4,210 matches
-
lider orientat spre angajat (dimensiunea relaționala): liderul pune accent pe comportamente care creează un climat de muncă în care încrederea, respectul mutual, prietenia și susținera ocupă un loc important. Liderul se preocupă de securitatea și confortul angajatului. Favorizează stabilirea relațiilor interpersonale, se intereseză de nevoile angajaților și de satisfacția lor în munca și își face timp pentru a-i asculta. În consecință acest tip de lider favorizează relațiile de muncă sănătoase, fondate pe o încredere mutuala, pe o bună comunicare și
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
însăși privită că ansamblu de activități; • posibilitatea de a învăța sau de a stăpâni bine o activitate; • remunerația cu toate formele sale; • promovările sau posibilitățile de evoluție profesională; • recunoașterea rezultatelor bune; • avantaje sociale; • condițiile de muncă; • stilul de management; • relațiile interpersonale și lucrul în echipă; • politicile și cultură întreprinderii; • renumele și importanța întreprinderii (apud Deaconu, A., Podgoreanu, S., Râșca, L., 2004). Printre factorii personali ce influențează satisfacția în munca au fost enumerați vârstă, vechimea și personalitatea . Un număr mare de cercetări
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
în termeni mai puțin palpabili, cum ar fi calitatea relațiilor cu grad sporit de cooperare. Activitățile din programele de creare a spiritului de echipă pot: Să amplifice conștientizarea proceselor sociale care au loc în sânul echipelor • Să dezvolte aptitudinile interactive/ interpersonale care le permit indivizilor să funcționeze eficace ca membri ai unei echipe • Să sporească eficacitatea globală cu care operează echipele în organizație (apud, Prutianu, St., 2004). Pentru a fi eficace, programele de creare a spiritului de echipă trebuie să se
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
subminase în mod evident idealurile și iluziile care îl animaseră când era mai tinerel. Același lucru îl făcuseră și cei doisprezece ani de căsnicie cu Eva. Dacă Instalatorii de Gaz puteau trece prin viață indiferenți la semnificația emoțională a relațiilor interpersonale portretizate în Fii și îndrăgostiți sau se puteau distra grobian pe seama intuiției profunde dovedite de D.H. Lawrence în privința caracterului sexual al existenței, Eva Wilt era incapabilă de o asemenea detașare. Ea plonja în astfel de activități culturale și de autoperfecționare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de ce n-a putut ea să se mărite cu altcineva, cum era Gaskell Pringsheim, care se ducea să se distreze cu profesori universitari suedezi la Ma Tante’s și care înțelegea importanța stimulării clitoridiene ca aspect coro-nu-știu-cum al unei penetrări interpersonale cu adevărat satisfăcătoare? Erau oameni cărora încă li se mai părea apetisantă. Așa erau Patrick Mottram și John Frost, cel care o învăța olăritul, iar Sally spusese că era adorabilă. Eva rămase așa, așezată și privind în gol, în golul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
altă parte exprimă o deschidere spre ceva care salvează de precaritate și finitudine. Fără această trimitere existența ar putea să-și piardă caracterul ei specific. Răspunsul la a-fi-expus-la este a-se-deschide-spre. Deschiderea ia naștere din experiența expunerii iar dialogul este modalitatea interpersonală a lui a-se-deschide-spre. Dialogul se articulează pe încrederea în depășirea a ceva, în sesizarea unui sens posibil și în realizarea comunicării dialogale ca o formă maieutică de clarificare a acestei sesizări. Aceasta este rădăcina existențială a socialității, și este astfel
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ample, însă și-a regăsit astăzi spațiul ce părea să se fi epuizat, în angajarea anti-ideologică. Raportul dintre filosof și puterea politică este o transcriere a problemei filosofiei înseși, expusă în termeni istoric-existențialiști. Tematizarea sa, la nivelul evenimentelor personale și interpersonale, devine un obicei și deschide o acută problematică morală. Angajamentul anti-ideologic definește un mod de a concepe viața teoretică. Componenta ei speculativă constă în exercițiul critic față de o concepție pur formală a raționalității, și în abordarea interpretativă a situații complexe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
o corespondență între trăsăturile personale ale angajatului și performanțele acestuia este greu de realizat"; • "criteriul comportamentelor se concentrează pe modul în care este prestată munca de către angajat; este eficient în cazurile în care sînt evaluate posturi care implică multe relații interpersonale din partea ocupanților. Criteriul comportamentelor este util pentru dezvoltarea angajaților. Dacă sînt definite clar comportamentele dezirabile, este mult mai probabil ca un angajat să adopte comportamentele respective pentru o performanță ridicată pe post"; • "criteriul rezultatelor se concentrează mai degrabă pe ceea ce
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Studenții au posibilitatea astfel, să opteze pentru unul sau mai multe locuri de practică în cadrul unui semestru, dintre cele care sunt puse la dispoziție, unul dintre acestea devenind obligatoriu. În această perioadă, studenții vor participa la activități de intervievare, comunicare interpersonala și lucru în grup, îndrumați de câte un cadru didactic din cadrul Facultății de Asistență Socială și Sociologie pentru fiecare loc de practică. Această practică de cunoaștere urmărește să ofere studenților posibilitatea de a observa în mod direct organizarea și funcționarea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
asimilarea teoriilor și practicilor folosite de instituția în care activează, studentul desfășurând astfel o practică de cunoaștere și exersare a metodelor și tehnicilor sociale. În acest an studenții vor fi inițiați și vor asimilă deprinderi de bază în intervievare, comunicare interpersonala și lucru în grup. Astfel, acest stagiu de practică va avea în vedere următoarele obiective : * cunoașterea strategiilor, metodelor și tehnicilor de investigare și intervenție socială utilizate în centrele de practică; * dezvoltarea abilităților de intervievare, comunicare interpersonala și lucru în grup
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
bază în intervievare, comunicare interpersonala și lucru în grup. Astfel, acest stagiu de practică va avea în vedere următoarele obiective : * cunoașterea strategiilor, metodelor și tehnicilor de investigare și intervenție socială utilizate în centrele de practică; * dezvoltarea abilităților de intervievare, comunicare interpersonala și lucru în grup; * deprinderea modalității de a face adrese și trimiteri potrivite pentru clienții care au nevoie de diverse servicii; * cunoașterea organizării și funcționării sistemului de asistență socială din România, la nivel central și local. Activitatea studentului din anul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
socială, care, pe lângă modificarea normelor și regulilor care guvernau societatea presupune și o sensibilă deteriorare a abilităților socializatoare ale contextului social apropiat (familie, cartier, rețele sociale de sprijin), fapt care poate favoriza consumul de droguri. Factorii de risc individuali și interpersonali se referă la caracteristcile individuale și la relațiile individului cu familia, școala, grupul de prieteni, etc.: * Istoria familială a consumului de droguri: deși există numeroase studii despre potențialul de consum indus de factorii genetici, între care se evidențiază cele referitoare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
4. Situație materială/ financiară locuința de descris: dacă este proprietate personală sau nu, câte camere etc venituri de exemplu: salariul soțului, alocațiile copiilor etc alte surse de venit 5. Relații intrafamiliale cu soțul cu copii cu părinții, rudele 6. Relații interpersonale (se poate face o ecohartă) cu prietenii cu vecinii alte persoane 7. Stare de sănătate Plan de intervenție 1. Definirea și analiza situației problematice Identificarea problemei: Cauza problemei: 2. Nivelul la care se intervine: Individ Familie Comunitate (puteți alege una
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
p. 109). Critica autorului britanic vizează reducerea conceptului de motivație la motivația de a performa, utilizarea conceptului ca o tehnică manipulativă, precum și faptul că motivația este văzută ca o proprietate a actorilor individuali, fără a fi luați în calcul termenii interpersonali. Pornind de la ideea că sinele există și se poate dezvolta doar ca urmare a existenței altora și a interacțiunii cu alții, Leather propune o abordare ontologico-dialectică centrată pe conceptul de dorință. Dorința este considerată elementul primordial de legătură între sine
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din organizații. La acestea se adaugă "efectul "Hawthorne" exprimat (în forma sa cea mai simplă) în schimbarea comportamentului persoanelor observate ca urmare a conștientizării faptului că sunt observate. Implicațiile experimentelor realizate între 1927-1933 au meritul de a sublinia rolul relațiilor interpersonale în dinamica organizației și atrag atenția asupra următorilor factori (Latham, 2007; Zlate, 2004; Smith 1998): * munca este o activitate de grup; * nevoile de recunoaștere, securitate și apartenență determină în mai mare măsură productivitatea muncii decât condițiile fizice de lucru; * productivitatea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în tabelul 2. Tabelul 2. Comparație între categoriile teoriei ierarhiei nevoilor și categoriile teoriei ERG (după Alderfer și Schneider, 1973, p. 490) Categoriile modelului ierarhiei nevoilor (Maslow, 1945) Categoriile modelului ERG (Alderfer, 1972) Fiziologice EXISTENȚĂ Siguranță elemente materiale Siguranță relații interpersonale RELAȚIONARE Apartenență Stimă relații interpersonale Stimă respect față de sine DEZVOLTARE Autorealizare Spre deosebire de Maslow, care a urmărit aplicarea teoriei sale în mediul organizațional în partea finală a cercetărilor, Alderfer include încă de la început factorii organizaționali în descrierea celor trei categorii de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Comparație între categoriile teoriei ierarhiei nevoilor și categoriile teoriei ERG (după Alderfer și Schneider, 1973, p. 490) Categoriile modelului ierarhiei nevoilor (Maslow, 1945) Categoriile modelului ERG (Alderfer, 1972) Fiziologice EXISTENȚĂ Siguranță elemente materiale Siguranță relații interpersonale RELAȚIONARE Apartenență Stimă relații interpersonale Stimă respect față de sine DEZVOLTARE Autorealizare Spre deosebire de Maslow, care a urmărit aplicarea teoriei sale în mediul organizațional în partea finală a cercetărilor, Alderfer include încă de la început factorii organizaționali în descrierea celor trei categorii de nevoi. Nevoile de existență cuprind
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intervievatorii solicitau informații adiționale, atunci când acestea nu erau furnizate spontan de respondenți: când a avut loc evenimentul, cât a durat incidentul, care a fost efectul sentimentelor trăite cu acea ocazie, care a fost impactul asupra carierei și performanței, asupra relațiile interpersonale, a stării de sănătate etc. Pentru analiza și interpretarea datelor s-a realizat distincția între "secvențe de evenimente pe termen lung" (cele care au avut durata mai mare de trei luni, depășind nivelul unor incidente) și "secvențe de evenimente pe
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care a generat respondenților sentimentele pozitive sau negative) și factori de nivel II (nivel subiectiv semnificația dată de respondenți secvențelor de evenimente). Pentru analiză au fost utilizați 14 factori de nivel I: recunoaștere, realizare, posibilitatea de creștere, progres, salariu, relații interpersonale, control tehnic, responsabilitate, condiții de muncă, munca în sine, factori ai vieții personale, status, securitatea postului. Factorii de nivel II exprimau sentimentele respondenților față de factorii de nivel I, cuprinzând: sentimentul de recunoaștere, sentiment de eșec, sentimentul de realizare, sentiment de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1. factori determinanți ai satisfacției în muncă: realizare (achievement), recunoaștere (recognition), munca în sine (work itself), responsabilitatea (responsibility), progresarea (advancement); 2. factori determinanți ai insatisfacției în muncă: politica companiei și administrarea (company policy and administration), controlul (supervision), salariul (salary), relațiile interpersonale (interpersonal relations), condițiile fizice de muncă (working conditions). Primul set de factori denumiți "motivatori" descriu relația individului cu ceea ce face la locul de muncă: conținutul muncii sale, realizarea sarcinii, recunoașterea pentru realizarea sarcinii, natura sarcinii, responsabilitatea față de sarcină și avansarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
factori determinanți ai satisfacției în muncă: realizare (achievement), recunoaștere (recognition), munca în sine (work itself), responsabilitatea (responsibility), progresarea (advancement); 2. factori determinanți ai insatisfacției în muncă: politica companiei și administrarea (company policy and administration), controlul (supervision), salariul (salary), relațiile interpersonale (interpersonal relations), condițiile fizice de muncă (working conditions). Primul set de factori denumiți "motivatori" descriu relația individului cu ceea ce face la locul de muncă: conținutul muncii sale, realizarea sarcinii, recunoașterea pentru realizarea sarcinii, natura sarcinii, responsabilitatea față de sarcină și avansarea profesională
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pot eventual descoperi că subordonaților le pasă doar de factorii igienici. Angajații vor ajunge să creadă că pot obține fericirea pe termen lung din bonusuri, birouri drăguțe, mașina companiei și denumiri atractive ale postului. 4. Trainingul șefilor pentru îmbunătățirea relațiilor interpersonale cu subordonații este esențial pentru menținerea unei bune "igiene" a muncii, dar "un om care își consideră munca provocatoare, interesantă și satisfăcătoare, probabil va tolera un șef dificil" (Herzberg, Mausner, Snyderman, 1959/2008, p. 115). 5. "Întrebându-i pe oameni
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din factorii igienici și cea obținută din factorii motivaționali, iar acestea sunt calitativ diferite. Similar, există două tipuri de insatisfacție generate de absența fiecărei dintre cele două categorii de factori (Sachau, 2007, p. 382). "Greșelile" lui Herzberg vizează includerea relațiilor interpersonale în clasa factorilor igienici și opțiunea metodologică de aplicare a tehnicii incidentelor critice. Latham (2007) sintetizează limitele teoriei: rezultatele obținute de Herzberg pot fi replicate doar prin aplicarea metodologiei utilizate de acesta. De asemenea, teoria favorizează manifestarea erorii fundamentale de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
autonomia: măsura în care postul oferă libertatea de acțiune, independența și posibilitatea de a programa munca și a determina procedurile de lucru; 5. feed-back: gradul în care muncitorul primește informații despre eficiența efortului depus. La aceste caracteristici sunt adăugate relațiile interpersonale din organizație, îndeosebi cele cu colegii și șeful direct. Dacă angajatul este satisfăcut de relațiile interpersonale și postul său este complex este de așteptat să existe un nivel ridicat al motivației interne. Pe de altă parte, relațiile interpersonale nesatisfăcătoare pot
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și a determina procedurile de lucru; 5. feed-back: gradul în care muncitorul primește informații despre eficiența efortului depus. La aceste caracteristici sunt adăugate relațiile interpersonale din organizație, îndeosebi cele cu colegii și șeful direct. Dacă angajatul este satisfăcut de relațiile interpersonale și postul său este complex este de așteptat să existe un nivel ridicat al motivației interne. Pe de altă parte, relațiile interpersonale nesatisfăcătoare pot distrage sau perturba angajatul astfel încât acesta să nu mai poată performa pe postul îmbogățit, consumând energie
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]