1,467 matches
-
un climat de încredere, formarea de proceduri și instituții de cooperare acolo unde ele nu există sau pentru a le întări acolo unde sunt fragile, precum și lipsirea părților de folosirea metodelor armate de acțiune. Astfel de măsuri includ crearea încrederii, instituționalizarea anumitor valori precum: democrația, drepturile minorităților, adoptarea normelor de drept, neproliferarea armelor etc. Diplomația preventivă văzută că diplomație preventivă pe termen lung include o serie de măsuri privind înlăturarea cauzelor de bază ale conflictelor, respectiv a amenințărilor care afectează comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
desfășurarea negocierilor israeliano-palestiniene, oferind în același timp părților informațiile necesare și spijinul în reluarea negocierilor atunci când acestea intrau în impas. Concilierea internațională aparține că forma de intervenție a terților și este o extensie a anchetei, ambele constituind prima formă de instituționalizare a mijloacelor pașnice (la Haga 1899, 1907); concilierea constă în activitatea unei comisii (ai cărui membri sunt reprezentanți ai unor state) desemnate să rezolve un litigiu care a rezistat încercărilor de soluționare prin intermediul negocierilor directe. Cronologic, anii '60 au deschis
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sunt reprezentanți ai unor state) desemnate să rezolve un litigiu care a rezistat încercărilor de soluționare prin intermediul negocierilor directe. Cronologic, anii '60 au deschis era negocierilor la nivelul instituțiilor internaționale, a controlului armatelor, prin conștientizarea necesității echilibrului de interese și instituționalizarea modelelor non-violente și a soluțiilor pacifiste (acorduri de dezarmare, zone denuclearizate, interzicerea folosirii anumitor tipuri de arme, instituționalizarea întâlnirilor bi- si multilaterale). Așa-numita era a negocierilor a impus totodată studiul științelor comportamentale, problemelor socio-psihologice implicate într-un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
directe. Cronologic, anii '60 au deschis era negocierilor la nivelul instituțiilor internaționale, a controlului armatelor, prin conștientizarea necesității echilibrului de interese și instituționalizarea modelelor non-violente și a soluțiilor pacifiste (acorduri de dezarmare, zone denuclearizate, interzicerea folosirii anumitor tipuri de arme, instituționalizarea întâlnirilor bi- si multilaterale). Așa-numita era a negocierilor a impus totodată studiul științelor comportamentale, problemelor socio-psihologice implicate într-un proces de negociere, studiul interacțiunii umane, analize de grup și psihologie colectivă, precum și multiplicarea soluțiilor disponibile pentru evitarea jocurilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de gestionare a situațiilor de criză, însă pentru a asigura o capacitate de reacție rapidă UE a înființat grupări tactice de luptă, fiecare dintre acestea numărând circa 1500 de persoane (două grupări tactice fiind în permanență pregătite pentru intervenție).460 Instituționalizarea activității în sfera prevenirii conflictelor, consolidării păcii și a stabilității interne a statelor, zonelor sau regiunilor în criză sau amenințate de crize s-a făcut prin instituirea Comitetului pentru Aspectele Civile ale Gestionării Crizelor, acesta fiind al patrulea organism permanent
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
aceste instituții copilul trăiește, crește, învață, se instruiește. Profilul de personalitate al copiilor din Casele de Copii, are foarte multe note particulare dacă-1 comparam cu al celor crescuți în familie. Este ușor de observat și recunoscut așa numitul „retard de instituționalizare”. Instituționalizarea timpurie a acestor copii îi marchează și survin insuficiențe în dezvoltarea fizică, psihică, cu consecințe asupra educării acestora. Limbajul copiilor instituționalizați îmbrăcă anumite caracteristici determinate de întârzierile de diferite grade în sfera proceselor cognitive, de lipsa îngrijirii materne, a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
instituții copilul trăiește, crește, învață, se instruiește. Profilul de personalitate al copiilor din Casele de Copii, are foarte multe note particulare dacă-1 comparam cu al celor crescuți în familie. Este ușor de observat și recunoscut așa numitul „retard de instituționalizare”. Instituționalizarea timpurie a acestor copii îi marchează și survin insuficiențe în dezvoltarea fizică, psihică, cu consecințe asupra educării acestora. Limbajul copiilor instituționalizați îmbrăcă anumite caracteristici determinate de întârzierile de diferite grade în sfera proceselor cognitive, de lipsa îngrijirii materne, a multitudinii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dacă deficientul prezintă astfel de tulburări în timpul perioadei de calificare este probabil ca ele să se mențină și să se accentueze după plasarea sa. Această ipoteză a fost verificată prin studiul adaptării socio-profesionale a deficienților cu statute sociometrice diferite în timpul instituționalizării, în vederea calificării în școli profesionale speciale. Așadar relațiile de grup la deficienții mintali au o anumită superficialitate și nu sunt direct comparabile cu cele ale grupurilor de elevi normali, de aceeași vârstă. Ele pot fi asemănătoare cu cele ale grupurilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atitudinea emitentului (CINE?), emoția lui reală sau prefăcută față de ceea ce spune: "Fățărnicia, perfidia, minciuna, simularea n-au fost probabil descoperite deodată cu limba, dar aceasta le-a deschis căi nebănuite de dezvoltare și perfecționare, încît s-a ajuns pînă la instituționalizarea lor... " [Herseni, 1975:114]; • funcția conativă vizează conținutul informațional (CE?) pe care emitentul îl adresează receptorului, exprimîndu-se prin porunci sau rugăminți, interdicții și sugestii etc.; prezența mesajului "întors pe dos" nu lipsește din această activă relaționare a actorilor comunicării; un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
primate ne-a îndemnat să presupunem că acest proces al dezvoltării ei la oameni este prezent de mai multe zeci de mii de ani. Pe de altă parte, am observat că în secolul nostru au avut loc schimbări importante, prin instituționalizarea crescîndă a minciunii și prin mai marea ușurință și eficiență cu care mint membrii elitei sociale. Departamentele de dezinformare și rețelele de televiziune au îmbunătățit, cel puțin la început, perspectivele minciunii, însă în același timp au accentuat și probabilitatea ca
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
servicii de asistență socială în familie și în comunitate, singurele care pot oferi în mod eficient prevenție și reinserție socială. Inexistența unui sistem public coerent de servicii sociale în familie și colectivitate este explicația cea mai importantă a persistenței fenomenului instituționalizării; - lipsesc în mod cronic servicii de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool și de drog, asistența socială a victimelor, a persoanelor fără adăpost etc. Mai mult cu titlu de experiment au fost dezvoltate câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rândul minorității rrome solicită eliberarea de certificate de naștere pentru copii pentru a beneficia de noile prevederi legale. În trecut și în prima perioadă de tranziție, până în 1997-1998, marea majoritate a copiilor abandonați erau plasați în instituții. Principalele cauze ale instituționalizării sunt relative la: - situația materială precară a familiei: condițiile de locuit (precare sau lipsa locuinței), veniturile insuficiente pentru acoperirea nevoilor familiei; - nivelul de educație redus al părinților (care le limitează accesul pe piața muncii, la locuri de muncă bine plătite
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
locuit (precare sau lipsa locuinței), veniturile insuficiente pentru acoperirea nevoilor familiei; - nivelul de educație redus al părinților (care le limitează accesul pe piața muncii, la locuri de muncă bine plătite, dar și percepția viitorului) constituie un factor ce a favorizat instituționalizarea multor copii; - familie numeroasă; - familii dezorganizate; - starea de sănătate a părinților; - starea de sănătate a copilului; - factori combinați: familie dezorganizată, lipsa de resurse, familie numeroasă. Deși s-a înregistrat o scădere a numărului de copii plasați în instituții prin recurgerea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de la serviciile oferite în instituții (și acestea insuficiente și uneori de calitate redusă) la servicii de asistență socială oferite în comunitate (centre de zi, case sociale) sau în familie/la domiciliu. 7.5. pentru categoriile defavorizate pentru care cererea de instituționalizare este foarte mare, iar locurile în instituții foarte puține (de exemplu, persoanele vârstnice), creșterea numărului de locuri în instituții poate fi o măsură temporară pozitivă, concomitentă cu creșterea capacităților de rezolvare comunitară a acestor probleme și cu creșterea calității îngrijirii
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73 INTRODUCERE Elaborarea lucrării de față s-a făcut pe baza valorificării literaturii de specialitate din domeniul medierii conflictelor, a experienței dobândite personal și de către educatori apreciați
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
activități care au asigurat în mod autentic: implicarea elevilor, valorificarea oportunităților locale, parteneriatul cu comunitatea. Activitățile s-au dovedit - prin rezultatele lor - extrem de potrivite în raport cu: principiile și obiectivele proiectului, particularitățile claselor și comunității, exersarea practicilor de mediere de către elevii-mediatori. 5. Instituționalizarea Din perspectiva transferului de bune practici și referindu-ne la activitățile desfășurate de clasele selectate, accentuăm faptul că: • activitățile de informare s-au bazat pe proiecte de activitate care au descris cu claritate principalele jaloane de urmat; • activitățile dedicate medierii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
urgența care se impune actualmente este reformarea, reinventarea, «reformatarea» vieții consacrate. În aceasta se îmbină, ca într-un laborator, cele trei elemente care au înnegurat Biserica lui Cristos: modul în care a fost înțeleasă înnoirea creștină în Duhul lui Isus, instituționalizarea și valul schimbărilor antropologice și culturale. Din această perspectivă, se pare că, pentru papa Francisc, regândirea vieții consacrate este asemenea regândirii Bisericii sau, altfel spus, reformatarea persoanelor consacrate înseamnă reformatarea Bisericii. Fratele Michael David împărtășește tocmai această perspectivă în volumul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
adaptativ la o anumită tensiune, considerând cuplul tensiune-adaptare ca un mecanism esențial al schimbării sociale (Levi-Strauss, 1978, Ionescu, 1998). Alte mecanisme ale schimbării sociale sunt considerate a fi difuziunea culturală (a inovațiilor, a modelelor culturale și de comportament), planificarea și instituționalizarea schimbării (comunismul, ca și reforma postcomunistă au reprezentat schimbări sociale de anvergură, planificate și instituționalizate), precum și mișcările sociale (de genul protestelor, grevelor, mitingurilor, revoltelor, revoluțiilor): schimbările sociale majore din ultimii ani nu ar fi fost posibile fără mișcarea socială de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
discuție complementaritatea altor factori. Este vorba astfel de pavarea drumului spre glorie (a se citi "funcții" sau "influență socială", căci, de fapt, discutăm despre identitatea instituționalizată a intelectualului) prin alianțe familiale și crearea unor sisteme de relații 29. Din perspectiva instituționalizării culturii, primele generații de profesioniști intelectuali moderni apar în secolul XIX și se regăsesc, de regulă, în cadrul profesiilor liberale: ziaristică, magistratură, avocatură, arhitectură, inginerie, filologie etc.30. Chiar dacă intelectualii epocii moderne desfășoară succesiv sau simultan diferite activități intelectuale, practicând un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
exclud deciziile "care, într-un anume fel, ar contribui la anularea uneia sau mai multor reguli ale jocului" (Bobbio, 1983: 316, dar și 1984). Nici nu ar fi corect să se afirme că, într-un regim democratic, există o reală instituționalizare a "incertitudinii" în ceea ce privește substanța deciziilor care se pot lua. Când se accentuează în mod excesiv aspectul procedural sau se vorbește de "incertitudine absolută" - înțelegând prin această expresie că, în interiorul procedurilor democratice valide, se poate lua orice decizie, chiar și cea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
experienței autoritare, acestea sunt doar amintiri ale trecutului. Lipsesc și formele evidente de represiune exercitate de poliție, și, prin urmare, rolul aparatelor create pentru a îndeplini aceste atribuțiuni este scăzut, cu precădere cel al armatei. În plus, există o slabă instituționalizare și organizare a ,,statului", dacă nu chiar un adevărat proces de dezinstituționalizare. Armata poate totuși păstra un rol politic evident, deși mai degrabă indirect și mai puțin explicit. Pentru o mai bună înțelegere a regimurilor de tranziție se poate adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și cu alți actori. Cu privire la sprijinul ideologic, bazat pe convingerile regimului, nu este suficientă stabilirea gradului de ideologizare. Este indispensabil să fie înțelese valorile care servesc legitimarea regimului (tradiționale, moderne etc.). În privința mobilizării, cuantumul mobilizării "de sus" (și posibila sa instituționalizare) este aspectul cel mai important, fiind oportună relaționarea lui cu cele trei aspecte mai sus menționate. Reprezentarea liderilor și participarea vor fi controlate și limitate (cazul cel mai frecvent al autoritarismelor). În cele din urmă, vom individualiza instituțiile create de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
siguranța, ordinea sau necesitatea unei coordonări tehnocrate care să elimine risipa, corupția, nedreptățile majore. Aproape niciodată o politică de mobilizare "de sus" nu a avut un oarecare succes, chiar și pentru că anumite caracteristici ale organizației militare au făcut mai dificilă instituționalizarea relațiilor elită-masă sau pentru că, dată fiind situația politică în care a avut loc intervenția, regula obișnuită a fost neimplicarea depolitizarea și indiferența la nivel de masă. De asemenea, regimul militar prezintă foarte rar elemente instituționale distincte față de regimul precedent, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
loviturii de stat. În Chile se configurează situația clasică a intervenției militare: criză politică profundă, caracterizată de legitimitate scăzută a regimului în vigoare, politizarea claselor inferioare, amenințarea intereselor claselor mjlocii, criză economică profundă, ilegalitate, dezordine, violență și corupție, o instabilitate, instituționalizare scăzută, fie a structurilor regimului (care abia a atins independența - așa cum s-a întâmplat efectiv în diferite țări africane), fie a structurilor intermediare, ca de pildă, partidele și sindicatele (chiar autoritare). Concluziile sunt valabile pentru aria latino-americană și pentru cea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
definitivă deoarece fenomenul la care se referă modelul s-a răspândit mai ales în ultimul deceniu. În plus, este necesar a aminti cum, la sfârșitul anilor șaizeci, Huntington [1968: 397 urm.] a subliniat posibilitățile de stabilizare asigurate de existența și instituționalizarea partidului unic. 2.4 Regimuri de mobilizare Regimurile de "mobilizare" sunt acele regimuri în care caracteristica de mobilizare limitată, proprie regimurilor autoritariste, se atenuează, astfel încât ele devin un model-limită al autoritarismului, foarte apropiat totalitarismului [a se vedea mai departe]. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]