1,806 matches
-
drepturi salariale suplimentare), prin acte normative anuale adoptate în perioada 2018-2023 (între care și ordonanța de urgență vizată de întrebarea prealabilă), referitoare la unele măsuri de politică fiscal-bugetară în domeniul cheltuielilor publice, a făcut în mod repetat obiect de interogație în cadrul mecanismului de unificare reprezentat de hotărârea prealabilă, statuându-se cu valoare de principiu și caracter obligatoriu că operează menținerea cuantumului sporurilor, condiționat de ocuparea aceleiași funcții și de desfășurarea activității în aceleași condiții. ... 93. Cu titlu de exemplu
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins și care ne-au suscitat imaginația sociologică s-au referit la următoarele chestiuni: cum este constituită discursiv memoria colectivă? Mai la obiect, cum este structurată pe cale discursivă conștiința istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-o instanță morală și să emită sentințe condamnatorii? Pe linia clasică trasată de Leopold von Ranke încă din mijlocul secolului al XIX-lea, continuată de Max Weber prin postulatul său al "neutralității axiologice", se poate răspunde negativ la această interogație: singura datorie morală a istoricului qua istoric este integritatea epistemică a concluziilor sale (Berger, 1963)31. "Istoriei i-a fost atribuită funcția de a judeca trecutul, de a instrui prezentul în beneficiul vremurilor viitoare. Către asemenea îndatoriri înalte această lucrare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor, prin procedee specifice pe care societatea trebuie să le asigure. Capitolul al II-lea al cărții Întitulat „Copilul cu dizabilități - ce este diferit?” Încearcă de o manieră reușită să pătrundă În lumea copilului deficient, schițând chiar din titlu, prin interogație, ce anume Îl face diferit de ceilalți. Întrebare retorică până la urmă, deoarece pentru a Înțelege este necesar să cunoști mai Întâi normalitatea, ceea ce trebuie din start acceptat că este extrem de dificil. Pentru că până la urmă este vorba de viață, iar viața
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pacienții cu boli incurabile, care Își neglijează total afecțiunile și se Îmbuibă continuu, robindu‑se plăcerii de a bea și de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc. Cugetând la acestea, putem lansa următoarea interogație, retorică de altfel : nu‑l vom socoti oare mai fericit pe cel ce trăiește foarte cumpătat primind cele mai amare doctoríi, care deși prici‑ nuiesc durere și jenă, prin acestea readuc sănătatea ? Negreșit că acesta este bolnav și se Însănătoșește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ani, ca să‑l Îngrijească cât mai mult”110. Citind aceste istorii ale dragostei, ne revin În amintire și cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur care exclama : „Mai ales dragostea ni‑i arată pe oamenii sfinți”111. Tot el lansează următoarea interogație, retorică de altfel : „Ce se poate asemăna cu dragostea ? Nimic. Ea este rădăcina, izvorul și mama bunătăților, virtute care nu aduce suferință, virtute plină de plăcere și care provoacă multă bucurie celor care o practică cu sinceritate”112. Dragostea 96
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
afirmații sarcastice, simt că nu mai am nici o motivație, și trag concluzia că nu mă simpatizați prea mult și nici nu apreciați ceea ce fac”. Deși fraza de mai sus nu este formulată ca o întrebare, ea reprezintă de fapt o interogație, deoarece solicită un răspuns din partea șefului. Acum, el are două alternative. Fie va recunoaște deschis că nu este mulțumit de realizările tale, fie va sublinia că ești un angajat valoros din perspectiva lui și a companiei. Dacă îți va răspunde
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
adeziunii la idealul novator avangardist și neliniștea, angoasa, nesiguranța unui spirit pentru care totul devine de o realitate dureroasă. „Certitudinea universale incertitudini” - despre care vorbea undeva - colorează în profunzime textele-manifest, conferindu-le o inconfundabilă notă de dramatism al implicării, de interogație neliniștită, traducând un sentiment al fragilității și precarității ființei pe care cei mai mulți dintre confrații de crez au reușit să-l stăpânească oarecum, prin distanțare ironică, sarcasm ori invectivă. Discursul lui Voronca e întotdeauna fundamental grav, el ia totul în serios
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
unei conștiințe crescânde a indentific]rii cu moștenirea l]sat] de str]moși și a recunoașterii unei nevoi de a adapta aceast] moștenire la circumstanțele schimb]toare și la fenomenul de globalizare tr]it de societatea uman]. În ceea ce privește restul problemeleor, interogațiile etice nu își pot g]și soluția în r]spunsuri unitare și monolitice. Acestea trebuie s] țin] seama de diversitatea și pluralismul care au marcat poporul musulman din trecut și din prezent. Criteriile etice, care guverneaz] chestiuni legate de dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui V. nu se reduce însă la această tematică și la paradoxul - aparent - iscat de ilustrarea ei: sunt transfigurate, în decupaje ce au cuprinderi variabile, centre de focalizare tematică obișnuite în poezia modernistă: copiii, casa, locuirea, devenirea, nostalgia rădăcinilor ancestrale, interogația metafizică, contemplația existențială, deliberarea lăuntrică, celebrarea femeii și erotismul, abordat, în cele mai vechi, într-o modalitate care îmbină fervoarea mistuitoare cu reticența aluziv-sentimentală, iar în cele mai recente în chip mai explicit și viguros, recurgând la o simbolistică fără
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
-și și justificându-și științific demersurile, să manifeste inițiativa de a reflecta asupra activității lor, de a cerceta și emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor, de a cerceta și emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autoevaluative ale membrilor echipei cursului sau prin cumularea rezultatelor evaluărilor și supervizărilor realizate de aceștia asupra tutorilor sau prin raportare la rezultatele și opiniile studenților. Dacă evaluarea are accente formative, proiective, putând furniza date și sugestii de îmbunătățire, pe baza „interogațiilor asupra sensului acțiunii”, controlul este orientat doar asupra funcționării trecute a cursului, prilejuind constatări în raport cu valorile/obiectivele prestabilite, fiind un demers clar finalizabil pe o secvență dată, cu acoperirea totală a aspectului controlat. Controlul se realizează pentru a ne asigura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-și și justificându-și științific demersurile, să manifeste inițiativa de a reflecta asupra activității lor, de a cerceta și emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor, de a cerceta și emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autoevaluative ale membrilor echipei cursului sau prin cumularea rezultatelor evaluărilor și supervizărilor realizate de aceștia asupra tutorilor sau prin raportare la rezultatele și opiniile studenților. Dacă evaluarea are accente formative, proiective, putând furniza date și sugestii de îmbunătățire, pe baza „interogațiilor asupra sensului acțiunii”, controlul este orientat doar asupra funcționării trecute a cursului, prilejuind constatări în raport cu valorile/obiectivele prestabilite, fiind un demers clar finalizabil pe o secvență dată, cu acoperirea totală a aspectului controlat. Controlul se realizează pentru a ne asigura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dispune de sursele psihosociologiei, chiar dacă nu-și poate provoca subiecții să răspundă la anchete și chestionare, istoricul trebuie să-și dovedească abilitatea tocmai prin capacitatea de a găsi asemenea răspunsuri la chestionarele psihologiei sociale, răspunsuri formulate În epocă la alte interogații, Într-o anchetă judiciară sau ecleziastică, Într-o confesiune de jurnal sau o pagină de corespondență. Înseriate astăzi după alte criterii, prelucrate prin analiză de conținut sau grupate În eșantioane reprezentative, asemenea izvoare pot oferi același gen de informații pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tutela Bucureștiului, mai este nevoie de devoluție, autonomie sau parlamente locale? Dar miturile, tradițiile, prejudecățile, construcțiile identitare, care vin din trecut, nu reprezintă oare tendințe cu o inerție mai mare, capabile să răzbească peste fluctuațiile conjuncturale? Dacă vor socoti că interogațiile mele sunt pertinente, voi lăsa de data aceasta pe seama cititorilor plăcerea de a formula răspunsuri. În ceea ce mă privește, dacă dezbaterea pe marginea „autonomiei Transilvaniei” nu mi-a oferit o nouă patrie și nici nu mi-a modificat În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ilustrează tot atâtea căi posibile de contactare, directă sau Îndelung mediată, a mișcării risorgimentale. Între cele două entități se stabilise un sistem de vase comunicante, prin care informația politică și mesajul ideologic circulau insistent, suprasolicitând circuitele pentru a răspunde unor interogații comune. * * * După ce am analizat conținutul mesajului politic italian adresat ardelenilor, dar și câteva modalități de difuzare a acestuia, rămâne de văzut, În continuare, care erau reacțiile societății românești din Transilvania față de mesajul respectiv. În primul rând, se remarcă faptul că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-o comentând problema irlandeză, și anume dacă toate popoarele sunt egale, dacă toate sunt mature și capabile să Își croiască singure un drum, nu reprezintă o sarcină pentru un demers științific și un studiu istoric, ci doar un prilej de interogație responsabilă pentru fiecare dintre noi. O imagine americană: Benjamin Franklin XE "Franklin" la românii din TransilvaniaPRIVATE Tendința de integrare În ritmul cultural occidental, modernizarea societății și culturii românești În intervalul dintre sfârșitul secolului al XVIII-lea și mijlocul celui următor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și ne Împlinește mai ales Într-un sens estetic, pentru că libertatea de a căuta pe cont propriu este, În primul rând, o frumusețe, o aventură minunată. Dar aceste jocuri captivante, hedoniste, ale explorării fără hotare pot să dea naștere unor interogații pline de mustrări și de reproșuri iritate, dacă privim lucrurile sub raport etic. Care sunt totuși limitele acestei pasiuni de a cerceta și de a nu mai crede decât În luminile Îndoielnice ale propriei conștiințe neliniștite? Cercetători din domeniul medicinei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din primele trei: al viziunii percepute, al viziunii amintite, al viziunii evocate. Structurarea dezvoltàrii temei poetice este pàstratà astfel și în ronset. Intrarea în subiect, tot că în cazul rondelului canonic, este abruptà în primul "catren" (adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație, într-o constrîngere semanticà ce se opune aceleia strofice, care vrea ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral). "Catrenul" al doilea insistà și
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
Structurarea dezvoltàrii temei poetice este pàstratà astfel și în ronset. Intrarea în subiect, tot că în cazul rondelului canonic, este abruptà în primul "catren" (adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație, într-o constrîngere semanticà ce se opune aceleia strofice, care vrea ca repetiția primului vers în poziția 14 sà închidà blocul textual integral). "Catrenul" al doilea insistà și repetà, în sfîrșit al treilea construiește imaginea mentalà pe baza unui efort
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
masa și coșurile la capătul podului, pe unde trecea toată lumea. (Ioan Slavici, Mara) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 2.Demonstrează, prin două enunțuri, omonimia cuvântului florin. 3.Precizează sensul expresiei a ține banii la ciorap. 4.Explică rolul interogației din fragment. 5.Notează perspectiva narativă utilizată. 6.Menționează două trăsături ale modului de expunere prezent. 7.Exemplifică două particularități ale limbajului artistic al scriitorului. 8. Ilustrează o temă a romanului realist, care derivă din fragment. 9. Argumentează, în 4-6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
căzând până pe umeri. (George Călinescu, Enigma Otiliei) 1.Scrie sinonimele termenilor: candid, răspicat. 2.Evidențiază sensul conotativ al cuvântului jos. 3.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor: (văzu) mirat, tânărul. 5.Motivează rolul interogațiilor: Să nu vrea să-1 primească ”unchiul”? Dar de ce? 6.Menționează două moduri de expunere prezente. 7.Comentează semnificația unei figuri de stil din propoziția: Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis. 8.Exemplifică o trăsătură de caracter
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]