KorAP: Find »[drukola/base=inteligent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...521 >

13,010 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

desfătării apar, de obicei, sub înfățișarea unor fete. Dintre acestea, cea mai reușită este Xiao Cui, eroină din povestirea cu același nume, plină de intrigi și suspansuri captivante. Scriitorul a creat, cu o măiestrie extraordinară, imaginea unei fete candide, inimoase, inteligente și frumoase. Prozatorul arată abia la sfârșit că Xiao Cui este, de fapt, o vulpișoară. Odinioară, mama lui Xiao Cui, ca să scape de o năpastă ce s-a abătut asupra ei, s-a refugiat și adăpostit un timp acasă la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
în epopeea Jangar o constituie descrierea reușită a personajelor. De pildă, când vorbesc despre protagonistul acesteia, autorii anonimi pomenesc în repetate rânduri copilăria sa plină de suferințe și experiența sa în bătălii crâncene. Îl slăvesc ca pe un erou neasemuit, inteligent, înțelept și puternic, care duce o luptă neobosită pentru cauza statului Baomuba și se bucură de sprijinul poporului. Un alt erou al poveștii este Honggur, despre care autorii spun că întruchipa cele "99 de virtuți ale mongolilor" și toate calitățile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
a snopit în bătaie cu sapa, până l-a omorât. A înainta în direcția opusă În Perioada Statelor Combatante, între secolele III-V î.e.n, în China existau numeroase principate, iar războaiele se țineau lanț. Mulți oameni înțelepți și inteligenți care veneau cu sugestii și propuneri la împărați s-au afirmat atunci. Ei foloseau adesea metafore, proverbe și vorbeau în pilde, pentru ca împărații să le accepte mai ușor ideile. Povestea "A înainta în direcția opusă" sau "A te duce spre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
astfel, îi dai o foarte proastă educație copilului. Și Zeng Shen se duse și tăie într-adevăr porcul. Povestea lui Ximen Bao Această poveste se desfășoară în secolul al V-lea î.e.n. Regele îl numi pe Ximen Bao, un om inteligent și cinstit, prefect al ținutului Yedi. Informându-se de la bătrânii din regiune cum este viața populației locale, Ximen află un lucru ciudat. În acest ținut se practica un obicei: în fiecare an, o tânără fată trebuia încredințată ca soție lui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367

Năstase are tăria să spună, ca o zambilă, celor mulți care îl votează în sondaje: ei, chiar m-ați luat în serios? Păi, atunci, să știți că sunteți proști. Suporterii lui Năstase nu sunt proști. Ei pot fi oameni foarte inteligenți și capabili la locul de muncă, dar, în ceea ce privește opțiunea pentru o figură publică, încă nu au învățat, după atâția ani, că trebuie să aplice aceleași criterii ca și în meseriile lor. De pildă, un mecanic auto, care poate să-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
și fals. După ce l-am înecat într-un val de hohote, ironizându-i grosolan încă o contradicție în termeni, preotul a lăsat capul în piept, apoi a ridicat ochii și m-a privit fără ură: „Domnule Popescu, sunteți mult mai inteligent decât mine. Totuși, cred că undeva greșiți: vreți să faceți și treaba lui Dumnezeu. Cred că de asta vă frământați și vă chinuiți de unul singur. Câteodată trebuie să ne lăsăm în mâna lui Dumnezeu, oricât de deștepți am fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
intru la După-amiaza unui torționar. În sălile alăturate Atacau Clonele, Stăpânul Inelelor își desfășura orgia de imagini computerizate până la idiotizare, Harry Potter zbura pe coadă de mătură peste câmpia desenată electronic, Brad Pitt mai scotea din buzunar încă o sculă inteligentă pentru spart bănci, coca și popcornul curgând în valuri păreau și ele crescute din spuma neoanelor... M-am așezat într-un fotoliu, nou și plăcut, de plastic și pluș, într-o sală fără șobolani, fără semințe, respirând aerul condiționat în fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301

cum trebuie aceste prime cuvinte, tot restul va urma automat după ele. M-am gîndit mereu la acea primă propoziție ca la un fel de pîntec semantic, Înțesat de embrioni plini de viață ai paginilor nescrise, mici crîmpeie scînteietor de inteligente de geniu, ce efectiv abia așteaptă să se nască. Din această matcă grandioasă, Întreaga poveste va țîșni, ca să zic așa, singură afară. Ce deziluzie ! Lucrurile aveau să se dovedească exact pe dos. Și nu se poate, În nici un caz, spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
care Îl publicase În 1950, aveau un veritabil simț al hiperbolei - cartea nici gînd să fie cu vreun șobolan uriaș, deși, spre final, avea o groază de orașe incendiate. Vreme de un secol Întreg Înainte de vremea noastră, blînzii și extrem de inteligenții locuitori ai planetei Axi 12, localizată la capătul Îndepărtat al galaxiei noastre, trimiseseră sonde robotice care să studieze planeta Pămînt, care era singura planetă din toată galaxia, În afară de a lor, locuită de niște forme de viață evoluate. Aceste sonde adunaseră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Axionii, deși mult mai avansați decît pămîntenii, atît etic cît și intelectual, aveau ghinionul că, din punctul de vedere al unui pămîntean, arătau ca niște melci de grădină. În afară de-asta, erau cam cît poneii de Shetland. Fiind destul de inteligenți, aveau bunul simț de a recunoaște că Înfățișarea lor le-ar putea da pămîntenilor idei greșite despre moralitatea și intelectul superior ale axionilor. S-au gîndit chiar că e posibil ca pămîntenii să refuze să le devină prieteni unor melci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
ce-avea să facă acum ? Nu mai eram singur. Am Încercat să-mi amintesc ochii lui. Ce spuneau ei ? Am judecat retrospectiv, cu ochii minții, și mi s-a părut că am văzut În ei dragoste. Firește că blîndul și inteligentul Norman fusese capabil să treacă ușor cu vederea faptul că nu aveam bărbie, obrajii păroși și, firește, fusese În stare să vadă dincolo de licărul din ochii mei și să intre direct În sufletul unui confrate, artist și om de afaceri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
a fost cît p-aci să mor otrăvit de Shine, am revenit la ideea limbajului gestual. În momentul ăsta, m-am gîndit că ar fi de ajuns o simplă expresie rudimentară, ceva care să le spună oamenilor doar că sînt inteligent și prietenos. Trecuse multă vreme de la primele mele Încercări și, deși puține lucruri ieșeau din prăvălie fără știrea mea, mi-era teamă ca nu cumva să-mi fi luat cineva broșurica la un moment dat, cînd eu eram la Rialto

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Ori de cîte ori cineva cumpăra o carte, Jerry Îi dădea autograf pe ea, Îi dădea cadou un exemplar din cealaltă carte și cartea lui de vizită, drept bonus. Pe cartea lui de vizită scria : E. J. Magoon „Cel mai inteligent om de pe pămînt” Artist extraordinar și extraterestru Și așa Își semna și cărțile. Artist extraordinar și extraterestru. Lumea părea că se amuză pe cinste. Nu toți, firește ; snobii păstrau distanța. Unii dintre ei, cei În costum și cu serviete, se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
cînd În cînd, cîte unii se mai opreau să-l ia la rost pe Jerry și să Încerce să-l pună În dificultate. Nu puteau suporta gîndul că acest individ În vîrstă, cu haine șifonate și cărucior, e cel mai inteligent om de pe pămînt. Așa că-i ziceau : „Dacă chiar ești cel mai inteligent om de pe pămînt, cum se face că vinzi cărți dintr-un căruț ?”, și alte asemenea idioțenii snobilicești de acest gen. Însă Jerry nu-și ieșea niciodată din fire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
rost pe Jerry și să Încerce să-l pună În dificultate. Nu puteau suporta gîndul că acest individ În vîrstă, cu haine șifonate și cărucior, e cel mai inteligent om de pe pămînt. Așa că-i ziceau : „Dacă chiar ești cel mai inteligent om de pe pămînt, cum se face că vinzi cărți dintr-un căruț ?”, și alte asemenea idioțenii snobilicești de acest gen. Însă Jerry nu-și ieșea niciodată din fire. Le explica răbdător cum, de fapt, este un om foarte bogat fiindcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-i culeg bobițele prinse de mustață cu lăbuțele și să le mănînc. Gestul meu Îl făcea să rîdă, de fiecare dată. CÎnd rîdea, era ușor să-ți imaginezi că e cel mai fericit om din lume, nu doar cel mai inteligent. Nu ieșea În fiecare noapte și uneori - tot mai frecvent, pe măsură ce se scurgeau săptămînile și se răcea vremea - ne petreceam serile tolăniți amîndoi În vechiul fotoliu de piele și ascultînd discuri, și În primul rînd Charlie Parker și Billie Holiday

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310

zise el. O prăvălioară din apropiere de Haymarket. Străinul, Însă, nu păru să ia În seamă vorbele lui, așteptînd nerăbdător să vadă briceagul Înfigîndu-se În cozonac. Undeva, departe, la periferia Londrei, sirenele Își Începuseră obișnuita jelanie nocturnă. — SÎntem amîndoi oameni inteligenți, auzi Rowe vocea străinului. Putem vorbi deschis despre unele lucruri. Rowe nu pricepea ce voia celălalt. Undeva, la vreo două mile deasupra capetelor lor, huruia un bombardier inamic, zbură de-a lungul estuarului. „Unde ești? Unde ești?“ păreau să spună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
noi să se certe pentru un fleac, spuse străinul proptindu-se pe marginea fotoliului, ca să fie mai aproape de Rowe și punîndu-și astfel În lumină umărul diform. Ce război stupid! urmă el. Ce rost are ca eu și cu dumneata... oameni inteligenți... Ni se tot vorbește despre democrație. Dar eu și cu dumneata nu Înghițim asemenea baliverne. Dacă vrei democrație - nu spun că vrei, dar să zicem că vrei - atunci du-te În Germania, căci numai acolo o poți găsi. Dumneata ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-i așa?... Crima..., repetă Rowe În șoaptă, cu amărăciune. Nu se simțise niciodată sigur de ceva, ca omul acesta. — Se spune că, nu-i așa, răul nu poate aduce nimic bun. — Baliverne! rînji omulețul. Morala creștină! Dumneata ești un om inteligent. De aceea, te Întreb: ai respectat vreodată Întocmai această poruncă? — Nu... nu..., răspunse Rowe. — Firește că nu! Am luat noi informații despre dumneata, dar chiar și fără ele aș fi putut să-mi dau seama că... ești un om inteligent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
inteligent. De aceea, te Întreb: ai respectat vreodată Întocmai această poruncă? — Nu... nu..., răspunse Rowe. — Firește că nu! Am luat noi informații despre dumneata, dar chiar și fără ele aș fi putut să-mi dau seama că... ești un om inteligent. S-ar fi zis că „inteligența“ este parola ce deschidea porțile unei elite restrînse și exclusiviste. Am știut din clipa cînd te-am văzut că n-ai spirit de turmă, urmă individul. Se opri Însă, tresărind nervos la auzul rafalelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
fi dat seama de puterea ei, de faptul că era singura care putea să vorbească la telefon. — E doctorul Forester. Ce să-i spun? Întrebă ea, vorbindu-le peste umăr, cu gura aproape de aparat. Îi măsură cu o privire răutăcioasă, inteligentă, renunțînd la masca inutilă a prostiei. Domnul Prentice Îi luă receptorul din mînă și-l puse la loc În furcă, spunîndu-i: — N-o să-ți folosească la nimic! — Voiam doar să Întreb... — Cere la Scotland Yard o mașină rapidă, se adresă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
cunoști personal pe oamenii aceștia? — Pe aceștia nu, dar cunosc bine Anglia, și-i destul ca să mi-i pot Închipui pe toți... Așadar, În orășelul acesta pașnic - unde e pace chiar și-n timp de război - apare, deodată, un criminal inteligent, instruit, ambițios, viclean și lipsit de scrupule. De fapt, nici nu-i criminal În sensul obișnuit, pe care-l dă poliția locală cuvîntului crimă. Nu fură, nu se Îmbată, iar cînd ucide nu știe ce-i aia. Ce vă așteptați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
un rînjet menit să reducă la o simplă glumă toată povestea cu valiza și cu bomba. (Părea chiar să-i acuze că n-au umor: prea luaseră adică În serios un simplu fleac...) Hai să ne purtăm ca niște oameni inteligenți și civilizați, urmă el, și să ajungem la o Înțelegere. Tu, Anna, pune jos sfeșnicul - chiar dac-aș vrea, tot n-aș putea să te lovesc. Nici nu Încerca măcar să se scoale din pat, parcă Înadins pentru a dovedi cît

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353

meu. Oprită de centura de siguranță, soția lui stătea la volan, uitându-se la mine într-un fel ciudat de formal, cu ochii mari, nesigură parcă de ceea ce făcuse să ne întâlnim. Fața ei frumușică, încununată de-o frunte lată, inteligentă, păstra expresia goală și placidă a unei madone dintr-o icoană a primei etape renascentiste, nedorind să accepte miracolul - sau coșmarul - ieșit din pântecele său. O străbătu doar o dată o emoție, când păru să mă vadă limpede pentru prima oară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
unei inevitabile și perverse uniuni dintre noi. M-am uitat la contururile coapselor ei. Peste acestea, pătura cenușie forma o dună grațioasă. Undeva sub acea movilă se afla comoara pubisului. Precisa ei protuberanță și despicătură, sexualitatea neatinsă a acelei femei inteligente, prezidau tragicele evenimente ale acelei seri. Capitolul 3 În următoarele trei săptămâni, cât am zăcut în salonul gol al spitalului de urgență de lângă Aeroportul Londra, în minte mi s-au învârtit nemiloasele lumini albastre ale mașinilor de poliție. Acolo, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]