3,341 matches
-
consemnează: "O interesează numai literatură, teatrul și dansul, se manifestă contra regimului din R.P.R. ori de câte ori are ocazie. În cercurile pe care le frecventează are influență mare, de femee deșteaptă care știe ce vrea"140. Dincolo de greșelile gramaticale, se remarcă observațiile informatorului cu privire la atitudinea non-conformă și înzestrarea intelectuală. Este impresionantă complexitatea urmăririi Monicăi Lovinescu și tot ce presupune procedeul (note informative, surse, rapoarte, documente, adrese, planuri de măsuri, agenți, informatori) timp de mai bine de patru decenii. Memoriile Monicăi Lovinescu reconstituie imaginea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
deșteaptă care știe ce vrea"140. Dincolo de greșelile gramaticale, se remarcă observațiile informatorului cu privire la atitudinea non-conformă și înzestrarea intelectuală. Este impresionantă complexitatea urmăririi Monicăi Lovinescu și tot ce presupune procedeul (note informative, surse, rapoarte, documente, adrese, planuri de măsuri, agenți, informatori) timp de mai bine de patru decenii. Memoriile Monicăi Lovinescu reconstituie imaginea colaboraționistului împotriva căruia glasul i se ridică ori de câte ori are ocazia. Oficialitățile trimit și oameni celebri să o urmărească și să o convingă de avantajele acceptării regimului de la București
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și de bază în societate. Vârsta de recrutare este cuprinsă între douăzeci și unu și patruzeci de ani, când tinerii încep o carieră profesională sau doresc obținerea unui post de conducere. Sunt preferați bărbații, deoarece femeile sunt atașate de familie. Contrar așteptărilor, informatorul se dovedește de cele mai multe ori a fi nepregătit, instabil, frustrat, imoral, imatur: "într-adevăr, manipulatorii Securității lucrează pe un teren cu totul prielnic: extrema dreaptă, proștii, invidioșii, vanitoșii, naționaliștii fanatici etc... Un amestec de prostie și rea-credință năucitor"143. Printre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se dovedește de cele mai multe ori a fi nepregătit, instabil, frustrat, imoral, imatur: "într-adevăr, manipulatorii Securității lucrează pe un teren cu totul prielnic: extrema dreaptă, proștii, invidioșii, vanitoșii, naționaliștii fanatici etc... Un amestec de prostie și rea-credință năucitor"143. Printre informatori sunt recrutați și exilați, aceștia fiind o categorie ușor influențabilă, din pricina condițiilor grele de trai pe care le întâmpină după plecarea din țară. Un refugiat din regimul ceaușist diferă prin mentalitate, prin atitudine sau patriotism de unul din timpul regelui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Monica Lovinescu nu a fost închisă nici măcar o zi, dar a intrat în contact cu victimele torturilor, chiar de dinainte de a lucra pentru Europa Liberă. Trebuie semnalată aici semnificația simbolică a cuplului, regăsit și în realitatea închisorilor: partenerul sau spionul, informatorul. Partenerul, fie prezent, fie doar în amintire, oferă forța necesară suportării oricăror chinuri: "Adevărul: măcar atât aș vrea să iasă din această încercare teribilă. Atunci vom ști că nu ne-am chinuit inutil, pe el și pe mine, eu prezentă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Adevărul: măcar atât aș vrea să iasă din această încercare teribilă. Atunci vom ști că nu ne-am chinuit inutil, pe el și pe mine, eu prezentă, el absent, absența lui devenind prezentul meu cu care mă hrănesc" (p. 121). Informatorul se camuflează în proxim, în amiciție sau în "luptil". "Luptilul" este o creatură categorică, animal reprezentat cu imagine și "frază muzicală" în toate manualele de zoologie. Aflat permanent în umbră, nu vine niciodată singur și scotocește peste tot după acele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
într-un ținut straniu: ninsoarea cade cu zgomot, consumul apei este interzis, acele cu gămălie nu pot fi aruncate pe fereastră, pentru că se întorc, și pot fi prinse numai cu vată pentru a le reașeza în cutie. Luptilul are trăsăturile informatorului (fraza lui muzicală conține notele "do", "si", care puse împreună formează verbul a dosi a ascunde, a sustrage vederii altora) și întreaga poveste se aseamănă cu un interogatoriu. Starea protagonistei stă sub semnul vertijului, permanent nesigură de ce vede, simte, aude
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a răspuns "Foarte bine, mersi" (p. 31), provocând debandadă. Atrași de simpla conversație, oamenii nu se mai confesează și nu mai respectă legile. După executarea publică a străinului, conducătorii instituie controlul strict: "Trăim în stare de perpetuă vigilență. Acum avem informatorii, agenții provocatori, delatorii noștri. Sunt printre noi, în familii, în jurul mesei [...] Ne-am reobișnuit cu spovedania" (p. 37). Este evidentă analogia cu Securitatea ce controlează informațiile. Amintirile nu mai aparțin oamenilor și sunt considerate blesteme, deoarece statul le inspectează și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Școalelor, 1944, cap. "Descântece". 13 I. Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915. 15 Ibidem, p. 14. 16 D. Furtună, Povești și legende românești, București, 1913, p. 13. 17 Informator, Bănciulescu Ileana Fundul Moldovei. 18 Informator, Tăzlăuanu Catrina, 43 ani, Tarcău, jud. Neamț. * Aceste credințe ne-au fost confirmate și de Gavril Ilieș, învățătorul și folcloristul din Pojorâta. Notăm că redactarea acestui studiu a fost făcută în 1970-1971. * Credința este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915. 15 Ibidem, p. 14. 16 D. Furtună, Povești și legende românești, București, 1913, p. 13. 17 Informator, Bănciulescu Ileana Fundul Moldovei. 18 Informator, Tăzlăuanu Catrina, 43 ani, Tarcău, jud. Neamț. * Aceste credințe ne-au fost confirmate și de Gavril Ilieș, învățătorul și folcloristul din Pojorâta. Notăm că redactarea acestui studiu a fost făcută în 1970-1971. * Credința este raportată și de Artur Gorovei, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ileana, fiica morarului din Cucorăni, fulgerată de moarte în pragul adoles cenței"57, "despre care îmi vorbise odată, cu vagi amintiri, moș Ion Rotariu, țăran ipoteștean, venind din anii poetului"58. Insist a nu se trece cu vederea peste alt informator, pe care-l pretinde autorul: "Moș Costache Gireadă, păstorul, trecut nu demult în lumea drepților, care copilărise cu poetul și care știa a-ți povesti multe din isprăvile ciudatului băiet al conului Gheorghieș"59. Luîndu-i de martori pe acești doi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
devreme de 10 sept. 1882 și prin urmare nu numai că nu-i cunoscuse direct copilăria poetului, dar nici măcar nu-l văzuse vreodată pe Eminescu, la Ipotești. A decedat ia 22 iunie 1969, înainte de a împlini 87 de ani. Alt informator, foarte activ, a fost pădurarul Neculai Brega, de la Cucorăni. Acesta, în ultimii ani, se îndesa peste tot, cu informațiile sale, mai ales cînd auzea că iar a mai venit vreun cercetător străin. Datele sale biografice, pe care le-am verificat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai ales cînd auzea că iar a mai venit vreun cercetător străin. Datele sale biografice, pe care le-am verificat la Ocolul silvic din Botoșani și la Consiliul popular al comunei M. Eminescu, ne pun în față un caz de informator cu totul dubios. Născut în Lipcani, la 16 februarie 1914, Neculai Brega a venit, ca pădurar, la Cucorăni, de-abia la 1 iulie 1967. Chiar de la această dată, el a început a face propagandă că Eminescu și-a avut legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1967. Chiar de la această dată, el a început a face propagandă că Eminescu și-a avut legăturile cu Cucorănii, nu cu Ipoteștiul, datorită acelei Ileana, fata pădurarului Ichim de la Cucorăni, cu care poetul ar fi avut și un copil. Acest informator "l-a lămurit" și pe Fănică N. Gheorghe, însă acesta i-a reținut o adresă greșită: "Neculai Brega, batrînul pădurar din codrii Baisei"59. Brega a murit la 3 februarie 1974, cînd împlinea 60 de ani și avea întocmit dosarul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la explicațiile necesare pentru o corectă interpretare a documentelor. Aspectul colaborării nu poate fi negat: el a existat în toate cultele. Cel mai simplu argument este acela că nu poți controla cu adevărat un mediu dacă nu infiltrezi în interiorul lui informatori care să furnizeze detalii cât mai amănunțite. Dosarele studiate au fost alese în mod aleatoriu, fără intenția de a viza dosarele unor personalități din domeniu. În arhivele CNSAS există un număr foarte mare de dosare ale oficianților diferitelor culte, iar
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și faptul că a colaborat cu Securitatea, nu este nevoie să fie studiate toate dosarele. Acest lucru transpare dintr-un volum mic de cercetare. Este suficient să citești un dosar de urmărire informativă al unui preot pentru a vedea câți informatori din același mediu erau dirijați pe lângă titular și ofereau informații despre acesta. Carmen Chivu-Duță Introducere Articolul nr. 27 din Constituția din 1948 stipula că: „Libertatea conștiinței și libertatea religioasă sunt garantate de Stat. Cultele religioase sunt libere să se organizeze
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
reușit o îndepărtare a proiectelor individuale de rădăcinile lor spirituale. Încă din primii ani de existență, Securitatea a luat Biserica în vizor, prin internarea în închisori a unor preoți, prin controlul manifestărilor la nivel înalt, prin recrutarea și infiltrarea de informatori din și în rândul preoțimii și, nu în ultimul rând, prin planuri de măsuri și alte documente cum este și cel de mai jos. Activitatea desfășurată de unele elemente ostile sub acoperirea preocupărilor religioase. Sarcinile lucrătorilor de la posturile de miliție
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de timp, încă de pe vremea când urma seminarul. După ce a executat pedeapsa, a fost luat în vizorul Securității, „fiind suspect de agitație”. Prevăzătoare ca întotdeauna, organele Securității i-au deschid dosar de urmărire informativă, cea mai complexă formă de urmărire. Informatorii dirijați pe lângă el aveau sarcini clare: de a-i observa comportamentul și de a urmări dacă respectivul avea scrieri „de sertar”. Pe lângă aceste subiecte punctuale, informatorii relatau, după cum se poate vedea în notele lor informative, aspecte banale ale vieții de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Securității i-au deschid dosar de urmărire informativă, cea mai complexă formă de urmărire. Informatorii dirijați pe lângă el aveau sarcini clare: de a-i observa comportamentul și de a urmări dacă respectivul avea scrieri „de sertar”. Pe lângă aceste subiecte punctuale, informatorii relatau, după cum se poate vedea în notele lor informative, aspecte banale ale vieții de zi cu zi. Citind aceste note nu putem să nu remarcăm invidia care era între preoții de țară și eterna competiție dintre preotul și medicul satului
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
între preoții de țară și eterna competiție dintre preotul și medicul satului. În 1969, se închide dosarul de urmărire, ofițerii dându-și seama că nu preotul reprezintă un pericol. Dar asta nu însemna că urma să fie lăsat în pace. Informatorii continuau să strângă material despre el. Și astfel, după doi ani, în 1971, se deshide din nou dosar de urmărire, pe același motiv pentru care fusese arestat: statutul delegionar. Dar nici de această dată nu s-a găsit nimic tendențios
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
internaționale, față de cine și ce influență are; dacă în calitatea sa de preot în predicile religioase pe care le ține nu strecoară unele afirmații dușmănoase sau tendențioase; în scopul clarificării lucrării „Criticii în cultura universală” se vor dirija în continuare informatorii „Rareș” și „Dan” pentru a vedea stadiul în care se găsește, ce conținut are și de ce materiale se folosește (sau a folosit).” Notă Informativă, sursa „Cristian Dan”, 17.06.1968: „Sursa vă informează că în ziua de [ilizibil] iunie 1968
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
deschidere și închidere a dosarului de acțiune informativă, 28.04.1969: „[...] Acțiunea informativă a fost deschisă pentru clasificarea activității celui în cauză după ieșirea din detenție, deoarece era suspect de agitație cu caracter dușmănos. Motivele închiderii: Din materialele furnizate de informatorii dirijați în acțiune nu rezultă ca suspectul să desfășoare activitate dușmănoasă prezentă, nu întreține relații suspecte cu elemente cunoscute în evidența organelor de securitate, ci, din contră, a rezultat că în prezent adoptă o poziție loială față de regimul din țara
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
tratează unele probleme de istorie a bisericii, nu conține aspecte cu caracter dușmănos și nu intenționează s-o dea spre publicare. Propun clasarea și continuarea urmăririi în baza de lucru.” Raport, 11.11.1971: „Organele noastre dețin informații furnizate de către informatorii «PETRESCU», «LUCA», «IONIȚĂ»și alte surse, din care rezultă că numitul S.T.. [...] de profesie preot ortodox [...] face unele aprecieri și își manifestă în diferite împrejurări ura față de regimul nostru, că se ocupă de unele scrieri din care urmărește să scoată
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
avea multe cunoștințe. În următorul caz se pare că ofițerii au găsit exact persoana potrivită, care nu a ezitat deloc atunci când i s-a propus colaborarea. Și a urmat o colaborare sinceră, dar neconștiincioasă, materialele date fiind relativ puține, iar informatorul lipsit de punctualitate! Raport cu propuneri de recrutare ca informator a numitului M.A., din com. P, jud. Teleorman, Lt. Petre Ilie, lt.col. Fota Victor: „În vederea completării rețelei informative [...] este necesar a fi recrutat un informator cu posibilități de informare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
au găsit exact persoana potrivită, care nu a ezitat deloc atunci când i s-a propus colaborarea. Și a urmat o colaborare sinceră, dar neconștiincioasă, materialele date fiind relativ puține, iar informatorul lipsit de punctualitate! Raport cu propuneri de recrutare ca informator a numitului M.A., din com. P, jud. Teleorman, Lt. Petre Ilie, lt.col. Fota Victor: „În vederea completării rețelei informative [...] este necesar a fi recrutat un informator cu posibilități de informare în rândul acestora. [...] Cel în cauză, după absolvirea Institutului Teologic
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]