1,402 matches
-
prezinți subiectul este extrem de importantă. Pe de o parte, nu vrei să fii atît de delicat încît să nu întreprindă nimic în acest sens; pe de altă parte, nu dorești să vorbești prea direct, încît să aibă impresia că îl insulți. Uneori, șeful cunoaște problema pe care o are, dar nu o consideră suficient de importantă încît să se ocupe de ea. Poate fi vorba despre haine nespălate, dușuri prea rare sau un birou plin de mizerie etc. în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
a face rău victimei. Peter Smith (Smith și Sharp, 1992) îl definește astfel: Vom spune că un copil sau un tânăr este victimă a bullying-ului dacă un alt copil sau tânăr ori un grup de tineri îl batjocoresc sau îl insultă. Tot de bullying este vorba când un copil este amenințat, bătut, îmbrâncit, închis într-o încăpere, când primește mesaje injurioase sau răutăcioase. Aceste situații pot dura și e dificil pentru copilul sau tânărul respectiv să se apere. Un copil de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bazează pe o obișnuință a violenței care ar face-o să pară normală. Victimizările declarate sunt mult mai puține în Brazilia decât în Franța sau, cel mai adesea, în Anglia. Tabelul 17. Compararea victimizărilor din Franța, Anglia și Brazilia Lovituri Insulte Rasism Extorcare Franța 24,6% 75% 23% 37% Anglia 25,6% 65,7% 23% 27% Brazilia 4,8% 60% 9% 29% Surse: Debarbieux (2003), UNESCO (2004), Blaya (2001) Observatorul European al Violenței Școlare. Pe de altă parte, observațiile etnografice efectuate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu lipsește nici pe departe din școlile djiboutiene, însă agresiunile fizice și verbale par, comparativ, mult mai prezente în Franța. Astfel, insultele nu sunt denunțate decât de 40% dintre elevi, în timp ce în Franța 78% dintre elevi spun că au fost insultați. 25,4% dintre elevii de școală primară din Djibouti spun că au fost loviți de un altul în Franța, este cazul pentru mai bine de jumătate din elevi. 42,6% spun că li s-a furat ceva, față de 51% în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
15,3% Un alt învățător 181 10,8% Directorul sau Directoarea 208 12,5% Un alt adult din școală 227 13,6% Tatăl sau mama unui elev 289 17,3% Total obs. 1 669 La întrebarea " De cine ai fost insultat?", cele mai multe răspunsuri spun că de un elev (tabelul 23). Dar, în peste jumătate din cazuri, insultătorii sunt adulți din școală. De altfel, un director denunța înmulțirea violențelor verbale la învățători. Frecvența pedepselor corporale și colective ridică probleme de drept la
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi declară că se încaieră des sau foarte des, față de o proporție aproape dublă în 2000 (15,8%). Scăderea este sensibilă și în ce privește insultele, chiar dacă rămân la un nivel ridicat: 85% dintre elevi spun în 2000 că au fost insultați, față de 75% în 2003. La fel și în cazul amenințărilor (de la 16% la 14%, diferență nu prea semnificativă totuși). "Rasismul" denunțat de 17% dintre elevi rămâne la același nivel în 2003. Furtul rămâne stabil, aproximativ 56% dintre elevi declarând că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
probabilistice: dacă un eveniment urmează altui eveniment în timp și este legat (în mod plauzibil) de el, se consideră că al doilea eveniment este cauzat de primul dar aceasta, în condițiile în care narațiunea nu specifică altceva (comparați "Ioana a insultat-o pe Nadia, iar Nadia s-a simțit rău" cu "Ioana a insultat-o pe Maria și Nadia s-a simțit rău, dar nu din pricina comportării Ioanei"; sau "Petru a mîncat un măr și s-a îmbolnăvit" cu "Petru a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mod plauzibil) de el, se consideră că al doilea eveniment este cauzat de primul dar aceasta, în condițiile în care narațiunea nu specifică altceva (comparați "Ioana a insultat-o pe Nadia, iar Nadia s-a simțit rău" cu "Ioana a insultat-o pe Maria și Nadia s-a simțit rău, dar nu din pricina comportării Ioanei"; sau "Petru a mîncat un măr și s-a îmbolnăvit" cu "Petru a mîncat un măr și s-a îmbolnăvit, dar doctorii au ajuns la concluzia
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
audiența. Este mult mai important să-ți potrivești nivelul cu cel al audienței într-o prelegere publică decât este în cazul unei cărți. (Însă, atenție: "ajustează-ți nivelul" nu este un eufemism pentru "coboară-te la nivelul lor". Nu-ți insulta publicul, dar fii totuși realist. Un nivel ușor peste medie, foarte ușor, nu strică, dar un nivel prea mult peste este, uneori, mult mai rău decât un nivel sub.) Un cititor poate pune cartea deoparte pentru a o relua atunci când
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pe altuf’ „Precum eu v-am iubit pe voi așa și voi să vă iubiți unul pe altuf. Face așadar din iubire baza moralei sale, cu toate că omenește vorbind „nu vei putea niciodată iubi străinul care te subjugă, bețivul care te insultă, avarul care te înșală, orgoliosul care te desconsideră” recunoaște Paulescu, ceea ce înseamnă că nu rareori iubirea aproapelui în sens biblic devine imposibilă. În aceste situații își face loc mai degrabă ura și răzbunarea, ceea ce-i face pe antici să considere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fost cuprinși de dezgust și mânie față de tinerii și studenții care au manifestat săptămâni întregi în ianuarie și apoi în primăvara anului 1990 împotriva regimului Iliescu și a ex-frontului devenit partid politic al acestuia. Aceiași oameni cumsecade însă, care îi insultau pe "huligani" golani, oameni de nimic nu ar fi ezitat, înainte de 1989, să-și îndemne fiicele să aibă o legătură cu un bun "securist" ca să trăiască liniștite! Aceiași oameni cumsecade nu au ezitat să aplaude metodele manipulatoare și brutale utilizate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
înaltă a crimei în clasele de jos ale societății. Se argumentează că cultura clasei de jos pune mai multă valoare pe onoarea masculină decât pe viața umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și lipsite de orice putere [...] dar [...] de câte ori au alergat și aleargă în jurul acoperișurilor caselor, palatelor sau turnurilor, anunțate sau așteptate fiind de iubiții lor?”1030 Pentru prima dată rușinea pătrunde în opera lui Boccaccio și naratorul se simte dezonorat și insultat de văduva care râde pe seama lui în fața celorlalte femei. Cu aceeași indignare, ilustrează și distrugerea frumuseții fizice a femeii. Suntem la polul opus acelor descrieri stilizate și senzuale din primele opere, unde părul blond, obrajii trandafirii, buzele roșii, dinții precum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți opuși în culturi diferite: • gestul format din degetul mare și arătător (sau ,,O"-ul) semnifică în America ,,O.K.", în Rusia ,,beție", în Japonia ,,bani", în Malta ,,homosexualitate", în Grecia ,,insultă", în unele zone din Franța ,,zero sau nimic"; • gestul format prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (sau ,,V"-ul), cu palma îndreptată înainte, a devenit semnul victoriei în întreaga lume după ce a fost folosit de Churchill în al Doilea Război
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici același semn reprezintă o insultă. În aceste condiții, grecii se simt jenați să folosească acest gest atât în prezența americanilor, cât și în prezența englezilor, fiind conștienți că-i insultă 60. Inițierea în cultură (cunoștințe, comportamente, credințe, valori, tradiții, opere, reprezentări, norme, expresii etc.) se face prin observare și imitare, prin informare și formare, prin învățare și interiorizare, prin experimentare și redescoperire pe cont propriu, prin racordare la registrul verbal
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Însă care, atunci cînd sînt Înșelate În așteptările lor, devin de o cruzime neobișnuită. Să ne reamintim cuvintele Medeei: „Femeia În toate e plină de teamă; ea e fără curaj În luptă și cînd vede fierul sabiei. Dar dacă e insultată În drepturile ei conjugale, atunci nu există suflet mai sălbatic decît al ei.” (Euripide, „Medeea”). Krimhilda iubește și ea pătimaș, iubește total, neștiind și neputînd face compromisuri: nimic nu o abate din drumul ei, nici măcar cei doi copii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Valéry) CÎnd este vorba de analiza propriului fel de a fi este suficient să te gîndești, de exemplu, la faptul că „timiditatea” pe care o ai Îți creează probleme În societate, pentru ca stima de sine să scadă În mod Îngrijorător. * „Insulta doare mai tare ca rana.” (P. Skarga) Amorul propriu al fiecăruia este atît de puternic, Încît nu poți trăi În nedemnitate. Poate de aceea M. de Montaigne a spus: „Nu există replică atît de usturătoare ca disprețul tăcut”. Datorăm marelui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care au provocat-o faptele rele. A fi iertător înseamnă: • să renunțăm la pretenția unei compensații, mai ales atunci când s-au întreprins eforturi pentru a repara greșeala și pentru a oferi un răspuns conciliator; • a ne abține de la a-l insulta pe cel aflat în greșeală, chiar dacă sentimentul negativ pare justificat; • să abandonăm iluzia că putem controla opțiunile celui care greșește; • să acordăm prioritate unor trăsături, precum: bunătatea, calmul, cumpătarea, spiritul analitic; • să renunțăm să ne (mai) întrebăm obsesiv de ce persoana
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intenția individului Rudăreanu de a compromite pe studenți prin provocarea unei bătălii în regulă, totul s'a petrecut în liniște, iar tânărul provocator, rău montat, pricepu că era [să] fie victima unui mișel fără scrupul. Văzându-și planul dejucat, Rudăreanu insultă pe d. Becescu cercând cu ori ce preț a provoca scandalul. Afirmă că d-sa ca președinte a încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare ai societăței, care - fie știut - au
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice defecte, în lipsa totală a calităților, un nenorocit reușește a sta alături de oameni cum se cade, a trăi din banul și bunătatea lor, a-i insultă pe urmă, în sfârșit, a reuși să se vorbească și de el. Căci pentru asemenea fapturi josnice și obscure, chiar faptul vestejir[îi] prin ziare a ticăloșiei lor, este deja un început de glorie, de reușită a se face cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Se găsea tot în capitala Belgiei. Poate că a și devenit student la Universitatea Liberă sau la Universitatea Nouă, căci l-am regăsit, pe la începutul lunii august la una dintre ședințele furtunoase ale Societății Studenților Români din Bruxelles, unde era insultat, alături de președintele acesteia, Florian Becescu, de unii membri mai recalcitranți 54... Poate că tânărul rebel din Brăila s-a reconciliat cu mama sa și cu sine. Cert este că nu l-am identificat printre cei care și-au încheiat studiile
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
2. "britanicii, germanii, olandezii, belgienii și rușii, care gesticulează cu moderație. Ei au tendința de a-și folosi mâinile când se entuziasmează, când trebuie să comunice la o distanță mai mare sau când vor să se amenințe sau să se insulte unii pe alții"; 3. "italienii, grecii, francezii, spaniolii și [...] portughezii, [... care] utilizează gesturile din abundență. Când se adresează unii altora, își mișcă mâinile și brațele desenând în aer, accentuând ceea ce spun și păstrând trează atenția interlocutorului. Chiar atunci când tac, mâinile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu ezită să-l viziteze la închisoare pe Julien, în văzul tuturor, inclusiv al soțului ei. Ele încearcă totul împotriva imposibilului său. Zadarnic. Julien face ceea ce trebuie pentru ca tribunalului să-i fie imposibil să nu-l trimită pe eșafod: îi insultă pe aristocrați și pe burghezi. Ne putem lăsa convinși că sfîrșitul lui Julien era înscris în trecutul său, în sufletul său. Putem să explicăm, prin sociologie și psihologie, că originile sale sociale, experiențele prin care a trecut au răsturnat situația
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în special, dacă o spunea un barbat... pentru mine devenise un fel de... sentință, o condamnare definitivă la singurătate. Că dacă mai auzeam o singură dată ești o femeie puternică, aș fi răspuns: dar ce v-am făcut să mă insultați? Nu, nu sunt puternică, doar că am învățat să strâng din dinți și să merg mai departe. Pe iepurele speriat nu-l vede nimeni? De unde, oare, moda asta cu melodia noastră, copacul nostru, banca noastră și alte noastre? De ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Un râs scurt, fără nici un chef. - Nu-i nevoie de treizeci de ani. Oricine poate să afle, numai să fie atent. Omul torturează și ucide fiindcă așa e el. Îi place. - E lup față de om, cum zic filosofii? - Nu-i insulta pe lupi. Sunt asasini cinstiți: omoară ca să trăiască. Markovic a aplecat capul, parcă analizând profund. Apoi s-a uitat iar la pictorul de război. - Și care-i, după dumneata, rațiunea pentru care omul torturează și ucide de pomană? - Inteligența, presupun
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]