15,922 matches
-
tineri asupra a ceea ce a însemnat cenzura în istoria culturii. Cartea care a rezultat, bazată pe o vastă documentație, construită riguros și redactată într-un stil sobru, servește foarte bine unui asemenea scop. în plus, ea prezintă interes pentru toți intelectualii de formație umanistă, punându-le la dispoziție informații greu de găsit pe cont propriu și provocându-i intelectual printr-o primă propunere de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
obligă, continuu, să mimez o identitate comună pe care nu o am. Într-o școală, a avea o individualitate ce nu se încadrează stasului meseriei este un fapt reprobabil, o impertinență pedepsită prin coaliția tacită a tuturor." (p. 10) Câți intelectuali români se vor fi recunoscând în aceste cuvinte, mai bine să nu ne gândim. A alege între supraviețuirea biologică și cea literară e, vorba lui Russo, o dilemă grea. Câteodată însă se mai întâmplă și minuni. Această scrisoare e în
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
Din păcate, chiar guvernele României au alocat miliarde de lei unor așa-zise Congrese ale spiritualității de la Herculane, "reuniuni mamut, de o valoare nulă", în dauna unor proiecte sau instituții cu adevărat viabile și eficiente. Odată trecută granița peste Prut, intelectualii basarabeni s-au văzut puși în situația de a depăși imprecisul sentimentalism, de a-și exprima opțiunea față de diversele oferte politice. Astfel traiectoriile lor s-au diferențiat, adesea radical. Unii au ales România literară, alții Literatorul, Totuși iubirea, România Mare
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
și Octavian Paler, a lui Adrian Marino și Gabriel Liiceanu, a lui H.-R. Patapievici și Alexandru Zub?". Această Românie a valorilor autentice, a valențelor europene, a prefigurării viitorului în virtutea elementelor pozitive ale prezentului, a constituit un veritabil test pentru intelectualul basarabean, prin forța lucrurilor mai bine informat, mai exact orientat decît cetățeanul de rînd. Cei care, aidoma lui Grigore Vieru și Leonida Lari, au ales postideologia naționalistă, au acoperit la un moment dat ecranul, la figurat dar și la propriu
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
e mai ușoară, prețurile mai mici, în raport cu Transnistria)". Și acum urmează partea cea mai interesantă a discursului pe care îl examinăm. Sătui de "heirupismele anilor '87-'80, dar și agasați de o comunitate retardată, înstrăinată de exponenții săi cultivați, tinerii intelectuali basarabeni se arată tentați în ultimii ani de o "despărțire de comunitate". O "despărțire" avînd trăsăturile unei "iubiri înșelate", de alură cioraniană. Acești intelectuali hipersensibilizați dar și dezabuzați, stigmatizați de-o oboseală morală, nu-și mai găsesc resurse îndestulătoare pentru
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
anilor '87-'80, dar și agasați de o comunitate retardată, înstrăinată de exponenții săi cultivați, tinerii intelectuali basarabeni se arată tentați în ultimii ani de o "despărțire de comunitate". O "despărțire" avînd trăsăturile unei "iubiri înșelate", de alură cioraniană. Acești intelectuali hipersensibilizați dar și dezabuzați, stigmatizați de-o oboseală morală, nu-și mai găsesc resurse îndestulătoare pentru credința într-un bine comun: "Decepțiile, bătăliile zilnice pentru o normalitate refuzată le impun în cele din urmă concluzia că binele comunitar nu constituie
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
politico-financiară, respingerea categorică a xenofobiei specifice național-comunismului agonic, recunoașterea, drept reper de căpetenie, atît al societății din România, cît și al celei din Basarabia, a unei integrări europene și chiar universale. E o viziune istorică, vizînd "o confrerie transnațională a intelectualilor, care recuperează ceva din spiritul universalist al Evului Mediu, prin fundarea unei noi identități umane în pragul mileniului trei". Aparent anticolectivistă, o atare "confrerie" ar reprezenta o soluție favorabilă întregii noastre obști. Oricît de greu le-ar veni unora a
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
în care Bellow explică: "Dacii reprezentau pentru români ceea ce erau arienii pentru nemți". Nu știu dacă să-mi fac griji pentru imaginea românilor și a României așa cum reiese din dialogul de mai sus sau mai degrabă pentru faptul că un intelectual american ar putea gîndi în termenii aceștia exagerați despre Mircea Eliade. Dar poate că nimic din Ravelstein nu are legătură cu realitatea, poate că însăși existența romanului este o ficțiune și atunci acest text al meu devine și el, în
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
facultate din Bihor care se vedea repartizat la Vaslui sau la Bârlad. Vor exista, firește, meserii privilegiate și meserii de prisos. Marii câștigători vor fi informaticienii (dar și micii meseriași: de la vopsitori la gunoieri, de la deratizatori la pădurari), marii perdanți intelectualii "umaniști", juriștii și economiștii. Germania - până mai ieri țara ingeniozității tehnice absolute -, incapabilă azi să facă saltul în era internetului, se află într-o vânătoare masivă de creiere. Centrați aproape exclusiv pe integrarea est-germanilor și pe regândirea spațiului european (ei
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
dat de înțeles că perioada respectivă nu se mai bucură de imunitate. S-a ajuns chiar la o standardizare spontană a prozei pe această temă. în mod invariabil, activiștii și securiștii erau reprezentați în cuprinsul ei ca personaje malefice, iar intelectualii trimiși în închisori sau țăranii obligați să se colectivizeze - ca victime (reprezentare în mare măsură adevărată, dar neproductivă din punct de vedere literar). Și mai greu de suportat decât acest maniheism era atmosfera invariabil sumbră. în Caravana cinematografică, Ioan Groșan
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
ideologii și doctrine) în scopuri partizane; descoperirea unor adevăruri pînă acum ascunse din interese politice, culturale sau personale... "Vreau să nu mor idiot", cum spunea Eugen Ionescu și nici să fiu un "idiot util", cum îi considera Troțki pe acei intelectuali care erau "compagnons de route". După 10 ani de la evenimentele din '89 și în special pentru tinerele generații, cum vi se pare cenzura dacă ați adopta o privire retrospectivă? Dacă aș arunca o privire în urmă fără mînie, cu detașare
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
într-un interviu recent din Flacăra (nr. 4, 27 ian. 1977), că: "Sîntem la ora cînd ne putem manifesta plenar, fără teama, altădată prezentă, că vorbele noastre nu și-ar găsi ecou". Iată modul în care poate să mintă un intelectual: Nu putem afirma plenar...". Pe dracu'". Despre arivismul lui D.R. Popescu: "D.R. se amăgește să creadă că niște biete interviuri, niște documente inedite ori simpla prezență în revistă a unor nume consacrate rezolvă problemele de calitate, de organicitate și de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
El acționează împotriva demnității țării, împotriva poporului. Eu nu iubesc guvernul, nu-i iubesc pe comuniști. Deși între comuniști sunt oameni buni, deștepți și inteligenți, pe care-i prețuiesc: secretarul general al ARLUS- /Mihail/ Magheru, ministrul / Lucrețiu/ Pătrășcanu. Aceștia sunt intelectuali, Ana Pauker, de asemenea, este o persoană interesantă și deosebită. În rest, toți sunt antipatici. Chiar mă gândesc că, dacă situația s-ar schimba și în țară ar veni la conducere alți stăpâni, ei de asemenea și-ar manifesta partinitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
revoluții, celei din Franța lui 1789. Multe lucruri i se par de aceea a ține de un déjà vu (sau, de fapt, de un déjà lu), oameni, conflicte, evenimente. Iată ce-i spune lui Jean-Maurice de Montremy pentru L'Histoire: "Intelectualii marcanți din RDG păreau în ochii celor mai tineri niște bonzi bătrîni care întunecau orizontul și monopolizau locurile cele mai bune. Este aproape situația în care se găseau La Harpe, Marmontel sau Thomas, ultimii oameni ai Luminismului, moștenitori direcți ai
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
mai atragem atenția asupra strictei actualități a unei atari perspective? Principiul veghetor de ieri nu s-a perimat. Îl putem repeta cu același accent al convingerii, inclusiv emoționale: Nu sîntem dintre aceia care cred că "turcirea" este condiția iremediabilă a intelectualului român. Curajul, libertatea și omenia și-au găsit și la noi destui apărători. Unii le-au plătit cu existența. Datoria noastră este de a înnoda - peste istorie și peste vremi - o legătură cu acești înaintași întru onoare". Faptul că, la
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
simpatie vizibilă pe C. Dobrogeanu Gherea, ca pe un critic de direcție comparabil ca valoare cu Titu Maiorescu (ceea ce nu era) sau denunțând (pe bună dreptate, dar asimetric) extrema dreaptă românească din deceniul patru și influența ei nefastă asupra unor intelectuali români, fără să denunțe și manifestările la fel de regretabile ale extremei stângi. (Tot Z. Ornea este însă cel care a sancționat inițiativa rabinului Moses Rosen de a cere interzicerea tipăririi publicisticii "antisemite" a lui Mihai Eminescu și aceasta nu oricând, ci
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
românistică "Románia Orientale", din care au apărut 12 numere și se află în pregătire al 13-lea. Revista conține articole, traduceri, critică, studii, acte ale unor colocvii organizate de noi. De pildă, în 1991, am ținut un colocviu cu tema Intelectualul și revoluția. Exemplul românesc, care a fost deosebit de reușit, cu discuții vii, iar actele lui le-am publicat în "Románia Orientale". Pe urmă, colegul Mihai Gherman de la Cluj, care are și el "boala" tot mai rară a edițiilor critice, avea
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
este dat de aspirația spre Dumnezeu prin spiritualizarea progresivă, pe trasee de codificare creștină, a formelor artistice propriu-zise, iar conținutul acesteia îl constituie un anumit exclusivism al itinerariului, o anumită vehemență a căii unice. Demonstrația pe care artistul, ideologul și intelectualul Camilian Demetrescu o face permanent, cu o rigoare exemplară a enunțului, pornește nemijlocit de la ideea că arta are un scop, limbajul o investitură și forma artistică o stare optimă de manifestare în raport cu exigențele înalte ale absolutului în varianta sa creștină
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
și de intenții bune. Lăsînd la o parte opresiunea intelectuală și crimele celelalte, morale, și ele comise în partea cealaltă, în numele binelui utopic socialist, mult visat... Revoluția din 1917 născu totalitarismul. Regimul comunist din Rusia a fost puternic sprijinit de intelectualii occidentali de stînga prin scriitori mari totuși (plătiți, se șoptește), poziție împărtășită și azi de elemente nostalgice... Astfel, este de înțeles întîlnirea Stalin-Molotov și pactul lor istoric: cine se aseamănă, se adună. Victoria sovieticilor contra naziștilor fiind un paradox, întrucît
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
Nicolae Manolescu Cuvîntul din titlul editorialului a fost prima oară întrebuințat, cu sensul precis, de astăzi, în presa franceză postbelică, referitor la intelectuali, precum Céline, Drieu de la Rochelle sau Brasillach, spre a-i numi pe cei mai faimoși, acuzați a fi colaborat cu ocupantul, cu germanii adică. Se știe că francezii i-au judecat pe cei mai mulți, pentru înaltă trădare. Brasillach, tînăr și promițător
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
imediat după primul război în boxa acuzaților pentru a fi scris la Bukarester Tageblatt sub ocupație. Apoi, în anii din urmă, colaborarea incriminată este aceea cu autoritățile comuniste. Sadoveanu, Călinescu și alții sînt găsiți colaboraționiști. Și, în general, cam toți intelectualii care n-au fost disidenți. Mă voi referi în continuare doar la prima accepție a cuvîntului. Despre cea de a doua, într-un articol viitor. Nu e deloc obligatoriu ca un cuvînt să păstreze sensul primar și să trebuiască să
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
real cu sufletul tînărului din fața lui. Oameni străluciți am văzut care nu comunicau, nu interesau, intrau la curs, ca și cum ar fi făcut o depoziție ca martori într-un proces. Ei bine, asta spun, pedagogia asta extraordinară, specială, era a marilor intelectuali români, care au suit la catedră. Eu mă gîndesc la Maiorescu, pentru că, direct, cumva, prin Pogoneni, care au fost discipolii direcți, mă socotesc și eu un discipol al lui Maiorescu. Profesorul Vianu, și el era în felul lui un maiorescian
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
mamă a fost ucisă de naziști. Aș dori însă să arăt mai jos ceva mai pe larg cîteva din argumentele celor două curente de gîndire - și aceasta fără procese de intenție. De ce apreciază diverși autori, îndeobște evrei, ca și mulți intelectuali de formație comunistă ca o minimalizare a Holocaustului, și deci ca o manifestare larvată de antisemitism, comparația dintre crimele nazismului și comunismului? În primul rînd pentru că, spun ei, trebuie ținut seama de o serie de factori foarte importanți care diferențiază
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
război, a cărui prezență într-un post rezervat prin tradiție unor oameni de știință s-ar cuveni să ne bucure pe toți cei ce ne ocupăm de literatură? De ce trebuie ridiculizată astfel Academia însăși? Scriind despre Ovidiu Hurduzeu, un strălucit intelectual român, care, stabilit în SUA, analizează critic stilul de viață american, Dan Petrescu îl prezintă ca pe un adversar al democrației, ca pe un antioccidental. Nimic mai departe de adevăr. Ovidiu Hurduzeu este în realitate un apologet al democrației, a
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]