1,667 matches
-
eficientă? Pentru niciuna din aceste întrebări nu există răspunsuri simple, iar până acum lipsesc indicațiile precise. În privința caracteristicilor eficienței structurale la nivelul fiecărei instituții sau al fiecărui grup s-au făcut încercări de a delimita problema prin intermediul analizei conceptului de instituționalizare. Structurile pot fi mult mai eficiente dacă operează mai liniștit, dacă există mai puține dificultăți privind procedurile pe baza cărora sunt conduse, și dacă aceste proceduri sunt clare. Conceptul de instituționalizare încearcă să rezume aceste aspecte. A fost definit de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
încercări de a delimita problema prin intermediul analizei conceptului de instituționalizare. Structurile pot fi mult mai eficiente dacă operează mai liniștit, dacă există mai puține dificultăți privind procedurile pe baza cărora sunt conduse, și dacă aceste proceduri sunt clare. Conceptul de instituționalizare încearcă să rezume aceste aspecte. A fost definit de Huntington ca "procesul prin care organizațiile și procedurile capătă valoare și stabilitate" (Huntington, 1968: 12). În analiza detaliată pe care o întreprinde, Huntington descoperă patru dimensiuni de-a lungul cărora se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
procesul prin care organizațiile și procedurile capătă valoare și stabilitate" (Huntington, 1968: 12). În analiza detaliată pe care o întreprinde, Huntington descoperă patru dimensiuni de-a lungul cărora se pot situa instituțiile și care pot ajuta la determinarea gradului de instituționalizare. El susține că instituțiile trebuie să fie evaluate mai curând după gradul în care sunt "adaptabile", iar nu "rigide"; "complexe", iar nu "simple"; "autonome", iar nu "subordonate"; "coerente", iar nu "dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în care sunt "adaptabile", iar nu "rigide"; "complexe", iar nu "simple"; "autonome", iar nu "subordonate"; "coerente", iar nu "dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe Huntington, ar trebui să concluzionăm că cel mai înalt grad posibil de instituționalizare se găsește întotdeauna la extremele polare ale acestor patru dimensiuni. Între cele patru variabile poate exista un compromis: "adaptabilitatea" poate afecta gradul de "coerență"; este probabil mai bine să existe o oarecare "dezbinare", dacă aceasta înseamnă un nivel redus de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
utile din punct de vedere practic. Ne putem cel puțin imagina, la nivelul fiecărei structuri, în ce constă "progresul" sau "dezvoltarea"; de exemplu putem compara partidele, grupurile sau forurile legislative și putem vedea în ce măsură sunt ele mai dezvoltate datorită unei instituționalizări mai bune (Polsby, 1962: 144-68). Eficiența la nivelul întregului sistem politic Dificultățile sunt și mai mari dacă luăm în calcul a doua problemă, cea a dezvoltării politice structurale în cadrul corpului politic ca întreg. La început poate părea admisibil să evaluăm
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
O asemenea operație ar fi, bineînțeles, extrem de îndelungată, și poate doar parțială în practică. Dar chiar și așa, ar oferi cel puțin o imagine a nivelului eficienței generale a sistemului, dacă nu ar apărea problema că un nivel înalt de instituționalizare al fiecărei structuri nu conduce neapărat la un sistem politic cu adevărat eficient. De exemplu, grupurile extrem de dezvoltate pot produce o situație în care cererile să fie atât de numeroase încât sistemul să nu poată răspunde (situație numită de obicei
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
numeroase încât sistemul să nu poată răspunde (situație numită de obicei supraîncărcare politică) (Rose și Peters, 1977). Însă aceasta ar însemna că parlamentul, executivul sau birocrația nu sunt cu adevărat adaptate la caracteristicile altor structuri ale grupurilor în special. Dincolo de instituționalizarea fiecărei structuri, trebuie să luăm în considerare interconexiunile dintre structuri. Și nu este clar în ce mod pot fi evaluate aceste interconexiuni. Ca o primă soluție, în literatură au fost sugerate două criterii: nivelul diferențierii structurale și gradul de autonomie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sugerează într-adevăr că există o diferențiere mai mare a instituțiilor și grupurilor în societățile mai puțin tradiționale. Al doilea criteriu este legat de una din dimensiunile menționate de Huntington, deoarece, așa cum am văzut, el privește "autonomia" ca dovadă a instituționalizării (Huntington, 1968: 12). Putem susține că acolo unde sunt numeroase structuri autonome există cel puțin posibilitatea unei dezvoltări politice mai semnificative. Diferențiere structurală și autonomie structurală Dincolo de faptul că noțiunile nu pot fi operaționalizate cu ușurință, există totuși dificultăți. Nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
diverse țări este o chestiune controversată, dar dezvoltarea socio-economică pare mai obiectivă tocmai prin faptul că țările pot fi ordonate pe baza veniturilor pe cap de locuitor sau a realizărilor în domeniul educației, în timp ce o ierarhizare pe baza nivelului de instituționalizare a partidelor și parlamentelor nu este posibilă. Al doilea și cel mai important argument constă în faptul că normele dezvoltării economice și sociale, deși discutabile teoretic, sunt dezbătute practic doar într-o măsură limitată. Există mai mult acord în privința normelor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dar aceasta se întâmplă de obicei datorită valurilor de imigranți sau schimbărilor în structura socială, de exemplu, ca rezultat al industrializării, care duce la sosirea unui mare număr de muncitori în orașe. Relațiile comunitare se pot dezvolta și pe baza instituționalizării unei entități politice sau administrative precum armata sau birocrația. În astfel de organizații ne putem aștepta la apariția treptată a unui spirit de corp. Ca rezultat, în cadrul instituției se vor dezvolta sentimente de apartenență, instituția devenind o caracteristică a grupului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
arătat că progresul depinde în mod esențial de o analiză sistematică a fiecărui tip de instituție guverne și foruri legislative, forțe armate și birocrații, partide și grupuri înainte ca o teorie să se poată dezvolta în domenii precum legitimitatea și instituționalizarea. Privire de ansamblu Studiul comparativ al guvernării ajunsese să se preocupe aproape exclusiv de structurile constituționale înainte de efortul din anii '60 în vederea dezvoltării modelelor generale. Elaborarea modelelor generale s-a dovedit a fi totuși prematură, deoarece chestiuni fundamentale precum relația
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și dezbaterea privind puterea în comunitate, și elaborarea politicilor, 365-366, 372-373 și factorii socio-economici, 367-368 și incrementalism, 370 și raționament, 368-369 și stiluri de politică publică, 371-374 dezvoltare politică, 61-73 și birocrație, 63 și comunicare, 128 și grupuri, 66-67 și instituționalizare, 65-66 și norme, 65-66 și oportunități, 72 și structuri, 65-68 Polsby, N.W., 66, 105, 168 poliarhie, concept, 368 populism, 52, 169 populiste, partide, Portney, K.E., 375 Portugalia, 50, 159, 166, 167, 179, 185, 212, 231, 253, 287, 329 Powell
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
forțele armate, 329 și partidele politice, 166, 177, 185, 218 și regimul liberal-democratic, 50 și Uniunea Europeană, 253 sprijin, vezi legitimitate Sri Lanka, 82, 97, 98, 182, 183, 185, 302, 303, 340 stabilitate, și dezvoltare, 93, 97 și guvernări militare, 341 și instituționalizare, 65 și partide politice, 210-214 și sistem de partide, 210-214 și stat tehnocratic, 321, 325 Staël, Doamna de, 96, 100 Stalin, 158, 287, 296, 298, 352 stat de drept, 23, 230, 348 Statele Unite, și birocrațiile, 313 și constituția, 230-232 și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Dar proiectele sale au surclasat constant condițiile suportului logistic. Câțiva ani mai târziu, modificat, un proiect corespondent ar fi presupus traducerea în limba română a textelor de bază ale principalelor tradiții religioase asiatice, una dintre primele condiții ale posibilității de instituționalizare a istoriei religiilor 1. Deopotrivă, în această perioadă scrie cu aviditate 2 și patos liric, dar mai ales cu o acuitate particulară pentru aproximarea alterității mesajului acelor poeți persani cunoscuți de multă vreme în Europa, Hafiz, Firdousi, Saadi 3. Înainte
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
limba și obârșiile. Era implicat dar netranzacțional și vădea "dârzenie ideologică"". Adrian Dinu Rachieru, constatând că, mai ales în ultimii ani, "asaltul detractorilor" lui Eminescu s-a întețit, aducând după sine "delirul exegetic" al adulatorilor, datorat mai ales faptului că "instituționalizarea studiilor eminesciene întârzie nepermis" (are toată îndreptățirea, dacă luăm seama, bunăoară, ce mașinărie științifică de proporții au pus în mișcare germanii pentru realizarea unei monumentale serii de Opere Goethe; sau rușii cu un Institut de cercetări Pușkin etc.), face trimiterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o îndesire a atacurilor în vremea din urmă [...]. Mitizând istoria și identificându-se cu neamul său, Eminescu displace profund "cominterniștilor mutanți", azi purtători ai steagului "corectitudinii politice"". Încheierea, reactualizând chestiunea eminescologiei ca știință, este în egală măsură o pledoarie pentru instituționalizarea (sau măcar acordarea unui credit cumva oficializat) cercetărilor operei și vieții lui Eminescu ("...eminescologia, trebuie să recunoaștem, rămâne deocamdată un loc de întâlnire al unor cercetători pasionați, devoți trudind pe cont propriu, nicidecum o instituție națională..."), și o ripostă adusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
instituțional al educației, nu mergea pînă acolo încît să instituie generalizarea nondirectivității. Conceptul de "pedagogie instituțională" este considerat chiar de pedagogii francezi ca deosebit de ambiguu, chiar impropriu; pe de o parte, se vrea o educație care să cultive "capacitatea de instituționalizare" a clasei, de a realiza o "autogestiune", iar, pe de altă parte, își propune să schimbe instituțiile de educație existente, ,,să elibereze (în măsura posibilului) pe elevi de povara instituțională" (31, p. 124). Deși uneori între pedagogia instituțională și nondirectivitate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
presupune posibilitatea de comunicare între toți membrii grupului și la toate nivelurile. Accentul nu se pune pe valoarea și conținutul temei, ci pe acceptarea întîlnirii și a dialogului. 3. Canalul deciziei și al coordonării într-o clasă organizată după principiile instituționalizării, decizia aparține grupului ("autogestiune", "autogirare"). Educatorul propune doar modele de luare a deciziilor și de organizare; el părăsește atitudinea sa empatică doar în situații extreme, pentru a adopta singur decizii. 4. Canalul cooperării și al muncii grupul desfășoară o muncă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o conducere fermă, autoritară în locul uneia așa-zis democratice. Emil Cioran scria în martie 1937 că țărănimea română nu așteaptă altceva decât dezintoxicarea de libertate, de toate ficțiunile și iluziile acesteia. Imediat după 10 februarie 1938 s-a trecut la instituționalizarea noului regim. Astfel, Istrate Micescu a redactat textul noii Constituții, care a fost aprobat de Consiliul de Miniștri și publicat în 20 februarie 1938. La 24 februarie 1938, Constituția a fost supusă cetățenilor spre bună știință și învoire, votul făcându
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din 10 februarie 1938 când el, regele a intervenit cu gândul curat și cu conștiința că îndeplinește un comandament pe care îl impuneau zilele grele ce treceam și moștenirea sfântă a făuritorilor României Mari. Constituirea Parlamentului marca încheierea procesului de instituționalizare a regimului instaurat la 10 februarie 1938. Nota caracteristică a acestui regim a fost o mare diferență între conținut și formă, o extraordinară propagandă în favoarea „noii ere” inaugurată de Carol al II-lea, dar care, în fond, continua cele mai multe practici
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din perioada interbelică a avut numeroase carențe, liderii politici nu au fost preocupați de educația politică, cetățenească a electoratului și în aceste condiții s-au înregistrat mari oscilații ale opțiunilor politice. Imediat după 10 februarie 1938 s-a trecut la instituționalizarea noului regim. Un rol important l a avut redactarea noii Constituții. Istrate Micescu a redactat textul noii Constituții, care a fost aprobat de Consiliul de Miniștri și publicat la 20 februarie 1938. Constituția a fost supusă cetățenilor spre „bună știință
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și propășire a patriei și de consolidare a statului”. Urmărind să dezintegreze vechile partide prin atragerea unor cadre în posturi de conducere, se preciza că Frontul Renașterii Naționale era „unica organizație politică în stat”. Constituirea Parlamentului marca încheierea procesului de instituționalizare a regimului instaurat la 10 februarie 1938. Nota caracteristică a acestui regim a fost o mare diferență între conținut și formă, o extraordinară propagandă în favoarea unei noi ere inaugurată de Carol al II-lea, dar care, în fond, continua cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
urmare a fenomenelor sociale sau politice nefavorabile În patria de origine. Descrierea grupurilor de români din afara hotarelor țării nu este riguroasă În toate cazurile din lipsa statisticelor oficiale, neactualizate sau ten-tendințioase. Numărul lor se estimează la 12 milioane iar În vederea instituționalizării măsurilor de păstrare a identității naționale s-au creat departamente guvernamentale și s-au constituit organizații civile printre care și Societatea Culturală Ginta Latină. Basarabia teritoriu românesc răpit de Rusia țaristă În 1812 avea În 1930 o populație de 2
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Valer Dorneanu, cei doi președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, susținând ideea necesității Întâlnirilor Între români și a conlucrării și sprijinul reciproc Între toți fiii neamului. Problemele fundamentale ale Congresului sunt susținute În documentele adoptate. Rezoluția cere explicit Guvernului României instituționalizarea activității sale, care să Însemne, pe lângă adunările anuale În Congres, activitate permanentă, unitară, de sprijinire a românilor și de atragere a acestora la viața culturală, economică a țării. Pentru că, așa cum s-a observat, În prezent șapte-opt instituții disparate ale statului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
relații interpersonale private, mai ales prin prieteni și rude și generează propriile lor reguli tacite ca să poată funcționa, preponderent pe cele ale favoritismului și nepotismului. Din cauza gradului scăzut de formalizare (inclusiv prin descrierea atribuțiilor profesionale ale fiecărui actor universitar), de instituționalizare (inclusiv în evaluare și ierarhizarea după rezultate) și de participare a cadrelor didactice la problemele universității, instituțiile tind să se bazeze pe „clicile universitare”. Universitățile tind să semene mai mult cu un spațiu privat decât cu unul organizațional. Selecția oamenilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]