3,324 matches
-
urmă, Dilthey subliniază importanța "valorii vitale" (în sensul acreditat de Lebensphilosophie) pe care o au obiectele lor. După ce am analizat corelațiile expresiei, revenim astfel în punctul inițial, cel al "unității structurale", așa cum ne îndeamnă figura cercului hermeneutic și sistemul de interdependențe pe care este construită viziunea filozofului german. Așa cum am arătat, Dilthey urmărește determinațiile istorice ale conceptului de filozofie și constată înrudirea diverselor Weltanschauungen, precum și conexiunea lor, pe baza căreia desprinde cele trei tipuri amintite. Luând ca punct de plecare "structura
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în Der Aufbau... sau ceea ce ne interesează și mai mult în Das Wesen... se fundamentează pe corelațiile comprehensiunii, care, la rândul lor, au ca suport, în mod progresiv, corelațiile trăirii și ale expresiei. Orice înțelegere în Geisteswissenschaften este determinată de interdependența dintre particular și general, fapt subliniat cu claritate de filozoful german: "Comprehensiunea personalității singulare" e condiționată de "cunoașterea sistematică", după cum aceasta din urmă depinde, la rându-i, de "sesizarea vie a unității singulare a vieții" (s.n.). De aici, autorul trage
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
caracterizat prin cele mai înalte scopuri culturale (<<corelația teleologică a structurii>>, conform lui Dilthey, sau <<dependența teleologică>>, după expresia lui Rickert)" s.n.180. Înainte de a desprinde o concluzie, acum după ce am analizat cele trei serii de corelații și am evidențiat interdependențele dintre parte și întreg -, ne putem întreba din nou care este locul și rolul filozofiei în acest ansamblu al științelor, mai cu seamă dacă ținem seama de faptul că Dilthey înregistrează imposibilitatea ei de a obține un concept totalizator al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mâna și piciorul nu sunt mână și picior, ci ochi"), caracterul nemijlocit al trăirii care, ca unitate originară, "conține embrionar întreaga structură a vieții"184 -, dar și integrarea armonioasă a părților în totalitate ("în măsura în care ochiul însuși este nemijlocit în om"), interdependența dintre părți ("fiecare mădular există nemijlocit în om prin oricare alt mădular"), prezența întregului la nivelul fiecărei părți ("omul, întregul, este în orice mădular prin fiecare dintre ele, tot așa cum întregul există în oricare dintre componentele sale prin fiecare dintre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
H.-G. Gadamer, op. cit., p. 174. 104 W. Dilthey, Der Aufbau... în Gesammelte Schriften, VII, 1927, p. 188. 105 H.-G. Gadamer, op. cit., p. 172. 106 W. Dilthey, Construcția..., pp. 79-80. 107 Id., Einleitung..., p. 64. 108 Ibid., pp. 53-54. "Interdependența dintre invidizi pare întâmplătoare și incoerentă", dar "tocmai prin intermediul ei, al interdependenței dintre pasiunile, vanitățile și interesele indivizilor se realizează corelația scopurilor, necesară în istoria umanității", adnotează Dilthey pe marginea unui cunoscut citat din Goethe: "Lumea rațională trebuie să fie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Gesammelte Schriften, VII, 1927, p. 188. 105 H.-G. Gadamer, op. cit., p. 172. 106 W. Dilthey, Construcția..., pp. 79-80. 107 Id., Einleitung..., p. 64. 108 Ibid., pp. 53-54. "Interdependența dintre invidizi pare întâmplătoare și incoerentă", dar "tocmai prin intermediul ei, al interdependenței dintre pasiunile, vanitățile și interesele indivizilor se realizează corelația scopurilor, necesară în istoria umanității", adnotează Dilthey pe marginea unui cunoscut citat din Goethe: "Lumea rațională trebuie să fie privită ca un mare și nemuritor individ care face neîncetat ceea ce e
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
3.2. Consecințe speciale ale neexecutării contractelor sinalagmatice Contractul sinalagmatic este contractul care genereaza, de la data încheierii lui, obligații reciproce și interdependente în sarcina ambelor părți, obligația fiecarei părți avându-și cauza juridică în obligația celeilalte. Tocmai aceasta reciprocitate și interdependență a obligațiilor asumate de părți dau naștere unor consecințe speciale în cazul neexecutării contractelor sinalagmatice. Aceste consecințe speciale sunt: excepția de neexecutare; rezoluțiunea contractului; sarcina riscurilor contractului. Excepțiile menționate ar putea părea că ar contribui la neexecutarea contractului, venind în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligații, afară de cazul în care din lege, din voința părților sau din uzanțe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi. Excepția de neexecutare este o consecință a reciprocității și interdependenței obligațiilor în cadrul contractelor sinalagmatice. Practic, o parte amână executarea propriei obligații, până ce partea cealaltă își va executa obligația sa. Dacă legea permite părților, ca în caz de neexecutare, să recurgă la rezoluțiune, a fortiori, partea care nu se află în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
baza dreptului de opțiune în contractele sinalagmatice se află, alături de ideea bivalentă de cauză, așa cum se manifestă ea pe tărâmul executării contractuale, și de principiul forței obligatorii a contractului, ideea de culpă, singura în măsură să justifice acordarea de daune-interese. Interdependența obligațiilor reciproce care caracterizează contractele sinalagmatice explică existența alternativelor creditorului. Fiecare contractant se obligă în vederea obținerii executării prestațiilor care i-au fost promise 290. Momentul nașterii dreptului de opțiune 291. Pentru a se naște dreptul de opțiune trebuie să existe
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cultivă responsabilitatea și simțul datoriei. Profilul unui membru al echipei poate fi stabilit după următoarele caracteristici: să relaționeze cu ceilalți colegi; să participe la luarea deciziilor; să obțină informații și să le utilizeze în realizarea sarcinilor. În cadrul grupului există: o interdependență pozitivă (elevii constată că au nevoie unii de alții în realizarea sarcinilor propuse); o interacțiune directă (elevii se ajută unii pe alții); o răspundere (individuală sau de grup); un rol de conducere. * Cum trebuie să fie sarcinile propuse spre rezolvare
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]
-
în picurii de ploaie care curg"; 5. Viziunea asupra morții era la început doar presimțire: "Presimt:/ frumoase mâni, cum îmi cuprindeți astăzi cu/ căldura voastră capul plin de visuri" (Frumoase mâini); 6. Raportul dintre bine și rău se află în interdependență pentru stabilitatea universului; 7. Misterul constituie celula germinativă a creației blagiene; 8. Condamnarea la creație Neavând revelația divină, omul este condamnat la creație, și ajunge la "principiul conservării misterelor"; 9. Taina trebuie protejată, deoarece o taină poate fi cunoscută printr-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
contemporane. După teoria imitației a sociologului G.Tarde, Eugen Lovinescu susținea că doar prin împrumut și imitație se dezvoltă cultura și civilizația. "Imitația" este legea universală a dezvoltării societăților. Cultura și civilizația se dezvoltă prin imitație, adaptare (simulare, stimulare), în interdependența cu alte culturi și civilizații. E. Lovinescu a aplicat principiul sincronismului la fenomenul cultural din toate epocile, dar l-a interesat îndeosebi epoca modernă. Mijloacele de comunicare fiind rapide, centrul creator poate fi oriunde în lume. Interdependența dintre culturi a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
simulare, stimulare), în interdependența cu alte culturi și civilizații. E. Lovinescu a aplicat principiul sincronismului la fenomenul cultural din toate epocile, dar l-a interesat îndeosebi epoca modernă. Mijloacele de comunicare fiind rapide, centrul creator poate fi oriunde în lume. Interdependența dintre culturi a favorizat apariția unui "spirit al veacului", numit saeculum, după Tacit; o totalitate de condiții materiale și morale ale vieții popoarelor europene. Legea sincronismului cere integrarea tuturor societăților într-o formă de civilizație, după modelul societății mai evoluate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sincronizarea a presupus mutații în sfera problematicii (problematica intelectualului), a tematicii (existența citadină și psihică), a formulelor estetice (abandonarea formulelor tradiționale de narare). Teoriile lui E. Lovinescu aveau la bază trei elemente: ideea de saeculum, a lui Tacitus, conceptul de interdependență și teoria imitației a sociologului francez Gabriel Tarde (Valentina Marin Curticeanu). Analizând și redimensionând unele judecăți critice consacrate, referitoare la Vlahuță, Brătescu-Voinești, G. Coșbuc, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction, a stârnit animozități. Interesul său se deplasa spre o poezie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ale înotătorilor, pentru ca la sfârșitul etapelor de pregătire sportivă să cunoaștem și să avem unele posibilități de prognoză privind evoluția acestora. Selecția pe etape trebuie să fie structurată pe baza unui complex de indici, între care trebuie să existe o interdependență, rezultatele obținute în timpul probelor de control luate izolat, neputând constitui o dovadă incontestabilă pentru selecție. Deci, prin selecție trebuie să înțelegem un proces de depistare și triere permanentă, care se bazează pe investigarea sistematică și complexă în vederea orientării
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
niște ajutoare ale acesteia....“ (Cioculescu, Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 99) Cu siguranță, peisajul la Caragiale nu este o fuziune intimă între subiect și obiect. Scriitorul vede omul în societate, nu îl vede în natură, vede omul în interdependența sa socială, nu în interdependența sa cosmică. Își concentrează atenția asupra categoriilor sociale, distinge limbajul categorial, surprinde interesele antagonice, legăturile și conflictele de idei în cadrul vieții sociale. Legătura dintre om și cosmos nu îl interesează. Nu recunoaște natura ca factor
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 99) Cu siguranță, peisajul la Caragiale nu este o fuziune intimă între subiect și obiect. Scriitorul vede omul în societate, nu îl vede în natură, vede omul în interdependența sa socială, nu în interdependența sa cosmică. Își concentrează atenția asupra categoriilor sociale, distinge limbajul categorial, surprinde interesele antagonice, legăturile și conflictele de idei în cadrul vieții sociale. Legătura dintre om și cosmos nu îl interesează. Nu recunoaște natura ca factor determinant în plăsmuirea ființei umane
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
diplomatică, ideologică, ci și una spirituală, cu urmări absolut dramatice. Abia acum aceste urmări încep a fi eliminate printr-un proces de unificare a civilizațiilor, pe alocuri lent, abia sesizabil, în altele de-a dreptul spectaculos. Mondializarea economiei, cu nesfârșitele interdependențe, face ca orice colț de pământ să depindă de altele și ca o țesătură inextricabilă de interese să lege întreolaltă cele mai îndepărtate zone ale planetei. O istorie universală, unificând rase, culturi, continente, pe seama unor limbaje și interese comune, abia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pot fi sesizate imediat și nici nu pot fi anticipate. Figura 2.1. Componentele mediului de afaceri Elemente componente ale mediului Marketing și auditul în marketing 2.2. Concurența Cererea și oferta sunt două elemente esențiale ale pieței, aflate în interdependență, deoarece exprimă caracterul legăturii dintre producție și consum. Prețul este și el în legătură directă cu cererea și oferta, deoarece variația prețului determină mișcarea acestora. Mecanismul esențial al economiei de piață este concurența. Aceasta este un complex de condiții în
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu forme apropiate) denumește realități diferite, dar învecinate, între care există, cu certitudine, un raport de interdependență, ca în cazurile Dărmănești (depresiune - localitate), Dumbrava (depresiune - localitate), Gutinaș (pârâu - sat), Haloș (pârâu - sat), Lunca (depresiune, pârâu, patru sate dispărute și două existente - Lunca de Jos și Lunca de Sus ), Oituz (munte, trecătoare, râu, localitate), Tazlău (culme subcarpatică, depresiune
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială. La o primă vedere, atunci când ne referim la brevete, facem în mod automat legătura cu invențiile, cu inovațiile. O palpare mai profundă a subiectului, ne indică însă și interdependența dintre brevet și cercetare. Nu de puține ori, numărul brevetelor de invenție reprezintă un indicator pentru realizarea efectivă a unor proiecte de cercetare. Drepturile de autor protejează o gamă largă de opere literare și artistice. Protecția oferită prin drepturile de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a statelor și a Uniunii Europene în întregul ei. Aceasta este expresia noii politici europene în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării, prin elementele de noutate pe care le conține: necesitatea de a dezvolta cererea pentru cercetare și inovare, dar și prin crearea unei interdependențe între cercetare, educație și crearea de noi locuri de muncă. Se impune a aborda, pe viitor, o viziune mai integrată a conceptului de cercetare-dezvoltare-inovare, la nivel european. Modestia care a caracterizat de multe ori planurile europene, trebuie însă să își
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
investițiile private. Internaționalizarea European Research Area are loc prin sporirea eforturilor de cooperare internațională, prin încheierea de acorduri în acest domeniu cu state din afara Uniunii Europene, pentru a constitui o veritabilă rețea globală a cercetării-dezvoltării-inovării. European Research Area apare în interdependență cu Spațiul European al Învățământului Superior (Procesul Bologna), pentru că cercetarea este legată de educația superioară. Opinăm în sensul că punctul de convergență între Spațiul European al Cercetării și Spațiul European al Învățământului Superior rezidă în accentul pus pe interdisciplinaritate (considerându
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
alte politici publice europene Atât politica europeană a cercetării-dezvoltării-inovării, cât și politicile europene, cu care aceasta prezintă un grad mare de integrare (politicile europene ale concurenței, comericală, industrială, fiscală, de coeziune economică și socială) sunt politici publice. Gradul lor de interdependență rezultă din analiza celor trei criterii primare de integrare a sistemelor: consistența lor (structura normativă), interdependența (interconexiunea între componentele politicilor europene analizate) și gradul lor de conectivitate structurală (analizat din perspectivă instituțională)113, criterii pe care le regăsim în analiza
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
prezintă un grad mare de integrare (politicile europene ale concurenței, comericală, industrială, fiscală, de coeziune economică și socială) sunt politici publice. Gradul lor de interdependență rezultă din analiza celor trei criterii primare de integrare a sistemelor: consistența lor (structura normativă), interdependența (interconexiunea între componentele politicilor europene analizate) și gradul lor de conectivitate structurală (analizat din perspectivă instituțională)113, criterii pe care le regăsim în analiza interacțiunii politicii europene de cercetare-dezvoltare-inovare cu fiecare dintre celelate politici europene. Ab initio, precizăm că analiza
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]