KorAP: Find »[drukola/base=interactiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...155 >

3,857 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

ne ajută să sumarizăm cu acuratețe conceptele care au fost identificate (cei doi autori dau exemplul dentistului care, atunci când tratează un dinte, nu este necesar să extragă toți dinții pentru a face acest lucru). Considerăm însă că într-o ascultare interactivă este util și chiar necesar ca și emițătorul să folosească aceste cuvinte și fraze-cheie într-o modalitate care să-i permită receptorului nu doar să le identifice cu acuitate, ci și să le folosească într-un mod pozitiv și coerent

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de ascultare este întâlnit deseori sub forma sa proprie (de exemplu, atunci când ascultăm un prieten căruia i-a murit cineva drag), dar, în opinia noastră, un anume fel de ascultare empatică trebuie să se regăsească în toate tipurile de ascultare interactivă. Ea este una gen „oglindă”, în sensul că celălalt are răgazul de a împărtăși (și astfel de a părăsi pentru moment) etapa autoconflictuală și de a o privi „din afară” prin intermediul persoanei care practică acest tip de ascultare (a se

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
a reține informații (fără ca aceasta să fie manifestă, dar acționând ca o supapă motivațională pentru restul ascultării). Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că ascultarea pentru divertisment este un element important în crearea unei cadru afectiv, propice unei comunicări interactive extinse la toate formele acesteia. De altfel, doar din rațiuni didactice, de reflecție personală a cursanților, putem dezvolta separat cele șase tipuri de ascultare; acestea, se întrepătrund, acționând ca un tot și influențându-se permanent una pe cealaltă. În 1978

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
încearcă dezvoltarea caracteristicilor unei ascultări active la elevi/studenți; desigur că ele reprezintă doar un început în dezvoltarea pentru fiecare cadru didactic de la catedră sau student viitor cadru didactic a unui program personalizat și eficient de dobândire a unei ascultări interactive la receptori (indiferent de statusurile și rolurile pe care aceștia le îndeplinesc). În orice caz, considerăm că potențarea acestor aspecte în teoria și practica metodelor de interacțiune educațională reprezintă o achiziție însemnată pentru activitatea didactică. Tabelul 8. Elemente centrale în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
după Sperry) Iată de ce am amintit aici „cheile” pentru ascultarea eficientă pe care Sperry (apud Ross, 1986, p. 104) le prezintă în tabelul 8, chei focalizate asupra dihotomiei ascultător eficient-ascultător ineficient. De mare importanță pentru educatori este ideea că ascultarea interactivă este definită de flexibilitate și eficiența ei este direct proporțională și consonantă cu toți ceilalți factori: relația dintre comunicatori, câmpul comunicării, personalitatea fiecăruia dintre aceștia etc. Lundy (apud Witkin, Altschuld, 1995, p. 157) a menționat mai multe niveluri de ascultare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
înțelegerii pentru sentimentele acestuia și adresarea întrebărilor; în ceea ce privește cea de-a treia tehnică, respectiv cea referitoare la dimensiunea întrebărilor, aceasta reprezintă obiectul de studiu principal pentru metoda socratică. O tehnică utilă, în directă consonanță cu posibilitățile de îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda socratică. În sens originar, aceasta reprezintă, în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
elevii/studenții membri ai unui microgrup de discuție - relaționări de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda socratică. În sens originar, aceasta reprezintă, în fapt, un grup de metode centrate pe relația profesor-elev; Ioan Cerghit vorbește despre metodele interogative (conversative sau dialogate), dintre care cea mai importantă este conversația

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
folosirea anumitor elemente care aparțin, în mod curent, practicii metodei socratice de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
am dezvoltat aceste etape, relativ ușor, din perspectiva echipelor educaționale; și aceasta deoarece echipele educaționale îmbracă multe dintre caracteristicile grupurilor formale; interpretarea oferită de Greiner prin prisma stilului managerial se dovedește interesantă din perspectiva metodelor și tehnicilor ce utilizează capacitățile interactive ale membrilor acestor echipe (spre exemplu, să ne gândim la reuniunea Phillips 66, metodă ce propune împărțirea clasei/colectivului lărgit în mai multe echipe conduse de către lideri de grupă; problema constă în faptul că respectivii lideri pot avea stiluri manageriale

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pe tonul emoțional al desfășurării activității, iar în lipsa lor membrii grupului obosesc mai repede, se plictisesc de activitatea desfășurată, se angajează frecvent în conflicte unii cu alții etc.): - Încurajatorul contribuie la achizițiile grupului. Persoanele ce desfășoară asemenea roluri sunt ascultători interactivi care ajută la reformulare și claritate; încurajează oamenii să se simtă bine și să producă judecăți de valoare; - Portarul (rolurile de echilibrare) este cel care încearcă să țină canalele de comunicare deschise; ajută membrii mai reticenți să aibă contribuția lor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ca membrii să o accepte; 8) membrii sunt înalt motivați să realizeze scopurile grupului și o fac cu toate puterile lor; 9) toate interacțiunile, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor concură la realizarea unei atmosfere suportive; criticismul este constructiv și ascultarea interactivă; 10) liderul grupului stabilește tonul și atmosfera propice pentru practica sa de conducere; 11) grupul ajută fiecare membru pentru a se dezvolta la întregul potențial; 12) membrii acceptă scopurile și expectanțele, care sunt destul de înalte pentru a provoca membrii fără

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
se pot folosi metodele didactice în mod simultan de către profesorii participanți sau acestea pot fi alternate (spre exemplu, se poate începe cu o prelegere susținută de către un cadru didactic, urmând ca, în partea a doua a orei, activitatea de lucru interactivă să fie susținută de către cel de-al doilea cadru didactic); - putem propune ca relația de team-teaching să se constituie și pe axa profesor experimentat - profesor debutant (în sistemul de mentoring, spre exemplu), model în care cadrul didactic tânăr poate să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
a metodelor pe care le folosește), cât și prin unghiul de vedere al înțelegerii fenomenului într-un mod sistemic. Prima abordare - funcțional-acțională - se referă la vizualizarea distribuirii metodelor pe intervale într-un continuum metodologic, pornind de la metodele active spre metodele interactive. Am preferat o astfel de dezvoltare, fiind cunoscută dezbaterea conform căreia nu există în mod practic metode „active” și metode „pasive”, toate metodele posedând deopotrivă un grad de pasivism și unul de activism; acesta din urmă variază de la metodă la

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea cursanților, dar nu și a cadrului didactic. De aceea, un pol al continuumului este reprezentat de dimensiunea activă a metodelor, iar celălalt pol (spre care trebuie să tindem) urmărește dimensiunea interactivă (care presupune automat că partenerii actului didactic sunt simultan activi). De aceea, așa cum aminteam deja, funcționalitatea și marele merit al unei asemenea clasificări a metodelor de învățământ este aceea că lasă la latitudinea cadrelor didactice practicante modalitățile sub care vor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
asemenea clasificări a metodelor de învățământ este aceea că lasă la latitudinea cadrelor didactice practicante modalitățile sub care vor identifica acțiunile concrete de deplasare a accentului unei anumite metode de la situarea ei preponderent activă în direcția unei determinări mai pregnant interactive. Figura 38. Abordarea funcțional-acțională a clasificării metodelor de învățământ În altă ordine de idei, evidențiem importanța unor criterii de structurare a acestui continuum metodologic, dintre care: - criteriul funcțional (de bază) la care am făcut deja referire; - criteriul dinamicității - metodele poziționate

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
structurare a acestui continuum metodologic, dintre care: - criteriul funcțional (de bază) la care am făcut deja referire; - criteriul dinamicității - metodele poziționate conform caracteristicilor lor intrinseci/de intrare pot suferi prin optimizări succesive o deplasare pe această axă, în direcția polului interactiv; - criteriul intersectării ne evidențiază faptul că astăzi din ce în ce mai puțin putem vorbi în practică despre metode absolut „pure”. Mai precis, observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații de rol, redefiniri și dezvoltări permanente. La polul activ al

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
absolut „pure”. Mai precis, observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații de rol, redefiniri și dezvoltări permanente. La polul activ al continuumului metodologic putem identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
activ al continuumului metodologic putem identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel, reamintim că putem consemna aceste metode într-o astfel de poziționare drept date de intrare în continuumul metodologic, ele fiind supuse unei presiuni

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
inferior sunt responsabile de evenimentul nedorit; se pot folosi, în practică, și alte porți logice: condiționale, de prioritate etc. În sistemele complexe pot fi câteva sute de evenimente relaționate prin porți logice. 13.1.1.8. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)tc "13.1.1.8. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)" Metoda este folositoare în cazul în care avem mai multe probleme interconectate și când alegerea soluției pentru una dintre acestea afectează în mod direct soluțiile celorlalte. Pornind de la

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și alte porți logice: condiționale, de prioritate etc. În sistemele complexe pot fi câteva sute de evenimente relaționate prin porți logice. 13.1.1.8. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)tc "13.1.1.8. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA)" Metoda este folositoare în cazul în care avem mai multe probleme interconectate și când alegerea soluției pentru una dintre acestea afectează în mod direct soluțiile celorlalte. Pornind de la problemele în cauză și de la soluțiile identificate pentru fiecare, se vor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Reguli divergente în CPS 1) Amânarea evaluării presupune păstrarea minții deschise la toate posibilitățile. Conform acestei reguli, este important să evităm tendința de a evalua prematur mesajul, fapt ce ar putea perturba fluxul ideilor (am văzut că și metoda ascultării interactive preciza ceva asemănător). Analogia utilizată de către Alex. F. Osborn este foarte utilă în a exprima plastic această realitate: astfel, și accelerația, și frâna sunt deopotrivă folositoare în condusul unei mașini, importanța uneia sau a alteia derivând din știința utilizării lor

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
bazat pe dimensiunea general umană a dezvoltării de moduri specifice de interacțiune cu realitatea cotidiană. Ea nu se oprește aici și, desigur, poate fi transformată și îmbunătățită; ceea ce rămâne caracteristic creative problem solving și, la nivel de generalitate, tuturor metodelor interactive moderne este apropierea de o concepție pozitivă și utilă asupra realității. 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving)tc "13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving)" Fazele Rezolvării Integrate de Probleme (engl.

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
că participanții vor putea observa, prinexperiență proprie, că și pentru obiective ori dorințe mai puțin realizabile, în mod curent, există soluții (la care, în altă situație, este puțin posibil să se fi gândit). 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)tc " 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)" Conform lui Dumitru (2000), această metodă este centrată pe menținerea implicării active a gândirii cursanților

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
mod curent, există soluții (la care, în altă situație, este puțin posibil să se fi gândit). 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)tc " 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)" Conform lui Dumitru (2000), această metodă este centrată pe menținerea implicării active a gândirii cursanților în citirea unui text. Astfel, înainte de a începe lectura textului, cursanții sunt puși în situația de a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]