3,529 matches
-
cercetării narative (calitative), această poziție este, practic, dificil - dacă nu chiar imposibil - de menținut în cazul nostru (Altheide și Johnson, 1994). Mai mult decât atât, o asemenea abordare ar contrazice natura însăși a perspectivei narative care, pornind dintr-un unghi interpretativ, susține că materialele narative - ca și realitatea însăși - pot fi citite, înțelese și analizate în numeroase moduri, iar abordarea unor relatări foarte diferite între ele reprezintă, fără îndoială, nu un indicator al unei metode inadecvate, ci o manifestare firească a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
studiilor de caz singulare și, după cum se vede, nu a epuizat aspectul evaluării. În spiritul pluralismului, pe de o parte, am putea găsi perspective radicale, cum ar fi cele exprimate de Smith (1984), care consideră că evaluarea cercetării calitative și interpretative se află în contradicție flagrantă cu caracteristicile și valorile fundamentale ale rigorii științifice. Pe de altă parte însă, au apărut și alte modalități de definire a criteriilor, precum și liste de criterii noi, mult mai concise. Într-o lucrare foarte recentă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Rutter (1979), Stake și Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei promovând analize de tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți ai unor grupuri. O aserțiune implicită de la care pornește paradigma normativă este reglementarea conduitei umane printr-un ansamblu de norme explicite și instituționalizate. Paradigma interpretativă este centrată pe individ, în diferite ipostaze sociale, pe ideea că o colectivitate este formată din persoane ce desfășoară acte conștiente, care nu pot fi cuprinse într-o teorie generală. Viața socială este constituită din interacțiuni între participanți. Interesul general
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
extremele. Argumentele de ordin paradigmatic, anterior prezentate și care permit formularea concluziilor interdependenței celor două modele explicativ-investigative în fundamentarea domeniului managementului clasei de elevi pot plasa proporțiile repartizate celor două paradigme astfel: o treime celei normative și două treimi celei interpretative. Ca urmare a unei operațiuni de sinteză cu privire la evoluția istorică a domeniului investigat, atât preocupări (cercetări, investigații și studii) indirecte, conexe, cât și preocupări directe, tabloul unitar realizat - multidisciplinar și multicultural - poate arăta astfel: 1. Studii de evaluare a curriculumului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de CP, care are o importanță covârșitoare, oferind, din punctul de vedere al materialității reprezentării, seturile de stimuli care vor fi procesați în interiorul structurii cognitive pe baza unor reguli, unor scheme ori a unor „scenarii” cognitive. Mai apropiată de nevoile interpretative ale reprezentării ca element centrat pe dimensiunea psiho-socio-pedagogică, propunem următoarea structură internă a acesteia, pornind de la palierele modelului sintetic-integrator al personalității prezentat de prof. M. Zlate: 1. imaginea pură: este imaginea cu coordonate exterioare normale, obiective (în fapt, este realitatea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
organele judiciare (după caz); - factori de reeducare (după caz). Echipa nu va avea în componența sa colegi de clasă, fiind recomandabilă o izolare și o menajare a grupului-clasă în fața unei situații cu un grad mare de risc și de subiectivitate interpretativă. Indiferent cât de bună este pregătirea managerială a cadrului didactic, o intervenție solitară a acestuia nu poate să fie creditată cu sorți serioși de izbândă. Numai colaborarea și demersurile de consiliere pot să susțină un eventual parcurs acțional îndreptat către
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acest concept ar avea-o cu arta dramatică, în detrimentul modelului pictural, esențială fiind în același timp cuprinderea mythos-ului în câmpul mimesis-ului (aspect interpretat ca o privilegiere a povestirii în defavoarea descrierii). Cu alte cuvinte, în opinia celor ce urmează această linie interpretativă, Aristotel nu s-ar referi la altceva decât la modalitățile de producere a unui artefact poetic, la tehnicile de reprezentare (modalitățile de structurare a mythos-ului) și, în ultimă instanță, la sintaxa care organizează faptele. Nu de foarte multă subtilitate este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
dianoia, demonstrând că elementul revelației este prezent nu numai în cazul intrigii, ci și în tematică”93. Așadar, momentul adevărului este, pentru cititor sau privitor, acela în care reușește să descifreze, retrospectiv, „desenul din covor”, făcând recurs la propria strategie interpretativă. Într-un cuvânt, nu este greu de remarcat că - în conformitate cu principiile antropologiei culturale - Northrop Frye acordă prioritate ordinii semantice și chiar simbolice, în detrimentul structurii verbale și construirii intrigii, fără a le elimina însă nici pe acestea din urmă cu totul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Umberto, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu și Cezar Radu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. 71. Eco, Umberto, Marginalii și glose la „Numele rozei” în Secolul XX, nr. 272-273, 1983 72. Eco, Umberto, Lector in fabula. Cooperarea interpretativă în textele narative, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991. 73. Eco, Umberto, Il segno della poesia e il segno della prosa, în vol. Sulle specchi e altri saggi, Bompiani, Milano, 1995. 74. Eco, Umberto, Limitele interpretării, trad. de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
instituții și rețele de relații sociale. Câmpurile conțin actori colectivi care Încearcă să producă un sistem de dominație În acel spațiu social. Se dezvoltă astfel culturi locale care definesc relațiile sociale Între actori și care conțin elemente cognitive (fiind scheme interpretative pentru actori). Schemele interpretative permit actorilor să atașeze semnificații acțiunii altor actori cu care stabilesc relații sociale periodice. Interacțiunile se permanentizează sub formă de patternuri care reproduc relațiile de putere Între actori: manageri, antreprenori, forța de muncă, birocrați. Aceste tipare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relații sociale. Câmpurile conțin actori colectivi care Încearcă să producă un sistem de dominație În acel spațiu social. Se dezvoltă astfel culturi locale care definesc relațiile sociale Între actori și care conțin elemente cognitive (fiind scheme interpretative pentru actori). Schemele interpretative permit actorilor să atașeze semnificații acțiunii altor actori cu care stabilesc relații sociale periodice. Interacțiunile se permanentizează sub formă de patternuri care reproduc relațiile de putere Între actori: manageri, antreprenori, forța de muncă, birocrați. Aceste tipare iau forma instituțiilor formale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt implicați (scheme cognitive de interpretare a acțiunii celorlalți), rutine sau practici performate de actorii sociali, altfel spus, instituții sociale (1) și, pe de altă parte, relațiile sociale stabile (2). Concepția propusă diferențiază așadar Între instituții (accentuîndu-se pilonul cognitiv - scheme interpretative) și rețelele de relații sociale. Stabilitatea câmpurilor se realizează atât prin instituționalizare cât și prin și ipostazierea relațiilor sociale. Ambele sunt urmărite de către actori, dar și ghidează interacțiunea Între ei (angajați, capitaliști și stat). Astfel, (P2) Atât instituțiile (normele și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
guvernare) se referă doar la latura tranzacțională, la acele convenții care, asumate colectiv, produc eficiență În organizarea schimburilor economice. Termenul este astfel deposedat de latura cultural-cognitivă. Aceasta din urmă se referă la faptul că strategiile, raționalitatea și, În general, procesele interpretative interne (inclusiv constituirea intereselor) În funcție de care actorii Își ghidează acțiunea, sunt modelate de cadrele culturale externe. În acest sens, instituțiile ar fi entități pur economice și nu fenomenologice. Instituțiile economice sau alternativele de organizare a tranzacțiilor (de realizare a cooperării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
autori instituționaliști contemporani precum Zucker (1977, 1987), Meyer & Rowan (1991), Jepperson (1991), Meyer (1992), Meyer și Scott (1992), Douglas (2002) consideră că instituțiile se bazează, În primul rând, pe un pilon cultural-cognitiv. „Eticheta de cognitiv-cultural reprezintă acceptarea faptului că procesele interpretative interne sunt modelate de cadrele culturale externe. Douglas consideră că ar trebui „să tratăm categoriile culturale ca pe recipientele cognitive În care interesele sociale sunt definite și clasificate, susținute, negociate și dispuse disputelor” (2002:12). În acest sens, instituțiile modelează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
W., DiMaggio, P.J. (eds.), The New Institutionalism in Organizational Analysis, Chicago, University of Chicago Press. Fukuyama, F., The Great Disruption. Human Nature and the Reconstitution of Social Order, London, Profile Books Ltd, 1999. Geertz, C., Local Knowledge: Further Essays in Interpretative Sociology, New York, Basic Books, 1983. Gheorghe, C., Societăți comerciale. Voința asociaților și voința socială, București, All Beck, 2003. Giddens, A., The Constitution of Society: Outline of the Theory of Structuration, Berkeley, University of California Press, 1984. Goffman, E., Aziluri, Iași
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și prea lungă pentru a o mai invoca aici. Să observăm doar că atunci când omul face cercetare științifică (nu când vorbește despre ea!), apelul la modelele deterministe este mult mai frecvent decât vor să accepte partizanii tehnicilor pur și absolut interpretative. Concluzionând, vom spune așadar că experimentul constituie o metodă care estefolosită în științele socioumane, zona lui predilectă de aplicare constituind-o fenomenele care se petrec la nivelul individului uman, al colectivităților de dimensiuni reduse sau al altor entități ce pot
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
plasează în populație: în sfertul de jos (foarte slab), în cel de sus (foarte inteligent, de exemplu), adică rezultatele testelor se interpretează pe o scală ordinală; b) chiar când se referă la trăsături de personalitate sau atitudini, există o grilă interpretativă standard, ce nu se oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu indivizii umani, membri ai colectivității vizate de cercetare, există, logic, două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri de comunicare orală și în scris, fie facem distincția între procedee „cantitative” (structurate, „închise” etc.) și „calitative” (nestructurate, interpretative etc.). Cei care optează pentru prima variantă sunt foarte mulți, îndeosebi sociologii de limbă engleză, limbă în care, în problema pe care o discutăm aici, nici nu se regăsește propriu-zis termenul „anchetă”. În românește, dar și în franțuzește, s-a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indicatorul este identificabil în mod clar în întrebare, așa cum este, de pildă, cazul exemplului de mai sus. Alteori întrebarea poate avea un conținut ce nu trimite explicit spre un indicator sau indicatorul este derivat din conținutul întrebării printr-o procedură interpretativă mai elaborată, necoincizând deci cu cel pe care-l poate percepe subiectul la prima vedere. Astfel, întrebând pe cineva dacă a mințit vreodată, nu urmărim să-i delimităm, prin „Da”, pe cei sinceri, iar prin „Nu”, pe cei nesinceri, ci
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eforturile unei Întregi echipe, adulți și copii deopotrivă, antrenați În efortul de remodelare fiecare al propriului eu și al tuturor În aceeași măsură. Chiar dacă se concretizeză În forma unui act artistic prezentat unui public, importante nu sunt performanțele tehnice și interpretative, ci implicarea emoțională, dorința de comunicare și de relaționare.
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
au ca protagoniști primăria de cartier și releele ei instituționale, pe de o parte, și asociațiile contestând formele actuale ale "democrației locale" și revendicând o "democrație participativă", pe de altă parte. Această experiență ar putea solicita un tip de analiză interpretativă absolut simetrică în raport cu cele de la care se revendică de regulă antropologia dezvoltării privind operațiile instituite de experți sau de ONG-uri în țările din Africa, Asia sau America Latină. O acțiune concepută sub formă exogenă și având o finalitate străină dinamicii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
le fuzioneze” (/412). Spre deosebire de hierofanie care instituie o discontinuitate În experiența religioasă prin ruptura sacruprofan, un simbolism realizează „solidaritatea permanentă a omului cu sacralitatea” (/408). A doua apreciere a simbolului arată pregnant dubla sa funcție: existențial unificatoare, și cogniscitiv deschisă, interpretativă, reductibilă la prima funcție: „o dată constituit, simbolul e investit cu o dublă funcție, „existențială” și cogniscitivă. Pe de o parte, un simbol unifică sectoare diverse ale realului (simbolismul acvatic, bunăoară relevează solidaritatea structurală Între Apă, Lună, devenire, vegetație, feminitate, germeni
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cea datorată lui Frank și bazată pe criteriul utilizării funcționale: a) metode constitutive subiectul trebuie să structureze și să organizeze un material nestructurat; b) metode constructive subiectul are de construit structuri mai cuprinzătoare, pornind de la un material dat; c) metode interpretative sarcina subiectului constă în a interpreta un material având o semnificație efectivă; d) metode catartice constituind în exteriorizarea unei reacții emoționale ca răspuns la un stimul; e) metode refractive apreciind personalitatea individului, pe baza distorsiunilor unui mijloc convențional de comunicare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
convențional de comunicare socială. O altă clasificare este cea propusă de Eysenck (apud Hoeksema, S.N., 1998)56: a) teste de completare subiectul trebuie să completeze un lanț asociat, o frază sau o poveste, al căror început constituie stimulul; b) teste interpretative sarcina constă în a interpreta, discuta sau a alcătui o poveste, pornind de la un stimul; c) teste de producție i se cere subiectului să deseneze sau să producă, într-o situație de joc, o construcție care urmează a fi cotată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]