5,645 matches
-
va fi însă complet diferită: același Cristos, odinioară umilit, se va arăta în slavă. El va coborî pe norii cerului, înconjurat de cete de îngeri, va ridica pe cei morți din morminte și îi va judeca după dreptatea sa. Va instaura apoi Împărăția cerurilor pe pământ, reclădind templul din Ierusalim. Nu este momentul să ne oprim asupra credinței milenariste a lui Iustin. Facem doar mențiunea că mărturisirea de credință hiliastă a apologetului este provocată de o aluzie malițioasă a lui Trifon
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Irineu precizează mai întâi caracterul violent și tiranic al Anticristului. El va fi un rege iudeu - dar inspirat de modelul tiranului păgân - a cărui legitimitate va fi contestabilă și care va pune stăpânire asupra templului; va pune capăt cultului tradițional, instaurând propriul cult (influență de la Dan. 8,11‑12; 9,27); va deveni stăpân al lumii cu spijinul complicilor săi. Remarcăm absența totală a motivului martorilor eshatologici (Apoc. 11), dovadă suplimentară a faptului că mitul nu este încă perceput ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va scutura ploaie de foc. Flăcările se vor amesteca haotic „cu sângele, cu apa, cu noaptea, cu vijelia”. La capătul acestei regresii a cosmosului la condiția de haos - regresie provocată de un agent uman, în persoana tiranului eshatologic - se va instaura pacea absolută. Oracolele sibiline, scrieri iudaice, reluate și completate mai târziu de creștini, folosesc legenda lui Nero într‑o campanie de propagandă antioccidentală. Această alegere se datorează probabil ambiguității personalității sale: respingător, pe de o parte, prin biografia sa monstruoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
constantiniană, un antiimperialism eminamente politic. Într‑adevăr, în viziunea lui Hipolit, destrămarea Imperiului Roman constituie ultimul eveniment al istoriei lumii, eveniment care pune capăt oricărui regim politic, deschizând calea unei „cristocrații” paradisiace. În urma dispariției acestui ultim imperiu pământesc se va instaura „Imperiul” lui Cristos, Împărăția cerurilor. Lactanțiu are o perspectivă diferită asupra lucrurilor, semipăgână și mai curând vindicativă. Ideea de revanșă și chiar de răzbunare străbate multe din scrierile sale, pre‑ sau postconstantiniene. În ochii lui, dispariția Romei lasă loc, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
îngădui această ultimă persecuție îngrozitoare, nu pentru că ar fi neputincios în fața acesteia, ci pentru a separa „pe cale naturală” sămânța cea bună de neghină. Învățătura despre superioritatea martirilor vremurilor din urmă față de toți ceilalți martiri a fost posibilă din cauza noii atmosfere instaurate în comunitățile creștine odată cu domnia lui Constantin. Ne aflăm deja la cea de‑a treia generație după sângeroasele persecuții a căror amintire începe să se estompeze. Creștinii nu mai au noțiunea exactă a coșmarului trăit de predecesorii lor și, de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de ordin filologic. Potrivit acesteia, Anticristul ar fi un personaj colectiv, „adică mulțimea celor care îi aparțin, împreună cu căpetenia lor” (20, 29, 2), expresia in templo având aici sensul de in templum („ca templu”). Cu alte cuvinte, Anticrist se va instaura el însuși „ca templu” al lui Dumnezeu (se va pretinde templul lui Dumnezeu). 2) A doua întrebare se referă la identitatea celui care, printr‑o prerogativă specială, are puterea să oprească lucrarea răului în lume - este vorba de faimosul katechon
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
foc. Spre deosebire de celelalte texte analizate, aflăm aici că Ilie și Enoh vor fi cei care, coborând din nou din cer în chip de duhuri, îl vor distruge pe Anticrist. Adevăratul Mesia va veni după această luptă finală și își va instaura împărăția de o mie de ani. Apocalipsa lui Ilie prezintă un scenariu compus din mai multe elemente inedite, un scenariu care îmbină viziunea mesianică iudaică și eshatologia creștină. Fiul Nelegiuirii constituie o aluzie clară la un mesia iudeu, războinic, care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1654, fiind unul dintre cei mai credincioși sfetnici ai lui Matei Basarab. în „literatura” scrisă despre el - bineînțeles, în cea favorabilă lui -, mavele postelnic Constantin Cantacuzino („stari [bătrânul] postelnicul”) apare ca un personaj omogenizator și ordonator. Prin înțelepciune politică, el instaurează în jur („jurul” fiind țara) momente de fericită conviețuire, stabilitate - condiție a tuturor binefacerilor și a prosperității -, o preceptistică a înțelegerii și a armoniei, acea „stare de liniște” coincidentă cu ordinea. Operă grandioasă - înțelegem - sprijinită - de Voievozi binevoitori, carotată de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
extrem de periculoși pentru comunitățile „civile” și pentru autorități. Insubordonarea era proclamată manifest ca stare de predilectă, violența (manifestată într-o criminalitate a răzbunării și a compensării) fiind singurul mod de exprimare practicat. întinzându-și acțiunea în toată țara Românească, răsculații au instaurat o atmosferă în care crima devenea un fapt obișnuit (pe „boiari” îi „ucidea ca pe niște dobitoace”), cotidian (cronicarii întocmesc impresionante liste ale groazei cuprinzându-i pe cei omorâți - doar bărbații), făcând să fie foarte greu de trasat o linie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
venite de la Răsărit. Așadar, încă de la început, cotidianul se afirmă ca organ de presă al unor insurgenți de profesie, în stare de orice. Odată depășită această fază, a luptei pentru putere, ziarul devine cu adevărat o tribună a noii dictaturi, instaurată la noi după 1947. În calitate de cotidian oficial al Partidului Muncitoresc Român, apoi al Partidului Comunist Român, S. a urmat îndeaproape ritmul când mai lax, când intens, dar totdeauna manifest, al propagandei de partid, căutând să îi impună ideologia nu numai
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
aparate electronice. Comicul nu e întotdeauna gratuit, uneori el îndeplinește funcții satirice. În Hotelul astenicilor, piesă cu mare audiență la public, prezentă pe afișul Teatrului „C. I. Nottara” stagiuni în șir, o doctoriță inimoasă are o inițiativă ce deranjează inerția instaurată în spitalul unde își desfășoară activitatea. Doctorița acționează pentru a-și realiza planul cu mijloace normale, parcurgând nu puține situații comice, până când, exasperată, se îmbolnăvește de nervi. Evoluția intrigii și întreaga construcție a comediei amintesc - cum au remarcat comentatorii - de
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
a fost consemnata În Protocolul primei Întruniri a Conferinței. Această sugera nu numai poziția internațională, relativ favorabilă a Imperiului Otoman, În comparație cu perioada anterioară, ci și existența unui interes real din partea tuturor puterilor semnatare de a-l proteja și de a instaura cel putin o relativă formă de legalitate În relațiile internaționale. Așa se explică faptul că Rusia a fost dispusă, șapte ani mai tarziu, adică În anul 1878, să supună Tratatul de pace de la Sân Stefano, Încheiat cu Poartă, „examinării internaționale
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
Un vast capitol este dedicat traducerilor din literaturile lumii, la care se adaugă, îndeosebi prin grija lui Al. Căprariu și A. E. Baconsky, contactele directe cu mișcarea culturală europeană (interviuri, traduceri din presa internațională, note și însemnări). Una din obișnuințele instaurate de T. a fost editarea de numere speciale, dedicate unor personalități: Ion Agârbiceanu, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Lucian Blaga ș.a. O mare parte din personalitatea și autoritatea revistei a fost conferită de un oficiu critic puternic, afirmând întotdeauna o opinie
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
de ce înșiruirea de titluri pe care o realizează Miron Costin spre a da substanță apelului „Cercetați scripturile!” începe cu textele sfinte, dar face loc imediat unor opere ale Antichității elene și latine. Ideile u., noua stare de sensibilitate ce se instaurează în mediile cărturarilor români (clerici sau laici, proveniți din rândurile unei aristocrații ce solicită compensații exercițiilor scriitoricești pentru frustrările pe care le acuză pe alte paliere, propulsați și din alte medii sociale, deloc înalte, în urma eforturilor de instruire făcute) au
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
V. sunt cele din Restriști, placheta de debut. Ele transmit vibrațiile unei sensibilități de o delicatețe maladivă, ale unui „suflet moldovenesc [...] risipit în vânt ca o scamă de păpădie, suflet de toamnă și de învins”. O fac însă fără a instaura un stil nou, un limbaj net diferențiat de al poeților români sub a căror influență s-a format. Tonalitatea de cantilenă a versurilor libere, dar majoritatea rimate, conservă ecouri din Ion Vinea, Adrian Maniu, Camil Baltazar, Demostene Botez și mai
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
oricărui alt autor român, prin arbitrar. Nimeni la noi nu și-a însușit mai în litera ei afirmația lui André Breton că imaginea cea mai puternică e aceea care conține „le degré d’arbitraire le plus élevé”. Nu puține imagini instaurează o „suprarealitate” onirică: „inima duce-n codru sub piept ca o caleașcă”, „aerul stă pe acoperișuri ca un preș”, „soarele își face loc cu coatele”, „tusea scrâșnea ca în colții dulăilor oasele”, „un curcubeu se zbate sub talpă ca un
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
de țigani în timpul războiului. Rădăcinile sunt amare (I-V, 1958-1959) nu este decât un reportaj patetic, propagandistic, dilatat (redus, în 1969, sub titlul Vântul și ploaia), o frescă superficială a vieții chinuite în care și-ar fi avut „rădăcinile” regimul instaurat la sfârșitul lui decembrie 1947. În schimb, Ce mult te-am iubit (1968) se dezvăluie ca o veritabilă operă de creație. Naratorul e aici un Darie matur, venit în satul natal, la înmormântarea mamei. El se reintegrează pentru câteva ore
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
protecție împotriva sărăciei și excluderii sociale (art. 30) și dreptul la locuință (art. 31) (Legea nr. 74/1999). Tratatul de la Maastricht din 1992 (cunoscut și sub denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene) a modificat Tratatul de la Roma din 1957. Tratatul instaurează cetățenia „Uniunii”, incluzând „drepturile și obligațiile înscrise în Tratat: dreptul de a circula liber și de ședere” (Păun, Păun, 2000, pp. 144, 148). Conform documentului semnat de statele membre, Comunitatea Europeană este implicată în problemele cu caracter social ale cetățenilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
răsturnare valorică a tipurilor umane: eroii sunt înlocuiți de celebrități, vedete, staruri, idoli; literatura de publicațiile informative-publicitare (digests); idealurile de clișee. Peisajul social se va transforma într-o lume de iluzii. În locul culturii superioare, care cultivă valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care făcea parte președintele Roosevelt, inițiatorul reformei New Deal, cu care s-a început luarea în stăpânire a lumii de către americani. În Protocolul de la Toronto (iunie 1967), paragraful 6.6.6 („Numărul Fiarei”), se prevede modul în care va fi instaurat „guvernul mondial al lui Antihrist”. Toate războaiele mondiale, Războiul Rece și căderea comunismului au fost plănuite și conduse din umbră de „iluminați” și francmasoni. Cultura de masă a fost „îmbogățită” și cu o abundentă literatură anticreștină. Capodoperele lui Umberto Eco
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care îi solicită să scrie tot soiul de rapoarte, analize, statistici etc.; activitatea de predare devine secundară în raport cu regulile de consemnare, descriere și analizare a ei înainte și după ce a fost (sau nu a mai fost) realizată. Fenomenul s-a instaurat și în școala românească. Una dintre cele mai importante activități ale educatorului, pregătirea pedagogică rațională a lecției (proiectarea pedagogică sau designul instrucțional), a fost supraraționalizată de inspectori școlari ministeriali și județeni (de regulă, nerealiști și incompetenți) într-o „scriptologeală” absurdă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
singură mare societate 199. Peste o jumătate se secol, în preajma secolului XXI, raportorul ONU Robert Muller, în studiul (cu un titlu la fel de incitant) „A World Core Curriculum” (1989)200, confirma viziunea lui Counts în termeni postmoderni: Se pare că se instaurează o nouă fază a evoluției, similară celei numite „revoluția coperniciană”: înțelegerea clară că această lume nu a fost creată pentru specia umană, că oamenii au fost creați pentru a trăi și a se percepe ca elemente ale Pământului însuși, aflat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea umană. Postmodernismul este o ideologie care nu poate fi categorisită. S-ar putea spune că postmodernismul este o noțiune mai relevantă pentru moderniști decât pentru postmoderniști. 7. Conceptul a fost utilizat cu mult înainte ca postmodernismul să se fi instaurat ferm în civilizația și cultura euroatlantice. John Watkins Chapman l-a utilizat încă din 1870 pentru a descrie evoluția artelor plastice. Analizând postimpresionismul, Chapman anticipa apariția unui „postmodernism artistic”. Federico de Onis a folosit în 1934 termenul postmodernismo, prin care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paradigme psihosociologice la realitatea noastră, la trecutul recent și la noul context. Încercam să descoperim mecanismele prin care trecutul recent comandă prezentului, să identificăm modul cum se formează noua identitate socială, se construiesc noile reprezentări despre lumea noastră și se instaurează o nouă gândire socială. S-au născut astfel mai multe proiecte, din care au rezultat volume colective sau cărți de autor. Împreună cu studenții de la masterat, în cadrul seminarului „Memorie socială și uitare”, analizam interviuri cu persoane de diferite categorii, care erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
predate de profesor. La sfârșitul anului se făcea o analiză comparativă între secții și facultăți, având în vedere nu numai numărul de corigenți, ci și mărimea mediilor obținute, ca și cum nota ar fi un indice perfect obiectiv și infailibil. S-a instaurat o concurență în a pune note cât mai mari, iar consecința a fost scăderea dramatică a nivelului de pregătire. Studenții se pregăteau pentru un examen doar în sesiune, deci puține zile, iar dacă erau respinși, li se aproba, peste câteva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]