2,210 matches
-
lucru în condițiile impuse de adversarii lor. În trecut au fost nevoite să depindă de alte trăsături ale caracterului lor național și de alți factori compensatori, ca poziția geografică și potențialul industrial, pentru a depăși perioada inițială de slăbiciune și inferioritate și a obține victoria. Acestea sunt efectele bune sau rele ale caracterului național. Un observator al scenei internaționale care încearcă să evalueze puterea relativă a diferitelor națiuni trebuie să ia în calcul caracterul național, oricât ar fi de dificil să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
anumit moment, să zicem în 1985, apare problema felului în care se îmbină diferitele elemente ale puterii fiecărei părți și în ce măsură le acordă aceste elemente o superioritate a puterii. Până unde compensează capacitatea industrială calitativ și cantitativ superioară a SUA inferioritatea forțelor terestre? Care sunt punctele tari și cele slabe ale centrelor industriale și rezidențiale americane foarte concentrate, cu marea lor vulnerabilitate față de un atac și cu ușurința comunicațiilor, în comparație cu cele dispersate ale Uniunii Sovietice, parțial secrete ca poziție și natură
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
balanța de putere un stimul important de a se concretiza. Deoarece dorința unei națiuni de a obține puterea supremă este universală, toate națiunile trebuie să se teamă că propriile greșeli și sporirea puterii altor națiuni ar putea să-i mărească inferioritatea, un lucru ce trebuie evitat cu orice preț. Deci, toate națiunile care au câștigat un avantaj aparent în fața competitorilor tind să-l consolideze și să-l folosească încât să schimbe pentru totdeauna balanța de putere în favoarea lor. Aceasta se poate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Africa și Asia este ceea ce i-a permis Europei să-și dobândească și să-și mențină dominația globală. Dispariția sa a secat principala sursă de putere - militară, economică și politică - pe care națiunile europene se puteau baza pentru a compensa inferioritatea lor numerică, teritorială și lipsa resurselor naturale. Însă, dacă declinul puterii europene a oferit revoluției coloniale șansa de reușită, nu i-a oferit în același timp și imboldul necesar izbucnirii sale. Ca toate revoluțiile autentice, revoluția colonială a rezultat din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
armamentului naval. La rândul lor, Statele Unite, prin separarea Marii Britanii de Japonia și acordul de paritate ușor de realizat cu Marea Britanie, obțineau ceea ce urmăriseră în acest domeniu. Acordul dintre Statele Unite și Marea Britanie izola Japonia și o poziționa într-o situație de inferioritate fără speranțe în ceea ce privește armamentul naval. În loc să se angajeze într-o cursă a înarmării falimentară, pe care nu ar fi putut s-o câștige, Japonia a obținut cel mai mare profit dintr-o situație nefavorabilă și umilitoare: ea își accepta statutul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
speranțe în ceea ce privește armamentul naval. În loc să se angajeze într-o cursă a înarmării falimentară, pe care nu ar fi putut s-o câștige, Japonia a obținut cel mai mare profit dintr-o situație nefavorabilă și umilitoare: ea își accepta statutul de inferioritate pentru moment și era de acord să stabilizeze această inferioritate la nivelul menționat mai sus. Când reacția anglo-americană față de invadarea Chinei de către Japonia, la începutul anilor 1930, a demonstrat faptul că frontul unit dintre Marea Britanie și Statele Unite în privința Orientului Îndepărtat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a înarmării falimentară, pe care nu ar fi putut s-o câștige, Japonia a obținut cel mai mare profit dintr-o situație nefavorabilă și umilitoare: ea își accepta statutul de inferioritate pentru moment și era de acord să stabilizeze această inferioritate la nivelul menționat mai sus. Când reacția anglo-americană față de invadarea Chinei de către Japonia, la începutul anilor 1930, a demonstrat faptul că frontul unit dintre Marea Britanie și Statele Unite în privința Orientului Îndepărtat, care făcuse posibil Tratatul de la Washington din 1922, nu mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
îndoieli - în anii 1920. Odată cu venirea la putere a lui Hitler, compromisul a devenit imposibil și astfel a fost exclusă și posibilitatea oricărui acord referitor la ponderea armamentului. Renunțarea Germaniei la solicitarea privind egalitatea armamentului ar fi însemnat că acceptă inferioritatea puterii sale ca permanentă și legitimă și că renunță la orice speranță de a redeveni principala putere în Europa. Renunțarea Franței la solicitările privind securitatea ar fi însemnat că renunță la poziția sa dominantă și că acceptă revenirea Germaniei ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în ceea ce privește posibilitatea reală de a declanșa un război nuclear. Achiziționarea de către un stat a altor focoase nucleare și dispozitive de lansare devine un act inutil, deoarece nu sporește cu nimic puterea sa militară. În consecință, perspectivele tradiționale privind superioritatea și inferioritatea militară au devenit, într-o oarecare măsură, lipsite de sens. Un stat capabil să provoace pierderi inacceptabile potențialului său dușman, de zece ori mai mari decât în cel mai pesimist scenariu, nu câștigă nimic din punct de vedere militar dacă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încercat să îndrepte lovitura de trăsnet amenințătoare către cealaltă. Doar nebunia lui Hitler de a duce un război împotriva ambelor părți în același timp le-a făcut să se alieze, în ciuda dorințelor proprii. În cele din urmă, Japonia, înțelegând consecințele inferiorității pe care i-o impuseseră tratatele din 1922, s-a pregătit pentru momentul când a putut să-și stabilească propria hegemonie în Orientul Îndepărtat. Japonia putea face asta doar prin înlăturarea Marii Britanii și a Statelor Unite din pozițiile pe care le
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ar plasa lumea sub dominația celorlalte rase. Orice tip de reprezentare care, încălcând principiul majorității, ar tinde să stabilească supremația albilor în lume s-ar lovi de opoziția celorlalte rase, ce ar fi astfel menținute într-o permanentă stare de inferioritate. Nu vom stărui nici asupra imposibilității evidente de a menține aceste organisme legislative, chiar dacă ar fi posibil ca ele să fie înființate. Un parlament reprezentând popoare cu convingeri morale, interese politice și capacități de autoguvernare atât de diferite precum americanii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
erau renumite pentru luxul lor și pentru cantitatea și calitatea mâncării și a băuturii servite. Scopul acestei extravaganțe nu era să le arate locuitorilor burghezi ai lumii occidentale cât de bine trăiau oamenii în Rusia. Scopul era mai degrabă compensarea inferiorității politice de care Uniunea Sovietică abia scăpase și în care se temea să nu cadă din nou. Instruindu-și reprezentanții diplomatici să se poarte în ceea ce privește recepțiile la fel ca și colegii lor din capitalele lumii, dacă nu chiar să-i
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
maistrul său, în schimb el poate avea o părere proastă despre maistru, pe care n-o ține numai pentru el, ci o împărtășește și celorlalți, poate lua atitudine față de el în diverse ocazii, îl poate pune într-o stare de inferioritate. Aceasta permite, cu timpul, ca maistrul să devină o persoană neagreată, ascultată doar din obligație, în timp ce individul în cauză poate câștiga stima și prețuirea celorlalți sau chiar ascultarea lor. Iată deci cum, aproape pe nesimțite, structura oficială este înlocuită cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiind obsedați de tema dominării și supunerii. Unul ia poziția de dominant, lăsând celuilalt poziția de dominat. Se pretinde o supunere/obediență totală, netolerându‑se nici autonomia, nici inițiativa partenerului. Acesta este universul dominatorilor și supușilor (servitorilor), al superiorității și inferiorității, al coerciției și subordonării. O altă formă este cea în care persoana aflată în poziția de inferioritate manifestă o personalitate concomitent pasiv‑agresivă, deci o ambivalență. Nevrând să se arate deschis în dezacord, o asemenea personalitate inventează diferite maniere de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Se pretinde o supunere/obediență totală, netolerându‑se nici autonomia, nici inițiativa partenerului. Acesta este universul dominatorilor și supușilor (servitorilor), al superiorității și inferiorității, al coerciției și subordonării. O altă formă este cea în care persoana aflată în poziția de inferioritate manifestă o personalitate concomitent pasiv‑agresivă, deci o ambivalență. Nevrând să se arate deschis în dezacord, o asemenea personalitate inventează diferite maniere de a rezista la autoritate: încăpățânare, uitări oportune, ineficacitate deliberată, disimulări. O a treia formă de „înțelegere secretă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
parte, de particularitățile psihosociale, situaționale. De exemplu, la un individ tolerant satisfacția redusă nu va duce implicit la reactivarea unor comportamente de căutare, deoarece s-ar putea ca tocmai această căutare să-i producă neliniște, să-i creeze sentimente de inferioritate, mai ales atunci când nu vede ieșirea din situație. Este adevărat că cei doi autori precizează faptul că ipotezele formulate se verifică numai în anumite situații, dar în schema generală și în ipotezele stabilite aceste „condiții” sunt trecute cu vederea. Ținând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Cox. Așadar principalele efecte ale stresului sunt: fiziologice (creșterea glicemiei, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, uscăciunea gurii, transpirația abundentă, dilatarea pupilei); subiective, psihoindividuale (anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos); psihoorganizaționale (absenteism, scăderea productivității, alienarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Acest stil de personalitate este marcat de ideea neajutorării și lipsei de speranță. Astfel de persoane se văd incapabile să schimbe ceva în viață. Managerii depresivi sunt marcați de neîncredere în sine, de lipsa inițiativei, sentimente de vină, inutilitate, autodepreciere, inferioritate. De aceea, ei tind să devină dependenți, să caute afecțiunea, grija altora, abdică de la responsabilități, permițând altora să-și asume arii majore ale vieții și muncii lor. Ei caută activ oameni care să-i ghideze și să-i protejeze. Au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formă de maltratare sau de violență. În Evul Mediu, atât În lumea creștină, cât și În cea islamică, se făcea distincția Între „credincioși” și „necredincioși”, aceștia din urmă trebuind să stea la distanță, fie pentru că statutul lor era unul de inferioritate (dhimma „oamenilor Cărții”, În lumea musulmană), fie pentru că li se aloca un spațiu special (ghetoul pentru evrei În orașele creștine, model preluat de naziști În diferite orașe cucerite din estul Europei, ca În Varșovia sau Tereczin). Teama de degenerescență Cosmopolitismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Charles Darwin Originea speciilor, la justificarea unor teze În general rasiste. Așa se face că Samuel Morton a publicat În 1839 o lucrare intitulată Crania Americana, reluând sute de desene ce reprezentau cranii de indieni, documente adunate pentru a demonstra inferioritatea acestora. Deși o parte a publicului continuă să atribuie un loc important caracterelor de acest tip, atenția cercetătorilor ă de la apariția evoluționismului și până la lucrările de biologie moleculară din anii din urmă ă s-a Îndreptat tot mai mult spre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vieți care să merite să fie trăită, fără a privilegia pe nimeni: „Acest ideal pretinde ca, atâta vreme cât concepția despre ceea ce Înseamnă o viață bună este discutabilă, nici o decizie a statului să nu poată fi justificată pe baza presupusei superiorități sau inferiorități a unei astfel de concepții” (Larmore, 1987, p. 47). Rolul puterii publice nu este nici de a-i face pe cetățeni virtuoși, și nici de a promova anumite scopuri, ci doar de a garanta libertățile fundamentale. Totuși, ne-am Înșela
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subziste decât trăsăturile originare „negative”. Fiind asimilat adesea cu o degenerare, generalizarea sa ar constitui o amenințare serioasă pentru societate. Atunci când anchetele Încearcă să obiectiveze aceste elemente, se constată Întotdeauna că trăsăturile negative sau pozitive sunt rezultatul unor situații de inferioritate sau de superioritate. Într-adevăr, este destul de previzibil ca niște copii rezultați din familii aparținând unor medii dintre cele mai modeste să sufere de multiple handicapuri din cauza inferiorității economice, sociale și culturale a părinților lor. În cazul celor proveniți din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constată Întotdeauna că trăsăturile negative sau pozitive sunt rezultatul unor situații de inferioritate sau de superioritate. Într-adevăr, este destul de previzibil ca niște copii rezultați din familii aparținând unor medii dintre cele mai modeste să sufere de multiple handicapuri din cauza inferiorității economice, sociale și culturale a părinților lor. În cazul celor proveniți din părinți care aparțin unor comunități diferite, la acestea se adaugă eventual și inconvenientele legate de respingerea metișilor de către un grup și/sau celălalt (Shapiro, 1954). Invers, În afara observațiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor, care acceptă slujbe dintre cele mai grele, ca muncitori În industrie sau În agricultură, care cunosc promiscuitatea locuințelor comune sau ale căror femei sunt strict controlate etc. tind să-l particularizeze pe imigrant, punându-l Într-o situație de inferioritate În raport cu cei născuți În țara gazdă și făcând să-i pară deosebit de atrăgătoare școala, ca loc al unui efort susținut pentru recunoașterea socială, În ciuda eșecului școlar ridicat Înregistrat În anumite „zone”. Cei din a treia generație Își sporesc numărul asociațiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și În mod implicit, de o voință colectivă de supraviețuire și urmărind egalitatea În fapt și În drept cu majoritatea” (ONU, 1985). De fapt, majoritatea definițiilor sunt construite pornind de la o listă de criterii printre care se regăsesc În general: inferioritatea numerică (sau, uneori, sociologică); existența unor caracteristici legate de etnie, de cultură, de religie sau de limbă; cetățenia statului În discuție sau vechimea și durabilitatea prezenței pe teritoriul aflat sub jurisdicția acelui stat; și, uneori, voința de a păstra trăsăturile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]