553,290 matches
-
din Transilvania . Organizarea unui serviciu secret de informații militar în România a întâmpinat mari greutăți. După cum atestă studiile și rapoartele întocmite în anul 1911 de către ofițeri de la Marele Stat Major al armatei române, cauzele principale care împiedicau organizarea serviciului de informații erau „lipsa fondurilor bănești“ și „inexistența unei legi a contraspionajului în timp de pace. În intervalul 1911-1913 s-au depus eforturi pentru a remedia aceste neajunsuri. Începând cu 31 ianuarie 1913, a intrat în vigoare Legea contraspionajului în timp de
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
în timp de pace. În intervalul 1911-1913 s-au depus eforturi pentru a remedia aceste neajunsuri. Începând cu 31 ianuarie 1913, a intrat în vigoare Legea contraspionajului în timp de pace, care stabilea ca infracțiune transmiterea sub orice formă a informațiilor despre apărarea țării și prevedea ca sancțiuni închisoarea corecțională de la 1 la 5 ani sau o amendă de la 500 la 5 000 de lei. 1De asemenea, au fost întocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informații, dar fără
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
formă a informațiilor despre apărarea țării și prevedea ca sancțiuni închisoarea corecțională de la 1 la 5 ani sau o amendă de la 500 la 5 000 de lei. 1De asemenea, au fost întocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informații, dar fără un rezultat practic, așa cum atestă documentele de arhivă, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în acel an
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
a unui nou serviciu de informații, dar fără un rezultat practic, așa cum atestă documentele de arhivă, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au luat primele măsuri pentru organizarea acestuia“. La rândul lui, Eugen Cristescu ne oferă următoarele detalii în legătură cu
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au luat primele măsuri pentru organizarea acestuia“. La rândul lui, Eugen Cristescu ne oferă următoarele detalii în legătură cu serviciul de informații al armatei române șa începutul primului război mondial: „Marele Stat Major, prin Secția a II-a, activa și el un domeniu informativ. Pe lângă statele majore ale marilor unități militare funcționa câte un birou II, care făcea contrainformații în armată și
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
special pregătiți și agenți de frontieră se infiltrau în țările vecine elemente informative pentru adunarea materialului ce-i era necesar, în special în Ardeal, unde aceștia aveau legătură cu patrioții români din acea provincie“.3 În anul 1915 serviciul de informații al armatei române era capabil să inițieze misiuni speciale în scopul culegerii unor informații necesare documentelor de planificare. Pentru serviciile de informații românești, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au înregistrat în perioada 1914-1916 mari carențe și în ceea ce privește
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
adunarea materialului ce-i era necesar, în special în Ardeal, unde aceștia aveau legătură cu patrioții români din acea provincie“.3 În anul 1915 serviciul de informații al armatei române era capabil să inițieze misiuni speciale în scopul culegerii unor informații necesare documentelor de planificare. Pentru serviciile de informații românești, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au înregistrat în perioada 1914-1916 mari carențe și în ceea ce privește măsurile de protecție contrainformativă. Bogata literatură istoriografică dedicată participării armatei române la primul război
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
în Ardeal, unde aceștia aveau legătură cu patrioții români din acea provincie“.3 În anul 1915 serviciul de informații al armatei române era capabil să inițieze misiuni speciale în scopul culegerii unor informații necesare documentelor de planificare. Pentru serviciile de informații românești, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au înregistrat în perioada 1914-1916 mari carențe și în ceea ce privește măsurile de protecție contrainformativă. Bogata literatură istoriografică dedicată participării armatei române la primul război mondial a acordat spații largi evidențierii stării de
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
făcute de către Înaltul Comandament al Puterilor Centrale au fost facilitate de toate acele vulnerabilități în plan contra-informativ, pe care le-am menționat anterior. Avem acum pe deplin justificate eforturile ofițerilor români din cadrul M.St.M. de a reorganiza Serviciul de Informații al Armatei, sub forma unui Birou 5 din Secția a II-a M.St.M. „Proiectul de organizare“ a fost întocmit probabil în primăvara anului 1916, dar a fost pus în aplicare abia după intrarea României în război. Numai că
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
maior. Era structurat pe două diviziuni. Diviziune I (Studiul armatelor străine) era compusă din 4 subdiviziuni: A (Austro-Ungaria), R (Rusia), G.F. (Germania, Franța, Italia și Elveția), B (Peninsula Balcanică, Bulgaria, Serbia, Gracia, Turcia și Albania). Diviziune a II-a (Serviciul Informațiilor) era condusă de subșeful Biroului 5 și se compunea din trei subdiviziuni: Subdiviziunea I (Serviciul interior sau contra-spionajul), condusă de către un civil, având principala misiune de „a împiedica organizațiile de spionaj străine să acționeze pe teritoriul românesc“, „ la nevoie să
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
orașele Odessa, Chișinău, Ungheni-Ruși, Sofia, Șumla, Timișoara, Sibiu, Cernăuți, Belgrad, Brașov și Rusciuk (Agenții erau recrutați dintre români pe baza sentimentelor de naționalitate și puteau să-și creeze la rândul lor, agenți, ceea ce însemnă că jucau rolul de rezidenți, iar informațiile trebuiau comunicate direct la centru); Subdiviziunea a III-a (Serviciul mobil), care avea în componență agenți mobili sau de legătură și curieri de control. Agenții mobili făceau legătura cu cei ficși, aducând informații sau transmițând ordine. Aceștia trebuiau să cunoască
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
însemnă că jucau rolul de rezidenți, iar informațiile trebuiau comunicate direct la centru); Subdiviziunea a III-a (Serviciul mobil), care avea în componență agenți mobili sau de legătură și curieri de control. Agenții mobili făceau legătura cu cei ficși, aducând informații sau transmițând ordine. Aceștia trebuiau să cunoască foarte bine limba și obiceiurile locuitorilor din țara în care erau trimiși în misiune. Curierii de control erau ofițeri din statul major, care se deplasau pentru a lua corespondența de la atașații militari și
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
obiceiurile locuitorilor din țara în care erau trimiși în misiune. Curierii de control erau ofițeri din statul major, care se deplasau pentru a lua corespondența de la atașații militari și pentru a le transmite instrucțiuni. În timpul misiunii era necesar să culeagă informații prin observarea directă, în urma cărora întocmeau un raport (memoriu). Astfel de misiuni erau încredințate o dată pe lună. Alte atestări documentare evidențiază că în primele zile ale izbucnirii războiului, acțiunile cu caracter informativ, organizate în Transilvania de structurile specializate românești, au
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Transilvania de structurile specializate românești, au folosit agentura secretă. Agenții fuseseră recrutați din rândul numeroșilor români transilvăneni care își manifestaseră sentimentele naționale. Ei au pus la dispoziția structurilor informative românești, înfruntând mari riscuri, toată priceperea pentru culegerea de date și informații necesare planului de campanie în ipoteza intrării României în război contra Austro-Ungariei. Semnificativă în această privință este scrisoarea adresată la 7 iulie 1915 de Matei C. Cosma ministrului de Război român, prin care îi cerea să fie repartizat la Comandamentul
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Centrale și de în cele mai mici detalii, a teatrului de operațiuni în care urmau să acționeze unitățile militare românești. Astfel de centre informative au funcționat la Brașov, Sibiu, Cluj, Timișoara, Suceava și în alte orașe Transilvania și Bucovina. Valoroase informații, cu caracter militar despre pregătirile de luptă ale Puterilor Centrale, au cules și comandamentelor armatei române colaboratorii Centrului Brașov, condus de Spiridon Boite. Activitatea acestui centru a fost sprijinită de 200 de colaboratori. Activitatea centrului informativ din Bucovina a fost
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
fost sprijinită de 200 de colaboratori. Activitatea centrului informativ din Bucovina a fost coordonată de profesorul Aurel Moldovan, care, pentru serviciile aduse statului român, a primit aprobarea de a se stabili în România. În activitatea de culegere și trimitere a informațiilor despre pregătirile austro-ungare a fost sprijinit de frații săi, Dumitru, Iosif și Rudolf, precum și de numeroși intelectuali. După declararea stării de război cu Austro-Ungaria (14/27 august 1916), unitățile militare române, trecând Carpații, au fost sprijinite de patrioții transilvăneni cu
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
despre pregătirile austro-ungare a fost sprijinit de frații săi, Dumitru, Iosif și Rudolf, precum și de numeroși intelectuali. După declararea stării de război cu Austro-Ungaria (14/27 august 1916), unitățile militare române, trecând Carpații, au fost sprijinite de patrioții transilvăneni cu informații despre trupele austro-ungare sau au fost conduse în diverse localități de către călăuzele și persoanele de încredere din rândurile populației române. Chiar Max Ronge recunoaște că „serviciul de spionaj românesc a găsit în sânul populației din Transilvania, supraîncălzită de agitațiile naționaliste
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
asupra mișcării trupelor noastre în mijlocul regiunii noastre. Pe de altă parte și un număr oarecare de preoți, institutori și avocați transilvăneni s-au dat de partea năvălitorului [trupele române — n.n.], sfătuind soldații să încalce jurământul și să dezerteze”. Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania Consiliul Dirigent - structura administrativă creată pentru administrarea Transilvaniei avea în componență și Secția Militară -echivalentul uni minister de Război și care a coordonat activitatea armatei și siguranței Publice și în cadrul căreia a funcționat Garda Națională
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Transilvania Consiliul Dirigent - structura administrativă creată pentru administrarea Transilvaniei avea în componență și Secția Militară -echivalentul uni minister de Război și care a coordonat activitatea armatei și siguranței Publice și în cadrul căreia a funcționat Garda Națională , precum și un Birou de Informații, care și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 1918 - noiembrie 1919. Roul acestei structuri era de a furniza informații în vederea sprijinirii armatei române aflate în ofensivă spre Ungaria . Acest serviciu de informații unic în felul lui și foarte apropiat de
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Război și care a coordonat activitatea armatei și siguranței Publice și în cadrul căreia a funcționat Garda Națională , precum și un Birou de Informații, care și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 1918 - noiembrie 1919. Roul acestei structuri era de a furniza informații în vederea sprijinirii armatei române aflate în ofensivă spre Ungaria . Acest serviciu de informații unic în felul lui și foarte apropiat de cerințele moderne ale timpului, era format dintr-un Birou Central și patru secții ce cuprindeu 31 de membri interni
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
a funcționat Garda Națională , precum și un Birou de Informații, care și-a desfășurat activitatea în perioada noiembrie 1918 - noiembrie 1919. Roul acestei structuri era de a furniza informații în vederea sprijinirii armatei române aflate în ofensivă spre Ungaria . Acest serviciu de informații unic în felul lui și foarte apropiat de cerințele moderne ale timpului, era format dintr-un Birou Central și patru secții ce cuprindeu 31 de membri interni și 46 externi: prima secție a fost Secția de Informații și Contra informații
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Acest serviciu de informații unic în felul lui și foarte apropiat de cerințele moderne ale timpului, era format dintr-un Birou Central și patru secții ce cuprindeu 31 de membri interni și 46 externi: prima secție a fost Secția de Informații și Contra informații și a fost condusă de medicul Carol I. Sotel; a doua secție era cea militară - Secția Militară condusă de colonelul Emilian Savu; Secția de Propagandă (al cărei șef era căpitanul inginer Gheorghe Chelemen) ; Secția Muncitorească (condusă de
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
informații unic în felul lui și foarte apropiat de cerințele moderne ale timpului, era format dintr-un Birou Central și patru secții ce cuprindeu 31 de membri interni și 46 externi: prima secție a fost Secția de Informații și Contra informații și a fost condusă de medicul Carol I. Sotel; a doua secție era cea militară - Secția Militară condusă de colonelul Emilian Savu; Secția de Propagandă (al cărei șef era căpitanul inginer Gheorghe Chelemen) ; Secția Muncitorească (condusă de preotul militar dr.
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Sotel; a doua secție era cea militară - Secția Militară condusă de colonelul Emilian Savu; Secția de Propagandă (al cărei șef era căpitanul inginer Gheorghe Chelemen) ; Secția Muncitorească (condusă de preotul militar dr. Iuliu Florian). Pentru o bună funcționare Biroul de Informații a emis la 16 decembrie 1918 Intrucțiunile pentru ofițerii de informații cu obiectivele de însemnătate pe care aceștia trebuie să le obțină prin orișice mijloace și transmise în fiecare sâmbătă la BI prin curier , dar în cazurile urgente puteau fi
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
colonelul Emilian Savu; Secția de Propagandă (al cărei șef era căpitanul inginer Gheorghe Chelemen) ; Secția Muncitorească (condusă de preotul militar dr. Iuliu Florian). Pentru o bună funcționare Biroul de Informații a emis la 16 decembrie 1918 Intrucțiunile pentru ofițerii de informații cu obiectivele de însemnătate pe care aceștia trebuie să le obțină prin orișice mijloace și transmise în fiecare sâmbătă la BI prin curier , dar în cazurile urgente puteau fi raportate imediat , eventual prin telegraf .4(p112). Informațiile ce trebuiau transmise
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]