale (a se vedea, în legătură cu acest subiect, Louis Dumont, Essais sur l'individualisme, 1983). Fără îndoială, această transformare este mai puțin rațională decât se spune; neîndoielnic, economia celei mai "dezvoltate" societăți postindustriale nu se explică în totalitate fără a lua în considerare simbolicul, ideologia, credințele, deși ea a generat o profesionalizare a cercetării
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ar fi dificultățile. O foarte bogată literatură latino-americană și străină oferă informații despre viața triburilor indiene sub diferite aspecte: rudenie, cosmologie, migrații, ecologie, economie politică. La scară mai mare, o întreagă serie de cercetări se referă la prejudecăți rasiale, ierarhie, individualism, antropologia orașului, formele familiei, educația, drogul, violența, raporturile dintre știință și societate, relațiile dintre psihanaliză și antropologie, înnoirile religioase, cultele afro-americane. Dar specificitatea acestor antropologii se referă mai ales la o teoretizare a conflictului, a "frontierei", a contactului, a "fricțiunilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
informatice, biotehnologiile, fluxurile (de capitaluri, de imigranți, de mesaje), imaginile digitale străpung bariera etanșă, prin definiție imperfectă, a societăților și a culturilor. La granițele istoriei, antropologiei și sociologiei și noi trebuie să reflectăm astăzi la ultimele forme de dezvoltare a individualismului în societățile occidentale. Analiza acestui individualism de consumator trebuie să țină seama de impactul considerabil al mijloacelor de comunicare în masă și de slăbirea instituțiilor care creează legături sociale, ca familia, rudele, clanul, Statul, Școala și chiar, în pofida salturilor spectaculoase
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
imigranți, de mesaje), imaginile digitale străpung bariera etanșă, prin definiție imperfectă, a societăților și a culturilor. La granițele istoriei, antropologiei și sociologiei și noi trebuie să reflectăm astăzi la ultimele forme de dezvoltare a individualismului în societățile occidentale. Analiza acestui individualism de consumator trebuie să țină seama de impactul considerabil al mijloacelor de comunicare în masă și de slăbirea instituțiilor care creează legături sociale, ca familia, rudele, clanul, Statul, Școala și chiar, în pofida salturilor spectaculoase, religia. De acum înainte, antropologia trebuie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
uzul (adică norma, în terminologia lui Coșeriu) sprijinindu-se pe particularitățile structurale ale sistemului, pentru a limita variațiile individuale (adică vorbirea, în terminologia lui Coșeriu). 5Studiile de comunicare interculturală fixează parametrii sociologici de variație de la o cultură la alta: colectivism/individualism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, gradul de evitare a incertitudinii, orientarea în timp (Hofstede 1984; Hofstede 1997; Șerbănescu 2007). Prin raportare la acești parametri, cultura română este preponderent colectivistă și masculină, cultivând distanță mare față de putere, iar gradul de evitare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
noapte și fără efecte serioase În timp. Acestea sînt motivele pentru care viziunea noastră comunitară nu capătă substanță și comunitatea noastră nu poate deveni eficientă. În concluzie : Poartă a Europei sau babilonie ? Este adevărat că orașul este spațiul consacrat al individualismului și lipsei de comunicare. Este adevărat că cele mai mari realizări din istoria Iașilor se datorează unor voievozi și nu spiritului comunitar. Este adevărat că avem nevoie de forță și aspirații ce par că ne depășesc puterile pentru a Împlini
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
ei slabi. În acest punct, tăcere totală, de gol istoric ! Dacă este permisă elogierea tracismului spiritualist, de ce nu ne-am explica, măcar în parte, și o anume lipsă de vocație a românilor pentru organizare și cooperare, pentru coordonare și unitate, individualismul nostru acerb, pulverizarea permanentă a conștiințelor și eforturilor, tot prin acest eminent fond traco-getic? În baza aceleiași referințe de prestigiu? Este lipsa de unire o calitate de invidiat, de elogiat în continuare? Ne putem revendica mereu de la astfel de calități
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acționeze oamenii unii față de ceilalți", elaborată fără a lua în considerare lecțiile "istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei", derivată din "doar câteva principii generale" și (considerate a fi) "invariante istoric" și bazată, în mod uzual, pe "un anumit tip de individualism" (și anume pe ideea că "preceptele eticii ... sunt aplicabile direct și în primă instanță indivizilor umani"), pe "intuițiile morale" pe care "indivizii din societatea noastră [i.e., societatea nord-americană] se presupune că le împărtășesc" și pe convingerea că "un rol important
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politicii. De altfel, Berlin însuși "a avut o agendă mult mai largă, îndreptându-și atenția nu doar spre idealurile demne de urmat în viață, ci și spre probleme mai largi specifice vremurilor sale, precum problema conflictului dintre naționalismul romantic și individualism, sau spre diagnoza la scară largă a patologiilor anumitor curente generale de gândire cu privire la om și societate"15. Că filosofia politică (sau măcar filosofia politică liberală) are și trebuie să-și asume cele mai multe dintre sarcinile precizate de Waldron este, cred
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160 idealuri morale, 27, 32, 60, 98, 102, 143 imparțialitate, 32, 120 imperativul categoric kantian, 24 impozitare progresivă, 45 individualism, 33, 86 infinitism, 118 instabilitate politică, 140, 156 instituții politice, 17, 34, 44, 47, 85-86, 89, 94, 136-137 integritatea persoanei, 48 interes public, 48, 122, 143 interese politice, 37, 44, 115, 139, 144, 152, 160-161 intervenții ideologice, 115 intuiții morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
precum și o parte din cel următor.Fără această comunicare cu biografia sa interioară, proprie cărții i-ar lipsi elanul și viața. Însuși autorul afirmă că, scriind opera, a plecat de la evocarea primelor amintiri din copilăria lui. Lucian Raicu observă că individualismul lui Ion care se înteimeiază pe o condiție social- economică reală este “normal”,doar formele lui de manifestare aparent sunt “anormale”. “Poate că într-un anumit sens, există în erou ceva monstruos, dar această monstruozitate devenea un fenomen curent, urmarea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
demn de pe urma ei, fiecare primind în mod echitabil în funcție de importanța sa socială ca talent, muncă și capital. Invers, comunismul ar rămâne înțepenit în sfera consumurilor, „pretutindeni egale și peste tot mediocre”, scopul fiind regenerarea omenirii sustrase acum demonilor lăcomiei și individualismului. Neputând pune de acord comunismul și societatea abundenței, Durkheim nu vede în Marx decât un gânditor socialist care a mizat pe producția lărgită pentru a putea întruni condițiile trecerii la un stadiu superior al omenirii, o societate fără clase și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ridicat până la înțelegerea teoretică a mișcării istorice” (Manifestul Partidului Comunist). încă înainte de luarea puterii, Lenin* consideră intelectualitatea ca pe o categorie mic-burgheză, oscilând între difuzarea ideilor clasei dominante și adoptarea unui comportament revoltat. El nu încetează să stigmatizeze „instabilitatea” și „individualismul” acestor intelectuali, dar consideră că cei care se alătură partidului revoluționar, acceptându-i disciplina, abandodând ideile și valorile burgheze, renunțând la „rămășițele” vechii gândiri, pot contribui la trezirea conștiinței de clasă a proletariatului și trebuie deci să lupte pe „frontul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
burgheze, renunțând la „rămășițele” vechii gândiri, pot contribui la trezirea conștiinței de clasă a proletariatului și trebuie deci să lupte pe „frontul” ideologic și cultural. Literatura „realist-socialistă” a dezvoltat din belșug tema intelectualului sceptic și oscilant, înclinat spre introspecție și individualism, incapabil să dea dovadă de „spirit partinic” și gata să trădeze. în mod paradoxal, faptul de a fi depășit această ostilitate de principiu pare a constitui, pentru numeroși aderenți, o atracție suplimentară. într-o logică a adeziunii* sectare, ei trebuie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politică; în martie 1918, el anunță dispariția politicului în favoarea unei gestiuni raționale a abundenței, sub autoritatea organizațiilor muncitorești, sfârșitul comerțului și al condiției salariale, reducerea zilei de muncă la șase ore, egalizarea profesiilor, cu împărțirea egală a bogățiilor, și sfârșitul individualismului, cu crearea unor restaurante colective în cartiere și uzine. în 1919, Nikolai Buharin și Evgheni Preobrajenski, amândoi membri ai Comitetului Central bolșevic, își introduc ABC-ul comunismului cu această frază: „Să examinăm această societate mai îndeaproape, înainte de a intra în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
decidenții francezi excelau în perioada interbelică. Pe de altă parte, curiozitatea intelectuală pe care Iulius Cezar o detecta în rândurile galilor a rămas de-a lungul timpurilor o caracteristică distinctivă a mentalității franceze. Filosofia lui Locke este o manifestare a individualismului britanic, la fel ca Magna Carta, procesul legal sau sectarismul protestant. În Edmund Burke, cu a sa combinație nedogmatică a principiilor morale și a oportunității politice, geniul politic al britanicilor este la fel de evident ca în Legile Reformei din secolul al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
adoptată o decizie fundamentală de care poate depinde supraviețuirea ei. Instabilitatea moralului național În timp ce unele trăsături ale caracterului național se pot manifesta cu ușurință în moralul național al unei populații la un moment dat, cum ar fi bunul-simț al britanicilor, individualismul francezilor sau tenacitatea rușilor, totuși nu se poate afla din caracterul național cum ar putea fi moralul unui popor în anumite circumstanțe. Caracterul lor pare a-i predestina pe americani, într-o anumită măsură, să joace rolul puterii majore în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fost evitată. Din perspectiva metodologiei raționalist-critice a științei, toate abordările realiste clasice lasă de dorit. Preocuparea pentru indivizi ca fiind unitățile potrivite de analiză și cauzele eficiente ale tuturor acțiunilor politice este lăudabilă și perfect compatibilă cu prescripția raționalist-critică a individualismului metodologic. Faptul că se bazează pe inducție pentru a-și justifica descoperirile rămâne însă problematic, iar eșecul de a-și ordona explicațiile cauzale în forme sistematice, deductive nu le oferă posibilitatea de a demonstra că toate concluziile lor stau în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
culturale ale unei anumite orânduiri care generează apariția lor sau care constituie factori favorizanți în apariția lor. Unele cauze, cum ar fi teama de necunoscut, sentimentul de nesiguranță, sunt constructe psihologic‑individuale în acord cu particularitățile mediului sociocultural bazat pe individualism, egoism, concurență etc. Prezența uneia sau alteia dintre slăbiciunile enumerate la un cadru de conducere îi îngreuiază simțitor acestuia activitatea. De aceea, este necesar ca ele să fie analizate, cunoscute, depășite, învinse. Ele nu sunt imuabile, date o dată pentru totdeauna
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]