1,464 matches
-
hemidesmozomul, în structura căruia se găsesc integrine; domeniul intracelular al acestora se leagă de proteinele de placă (desmoplachina I și II); contactul focal sau placa de aderență conține, de asemenea, integrine (mai frecvent a5 b1). Lanțul b1 se va lega intracelular de filamentele de actină prin intermediul vinculinei și talinei; extracelular, integrinele vor recunoaște laminina și fibronectina. Membrana domeniului bazolateral mai conține receptori pentru glicozaminoglicani, pentru acid hialutronic (CD44), receptori tirozin kinaze (RTK) pentru factori de creștere. Comunicarea cu MEC se mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
laminina și fibronectina. Membrana domeniului bazolateral mai conține receptori pentru glicozaminoglicani, pentru acid hialutronic (CD44), receptori tirozin kinaze (RTK) pentru factori de creștere. Comunicarea cu MEC se mai realizează și prin glicoziltransferază. Acest grup de proteine-enzime joacă un dublu rol: intracelular, adiționează resturi glucidice la moleculele de peptide, pentru a forma glicoproteine; acestea, inserate în membrana plasmatică, funcționează ca receptori pentru structuri cu resturi glucidice din MEC. Recunoașterea este urmată de cataliză frustrată, rezultatul fiind ruperea aderenței. Fenomenul este important, explicând
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și în mezangiu. Prin compoziția sa normală, MEC are un rol extrem de important în nefrogeneză. MEC influențează expresia moleculelor de adeziune și a factorilor de creștere, menține echilibrul în apoptoză și în proliferarea celulară. Alterarea ei are consecințe asupra evenimentelor intracelulare, cu reflectivitate directă asupra moleculelor-receptor de suprafață (în special de tip integrine, acestea fiind implicate în semnalul de transducție prin care celulele interacționează cu matricea). Acest fapt accentuează ipoteza conform căreia produsul genei PKD1 ar fi o proteină transmembranară cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
alcalină care, consecutiv, eliberează mai mult aFGF biologic activ de la nivelul membranei. 2. Celulele de tapetare chistică procese de proliferare și dediferențiere Dezvoltarea chistului nu poate fi explicată decât prin coexistența unei proliferări celulare. Această proliferare este reglată prin mecanisme intracelulare și extracelulare, și anume: acțiunea factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența semnalului de transducție relevant în activitatea mitogenă; expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de creștere, reglator al diferențierii celulare și modelării tisulare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
neproteici), ceea ce este un deziderat aproape imposibil de atins în condițiile în care modificările se produc cu rapiditate în primele 8 ore. Alterarea membranei celulare în condițiile șocului postcombustional, conduce la mobilizarea apei și sodiului din spațiul extracelular spre cel intracelular, proces minimalizat prin reluarea cât mai precoce a perfuziei tisulare. Reacția generală este direct proporțională cu amploarea lezunii locale. Arsura determina o pierdere a integrității capilare și o extravazare a fluidelor plasmatice în spațiul interstițial. Imediat dupa agresiunea termică prin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
altă parte, există un răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau celule T ucigașe , adică T killer. Un asemenea răspuns imun mediat celular este declanșat de invadarea organismului de către un parazit intracelular (de exemplu bacterii intracelulare, virusuri). Celula gazdă invadată de virus expune la suprafața sa antigene virale, care sunt recunoscute de către receptorul celulelor T, desemnat TCR. Acesta reprezintă echivalentul din limfocitele T al anticorpilor produși în limfocitele B. O trăsătură esențială
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau celule T ucigașe , adică T killer. Un asemenea răspuns imun mediat celular este declanșat de invadarea organismului de către un parazit intracelular (de exemplu bacterii intracelulare, virusuri). Celula gazdă invadată de virus expune la suprafața sa antigene virale, care sunt recunoscute de către receptorul celulelor T, desemnat TCR. Acesta reprezintă echivalentul din limfocitele T al anticorpilor produși în limfocitele B. O trăsătură esențială a unei asemenea reacții
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
citotoxicitate și inflamatorie asociată cu reacțiile de hipersensibilitate întârziată. In esență, limfocitele Th-1 au rol în edificarea unui răspuns imun mediar celular (RIMC). Calea de diferențiere spre Th1 este stimulată de microorganismele ce infectează sau activează macrofagele. Microorganismele cu localizare intracelulară stimulează sinteza IL-12, care este inductorul major al diferențierii celulelor Th1. Celulele Th-2 (Th-b) secretă citokine de tip 2: IL-4, IL- 5, IL- 6 și IL -10 (dar nu secretă IL-2) și stimulează activitatea limfocitelor B de memorie. Citokinele tip
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
depășit barierele mecanice protectoare ale organismului. Sistemul fagocitar include celule de origine mezodermică, cu distribuție difuză în organism, care au capacitatea de a îngloba molecule nonself, virusurile și celulele străine și de a le distruge prin procese enzimatice de digestie intracelulară. Fenomenul fagocitozei (În limba greacă phagein - a mânca) a fost descoperit de Ilya Metchnikoff, în anul 1882. El a dat denumirea generică de „fagocite”, celulelor libere sau fixe din țesuturi care ingeră particule străine. Fagocitoza este cel mai prompt mecanism
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
eficient în activitatea de clearance a oricăror celule nonself, bacteriene, fungice sau tumorale. Principala monokină mediatoare a acțiunii locale sau sistemice a macrofagului activat este TNFα, iar intermediarii reactivi ai O2 și N2 au rol major în liza bacteriilor parazite intracelular. TNF poate avea rol determinant al efectului letal al LPS. Animalele care au primit o doză letală de Escherichia coli supraviețuiesc dacă li se administrează AMC ce neutralizează TNF, ceea ce denotă faptul că efectul letal al LPS se datorează hiper-reactivității
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ceea ce denotă faptul că efectul letal al LPS se datorează hiper-reactivității gazdei față de agentul infecțios și nu infecției sau efectului toxic direct al LPS. Dacă macrofagul este activat prin stimulare antigenică de durată sau nu reușește să elimine agenții patogeni intracelulari, el poate deveni refractar la stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele (PMN) sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu aceea a sistemului fagocitar mononuclear. Acesta controlează microorganismele parazite cu localizare intracelulară, față de care PMN sunt ineficiente. După caracterele tinctoriale ale granulațiilor se disting: PMN neutrofile (PMNN), eozinofile (PMNE) și bazofile (PMNB). PMN sunt adevărate sisteme celulare de „asalt” în procesele de apărare antiinfecțioasă. Durata vieții lor este scurtă (câteva zeci de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cel de al doilea sistem de generare a radicalilor liberi în macrofage. Oxidul nitric (NO) rezultă prin acțiunea nitric-oxid sintazei, dependentă de dezaminarea L-argininei. NO are efecte citotoxice semnificative asupra unui spectru larg de agenți patogeni facultativi și obligat intracelulari: Mycobacterium tuberculosis, Plasmodium, Leishmania, Criptococcus neoformans, Toxoplasma gondii, M. leprae, Chlamydia trachomatis etc. Leucocitul PMN este supradotat cu o gamă largă de mijloace bactericide. PMN combină mai mulți factori antibacterieni în sisteme complexe, cu o putere bactericidă superioară fiecărui component
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
după infecție, calea Toll este activată în hemolimfă de către o cascadă protein-serinică nedescifrată încă, care implică serpina Necrotic și conduce la procesarea lui Späetzle, presupusul ligand a lui Toll. Printr-o asemenea legare Späetzle-Toll se activează o cascadă de semnalizare intracelulară care implică proteinele adaptor dMyD88, Tube și kinaza Pelle, ceea ce conduce la degradarea lui Cactus și la translocarea nucleară a factorilor de transcripție NF-kB-like, Dif și Dorsal. O proteină de recunoaștere a peptidoglicanilor, (PGRP)-SA, care este un factor extracelular
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
polarității dorsoventrale a embrionului, fiind identificați genetic mulți intermediari care prezintă similitudini cu receptorul interleukinei 1 (IL-1) și cu reprezentanți ai căilor de semnalizare TLR, de la mamifere. Genomul drosofilei conține copii singulare ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog al inhibitorilor proteinelor Rel, de la mamifere. În afară de controlul expresiei genelor antimicrobiene, calea Toll participă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ca receptori de suprafață celulară, pentru expresia de suprafață celulară desemnat receptor de celulă B (BCR), constând dintr-o moleculă tetrameră imunoglobulinică asociată cu proteinele transmembranare Igα și Igβ (fig. 2.3). Acestea reprezintă componentele de semnalizare care declanșează căile intracelulare ca răspuns la legarea antigenului de anticorp. Activarea BCR este influențată și de interacțiuni cu alți receptori, spre a fi mediată interacțiunea celulelor B activate de antigen cu celulele T helper. Studiile cristalografice au permis descifrarea structurii imunoglobulinelor și elaborarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
virusului imunodeficienței umane tip I (HIV-I) depinde de legarea proteinei NF-kB la o secvență kB din promotorul viral. Expresia și multiplicarea virală, în special stabilitatea stării latente în care expresia genică HIV-I este silențiată, sunt influențate de starea intracelulară a proteinei NF-kB și prin aceasta de stimularea antigenică a unor asemenea celule latent infectate. Activarea NF-kB nu este cu specificitate intrinsec limfoidă. De fapt, aceasta poate fi indusă în diferite tipuri de celule și de către variați stimuli. Astfel, inducerea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o singură catenă desemnată catena α, pentru CMH clasa I, sau din două catene, una α și alta β, pentru CMH clasa II. În covârșitoarea majoritate a acestor molecule se distinge un domeniu extracelular, un domeniu transmembranar și un domeniu intracelular sau citoplasmatic. Resturile de aminoacizi cu semnificație funcțională sunt precizate prin numere, reprezentând locul pe care acestea îl ocupă în catenele polipeptidice (modificat, după Schwartz, 1984). În suprafamilia moleculelor imunoglobulinice (fig. 8.2) intră imunoglobulinele propriu-zise, dar și molecule înrudite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
are specificitate de suprafață celulară și se leagă la regiunile nepolimorfice ale moleculei CMH clasa I. Porțiunea carboxi-terminală a TCR se asociază cu un grup de proteine transmembranare numite complexul CD3. Porțiunea carboxi-terminală a CD8 este asociată cu o proteinkinază intracelulară, desemnată p 56lck. Formarea complexului TCR-antigen-CMH-CD8 generează semnale care activează p 56lck și proteinele asociate cu CD3. În cazul celulelor T citotoxice, răspunsul la asemenea semnale constă în sinteza și secreția de enzime care determină „găuri” în celula infectată (Watson
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recunosc fragmente de antigene exogene (prezente în afara celulei). Asemenea antigene exogene sunt reprezentate de proteine din vaccinuri, proteine ale agenților infecțioși extracelulari etc. Antigenele exogene sunt înglobate în celule specializate unde sunt prelucrate, rezultând peptide antigenice nonself care se asociază intracelular cu molecule CMH clasa II și apoi sunt expuse la suprafața celulei, unde sunt recunoscute de limfocitele TCD4+. Recunoașterea și legarea complexului antigen-moleculă CMH clasa II de către limfocitele TCD4+ induc activarea și proliferarea limfocitelor B specifice antigenului purtat rezultând clona
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
B și constituirea clonei de limfocite B, recunoaște în mod specific antigenului stimulator. Astfel, în circulația sangvină se realizează o concentrație mare de imunoglobulină specifică antigenului stimulator, reformându-se nenumărate complexe antigen-anticorp. Liza celulelor din țesuturile infectate cu bacterii localizate intracelular ar conduce la diseminarea patogenului în organism, punând în pericol viața acestuia. De aceea, în cursul evoluției a fost diferențiat sistemul de semnalizare de către celula infectată a prezenței agentului infecțios, prin expunerea antigenelor bacteriene asociate cu moleculele CMH II, spre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
biochimice în urma unei reacții încrucișate dintre receptorii de suprafață celulară, pe limfocite. Gruparea domeniilor citoplasmatice ale moleculelor receptoare de antigenă din limfocite activează diferite enzime care reglează fosforilarea proteinelor. Ca urmare a acțiunii acestora are loc o creștere a concentrației intracelulare de calciu, fiind activată totodată proteinkinaza C desemnată PkC (fig. 8.8). Nivelul crescut al concentrației intracelulare de calciu activează enzima calci-neurina care, la rândul său, activează factorul de transcripție NF-ATp numit și factorul nuclear al celulelor T activate. Pot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
receptoare de antigenă din limfocite activează diferite enzime care reglează fosforilarea proteinelor. Ca urmare a acțiunii acestora are loc o creștere a concentrației intracelulare de calciu, fiind activată totodată proteinkinaza C desemnată PkC (fig. 8.8). Nivelul crescut al concentrației intracelulare de calciu activează enzima calci-neurina care, la rândul său, activează factorul de transcripție NF-ATp numit și factorul nuclear al celulelor T activate. Pot fi activați și alți asemenea factori care, alături de NF-ATp sunt translocați în nucleu unde se leagă la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
spre a liza celulele țintă opsonizate. Receptorii FcαR generează semnale prin intermediul unui motiv imunoreceptor de activare bazat pe tirozină și desemnat ITAM. Un ITAM este o secvență specifică de aminoacizi (YXXL) ce apare în două repetiții succesive, la nivelul cozii intracelulare a unui receptor. Atunci când sunt adăugate grupe fosfat la restul tirozină (Y) al acestei secvențe de către o tirozinkinază este declanșată o cascadă se semnalizare în interiorul celulei. De regulă, această reacție de fosforilare urmează după ce FcR interacționează cu ligandul său. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unui receptor. Atunci când sunt adăugate grupe fosfat la restul tirozină (Y) al acestei secvențe de către o tirozinkinază este declanșată o cascadă se semnalizare în interiorul celulei. De regulă, această reacție de fosforilare urmează după ce FcR interacționează cu ligandul său. În sectorul intracelular al lui FcγRΙΙΑ este prezent un ITAM și fosforilarea sa induce fagocitoza în macrofage. Celelalte două tipuri de FcγR, respectiv FcγRI și FcγRIIIA nu au un ITAM, dar pot transmite un semnal de activare fagocitelor prin interacțiune cu o altă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]