6,831 matches
-
acesta scoate mereu la suprafață unele resurse pe care un om obișnuit nu le-a experimentat poate niciodată, și pe care le exploatează până își atinge scopurile. În opinia psihologului Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, aceste puteri aproape infinite le descoperim în noi, de cele mai multe ori, atunci când trecem printr-un moment extrem și când ni se activează instinctele de supraviețuire. Totuși, există o metodă unică în România, care poate exploata aceste resurse, chiar și în momentul când corpul nostru
Avem o putere aproape infinită în noi! Cum o putem exploata? [Corola-blog/BlogPost/92909_a_94201]
-
eu recunosc un tablou de Grigorescu, de Tonitza după anumite trăsături, după stilul personal. Suntem datori cu cinstea și cu respectul unii față de alții Omul este mărginit, posibilitățile lui fiind limitate. Dumnezeu este Ființă nemărginită, iar puterea Sa creatoare este infinită. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare ființă este o creatură nouă, oglindind în ființa ei ceva din strălucirea și infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinții Părinți spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe Dumnezeu!”. Tocmai de aceea în cinstirea
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
Ploaie); - Din istorii cu turci și haiduci/Rătăciți fără cai și potcoave (cf. Sălcii...); - Nisipul se adună pixelat/La rezoluție inferioară (cf. Electromagnetism); - Prin basme în valuri de seară/La margini de lumi și de existență/ Unde claviaturi de orgi infinite/ Eludau sentimente din suflete goale (cf. Nemurirea...); - Afară se expugnau sentimente/ La piețe de gross, în baxuri cu verighete (cf. Stare...) etc. ......Poeme cu substanță, pe alocuri, chiar cu neașteptată vigoare, gen: „Cer decăzut ca oglinda/În albastrul de stânci
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
unde, o, Doamne, mai este/rămâne LUNA, cu apanajul ei de ...degete oarbe?! CĂTĂLIN MOLDOVEANU ajunge la delir gongorizant de cuvinte, nu din infatuare, ci din curiozitate și exces de încântare/ auto-fermecare (cum am zis, mai sus: narcisiacă!), față de potențele infinite ale Logos-ului descoperit, în etapele trudei sale. Dar aceasta înseamnă să nu ții cont că, Poet fiind, ești, implicit, un COMUNICATOR! Ești NU persoană privată - ci CĂLĂUZĂ A UMANITĂȚII. Sau, cel puțin, așa s-ar cuveni să fii. ...Concluzii
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
de Perrot”. În același an a absolvit și primul stagiu de perfecționare în pictura abstractă cu Giancarlo Bargoni, stagiu care a continuat și în 2013. Întâlnirea cu Giancarlo Bargoni i-a schimbat percepția asupra picturii abstracte și, descoperindu-i posibilitățile infinite de exprimare se dedică total acestui gen de pictură. În vara acestui an a absolvit stagiul de pictură abstractă cu Peter Cassagrande. Georgeta Constantinescu este manager al Galeriei de Artă ”CALEA VICTORIEI 33”. “Ultimii trei ani au fost ani de
“UNIVERS” – Expoziţie de pictură a artistei GEORGETA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/93362_a_94654]
-
un singur drept”. Ca toate cele aflate în Sfânta Scriptură, și această împrejurare are o dublă semnificație, una literară, faptică și una duhovnicească și în veșnicie, pentru totdeauna. Fără îndoială că în adevăr Domnul căuta să mântuie și Sodoma, dar infinita Lui milostenie trebuia să se reazeme și pe infinita dreptate. Altcum, darul cel mai de preț dat Omului, libera voie, ar fi fost anulat. Și Domnul nu își ia Vorba înapoi! Dar în același timp, întâmplarea are importanță veșnică, ieri
A t i t u d i n i / MOMENT ISTORIC ŞI RESPONSABILITATE [Corola-blog/BlogPost/93386_a_94678]
-
Scriptură, și această împrejurare are o dublă semnificație, una literară, faptică și una duhovnicească și în veșnicie, pentru totdeauna. Fără îndoială că în adevăr Domnul căuta să mântuie și Sodoma, dar infinita Lui milostenie trebuia să se reazeme și pe infinita dreptate. Altcum, darul cel mai de preț dat Omului, libera voie, ar fi fost anulat. Și Domnul nu își ia Vorba înapoi! Dar în același timp, întâmplarea are importanță veșnică, ieri, azi, întotdeauna. în făgăduința de a mântui „turma” pentru
A t i t u d i n i / MOMENT ISTORIC ŞI RESPONSABILITATE [Corola-blog/BlogPost/93386_a_94678]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA FIINȚEI Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Zăpezi topite în abisuri, renașteri și emoții infinite, înalte zboruri pe aripi de fluturi, verde virgin din ramuri smerite, înmuguresc lăstarii de iubire, Primăvara zglobie ne robește, valsează luna de fericire și răsăritul înflorește. Câmpia de smarald se înveșmântă în verde crud, neîmblânzit, și îngerii de bucurie cântă
PRIMĂVARA FIINŢEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383194_a_384523]
-
nu spună că a mers degeaba. Ioar noi umplem traistele. O să vedeți! Eu nu prea eram convins de schimbarea tacticii. N-am spus nimic, pentru că nu înțelegeam nimic. Apoi, aveam alternativă, când votul meu în luarea deciziilor era aproape de minus infinit? Și iarăși o începurăm din poartă în poartă cu urletul ajustat : „Bună ziua la Ajun!...trei, trei!” Dar parcă era un făcut! Nu ne răspundeau decât câinii, care lătrau ca turbații, și găinile, care cârâiau speriate, de parcă intrase dihorul în ele
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
2015. 20- Doi incoruptibili Printre vălătucii grei de negură, solzii argintii ai șoselei abia se observau. Ca o reptilă înfometată, șoseaua se strecura printre lanuri de porumb, încă necules, sau porumbiști cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
mai mult 20- Doi incoruptibiliPrintre vălătucii grei de negură, solzii argintii ai șoselei abia se observau. Ca o reptilă înfometată, șoseaua se strecura printre lanuri de porumb, încă necules, sau porumbiști cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
prin romanul lui. E romanul meu: o silabă nu e-n stare fără mine! Eu îi scriu fiecare cuvânt; eu îi pun fiecare virgulă. Fiecare punct! E o părere. Romanele voastre au existat dintotdeauna! Două compartimente dintr-o cutie chinezească infinită! Nu-ți convine prezumpția cu Depozitul de Memorie al Planetei. Vanitatea de creator-absolut-pe-foaia-ta-de-hârtie te împinge spre nesăbuință: vei fi la mâna propriilor personaje. Te vor distruge încet-încet: fiecare va lua câte ceva din tine. Tu - niciodată ceva de la ele; nici măcar de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de reguli utopice, peste înțelegerea lor, distruși cu încetul. Hârțogari nenorociți; avalanșele lor de cuvinte au drept scop, n e d e c l a r a t - pentru că și pe ei îi înspăimântă rezultatul „trudei” lor - instaurarea unei dezordini infinite, pe care, fățarnici și infatuați, o numesc Libertate! Au prins planeta într-un păienjeniș de vorbe. Mistici și mistificatori. Fanatici. Fiecare, constructor al propriului mit! Pot să-l distrug pe Romancier oricând... Știe asta și îmi forțează mâna, crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a făcut mult rău. A semănat și mai adânc, între mine și Romancier, discordia de mai târziu, chiar dacă aceasta s-a manifestat în alte privințe. Și Balerina era cuprinsă de patimi arzătoare, visa ritmuri nemaiauzite și pași imposibili. Spirale ascendente infinite. „Eu nu sunt dansatoare!” ne spunea. „Eu sunt Balerină! Nu distrez pe nimeni, îmi satisfac doar setea de mișcare...” Era firesc să plece. Aveau nevoie de ea și alți Filozofi sau Romancieri. În ea era Adevărul. Ar fi fost absurd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ar fi esența unei vieți! În urmă cu douăzeci de capitole, ai întâlnit o femeie, a vrut să te scape de multe griji. O privești c-un ochean întors, tot mai aburit. Singur, ferit de orice moft; suveran peste imperiul infinit al colii de hârtie. Peste infernul personajelor gândite. Peste iubirile lor nefericite. Peste morțile lor premature. Autor al izbânzii și al fericirii lor, atunci când hotărăști că lucrurile trebuie să se termine cu bine. § Bătrânul vorbește într-o limbă necunoscută. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
sunetele. Vroia să dea mișcării sensul primordial, zicea. De parcă ar putea cineva să-l știe!... Nici nu mai vorbea; doar foarte rar - și atunci doar pentru a enunța o nouă „descoperire”, cum ar fi, de pildă, aceea cu „spirala ascendentă infinită”! Credea că în momentul în care o va realiza perfect, se va ridica la cer. Nici ea nu mai era în toate mințile, nu doar cei trei, care, ziua și noaptea, se țineau numai după fundul ei. Ajunseseră de se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mașinăria cerească. — Nu, te Înșeli. Iubirea este aceea care conferă mișcarea Înlănțuirii de ceruri. Dorința de iubire a ultimului cer, cufundat În iubirea esenței dumnezeiești este aceea care le determină rotirile, voind ca În fiecare punct al său să experimenteze infinita bucurie a iluminării, zise Dante distrat, ca și când ar fi repetat o lecție. Se gândea la Antilia. Jocul acela de aluzii Îl deranja. Deschise gura pentru a-l pune la punct pe spițer, Însă acesta i-o luă Înainte. — Și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
rocă și de pământ. N-am văzut niciodată... — Dar cum Îți explici această ciudățenie? Îl Întrerupse poetul. — Nu mi-o explic. Ar putea fi primul act al transformării. Se pare că muntele științei crește În chip vertiginos, la Florența. Turnuri infinite se Înalță către cer. Bolți de temple atât de Întinse Încât ar putea acoperi o câmpie se Înmulțesc peste capetele noastre. Mașinării nemaivăzute sunt ridicate ca să Îl ajute pe om În aceste construcții. Poate că cineva a smuls fructul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
E confuz, orbit de perversa lui credință În rațiune. Se văd bine amprentele maeștrilor de la Facultatea de Arte. — A fost și el la Paris? Dar trebuie că era abia un copil... — Diabolica lor lecție, cu mesajul ei Înșelător, a secerat infinite victime. Iar În omul nostru această lecție s-a tradus În nebuneasca Încredințare că rațiunea omenească ar putea pătrunde toate secretele naturii și a faptelor omenești. Tocmai de aceea, acum, e pierdut Într-un labirint, fără să priceapă că Înșiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Domnul André Gide Își făcea iluzii crezând că știe ce este acela un gest gratuit. Să te fi cunoscut el pe tine, ehei... Eveline a ridicat din umeri și mi s-a adresat cu o milă piramidală În glas: - Doar infinita mea delicatețe mă oprește să răspund la astfel de insinuări nefondate și agresive. Gândiți mediocru, domnule profesor, sau mă confundați. Și Într-un caz, și În altul, este absolut impardonabil. În vremurile bune, celor ca dumneavoastră li se tăia capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și lăsa ca rămășițele să împodobească cerul. Privesc lumina lunii cum se sparge în mii și mii de cioburi care la rândul lor se sparg. Îmi doresc să merg acolo sus la ea, în casa ei, să pot admira izvorul infinit al luminii din care ies sulițe de lumină ce străpung mereu și mereu ochii mei. Atât de pură și nevinovată, cum apare ea pe nevăzute, cum o văd și cum o simt eu așa să izvorască din mine dorința de
Rătăcitor printre stele. In: ANTOLOGIE:poezie by Cosmina Bojoga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_660]
-
Pentru o clipă, peisajul se coloră într-un roșu palid, ca de sânge amestecat cu apă, și s-ar fi putut crede că roșul acela estompa fără stridențe restul culorilor, deoarece în trecere le transforma una după alta într-o infinită gamă de cenușiuri ce puneau stăpânire pe lume ca niște paladini și căpetenii de oști ale adevăratului lor domn și stăpân, negrul, ale cărui armate își fluturau deja stindardele în zare. Milioane de țânțari se înălțau dintr-o foarte veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
adînci În materia ta somnolentă. Păreai mereu absentă, nici nu știu dacă În vis măcar te-ai cutremurat vreodată de violurile mele repetate. O legătură ciudată și periculoasă ne ține laolaltă, semințiile vechi ar putea povesti mult mai multe despre infinitele chipuri ale devorării și ale plăcerii. Acolo Înăuntru nu e niciodată liniște absolută, niciodată destul calm. Carnea vrea mereu să se rotunjească și creierul să afle mereu alte măști pentru trufie și viciu. CÎți stîlpi am bătut În sexul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mei, cînd energiile sfidau comoditățile confortului și simpatiile nu-mi erau impuse de limitele Înguste ale pătratului În care mă mișc zilnic, am cunoscut și eu bucuria de a Întîlni orașe și oameni și obiecte, existențe pentru mine de o infinită tandrețe pentru că păreau plăsmuite de spiritul meu, toate acele Întruchipări Îndelung așteptate mi se ofereau sub revelația unei atracții fulgerătoare, momente irepetabile cînd Îmi aflam culoarea unei stări Într-o rochie ce nu putea fi decît a mea, cum numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
acolo ghemuit sub scoarță, neîndrăznind să mai dea nici un semn că există, poezia nu mai reverberează În mine decît În forme logice, concrete, reale - impropriu mod de receptare pentru mesaje atît de derutante ca mersul Într-un labirint cu direcții infinite „să exiști În oglinzi paralele / șansa de-a răsplăti două patrii deodată“ - și iată cum nu pot scapă de parazitul ironic care-mi gîdilă chiar acum cerul gurii - Omama ar fi replicat prompt: „cînd alergi după doi iepuri deodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]