5,898 matches
-
Curtea-Veche), Emil Turdeanu (eseuri istorico-literare reunite sub genericul „Oameni și cărți de altădată”). Critica literară, larg reprezentată, de la comentariu și cronica de carte la exegeza de mari dimensiuni, vizează creatori români și străini ori aspecte ale literaturii contemporane. Al. Busuioceanu investighează opera lui Joë Bousquet, „unul din spiritele cele mai incandescente” ale literaturii franceze din al doilea sfert de veac XX; un demers critic, nu lipsit el însuși de poezie, dedică Virgil Ierunca universului arghezian: „Dumnezeu e vecinul lui Arghezi și
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
ale textelor mai degrabă decât asupra poveștilor în ansamblul lor, fiind atentă la forme și nu la conținuturi. Dincolo de clasificarea presupusă de modelul nostru, variatele demonstrații din studiile citate în ultima parte a acestui capitol reprezintă gama largă de subiecte investigate de „studii narative”. Mai mult decât atât, ele exemplifică abordări teoretice și metodologice foarte diferite, de la detaliate studii cantitative ale lui Tetlock și Suedfeld (1988) și abordarea clinică a lui Omer (1994) până la cercetarea literară a lui Bateson (1989). Despre
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
22 de ani de la absolvire - o grupă pe care am numit-o de vârstă mijlocie -, fie de 28-29 de ani, la aproximativ zece ani de la absolvire, - adică grupa adulților tineri. Ca să lărgim orizontul studiului și să putem face comparații, am investigat anumite persoane din aceleași grupe de vârstă, provenite din medii similare, dar care absolviseră alte școli din același oraș. Inițial, cererea conducerii școlii a fost într-adevăr aceea de a găsi un „grup de control” - elevi defavorizați cu un potențial
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
acest subiect, mai târziu, pe parcursul relatării. Profilurile grupelor privind experiența din liceu În următoarea secțiune a capitolului voi demonstra modul de utilizare a analizei de conținut în compararea grupelor cercetate. Scopul esențial al studiului a fost acela de a-i investiga personal pe cei care au studiat la „Liceul de Elită”, ce a adoptat o metodă experimentală de segregare a elevilor defavorizați, aceștia urmând un program școlar special (vezi capitolul 2). Doream să vedem dacă subiecții aveau amintiri diferite prin comparație
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
identifica asemănări și diferențe între diferite fenomene (atribute personale, evenimente, obiecte) pentru a percepe dimensiunile relative și obiective ale realității și pentru a nu suferi influența preconcepțiilor, a stereotipurilor și a modelelor de activitate cognitivă și evaluativă. Am ales să investighez această capacitate analizând tendința de generalizare. Generalizare înseamnă includerea unui anumit element într-o categorie. Ea necesită ignorarea temporară a complexității și a diferențelor dintre toate acele elemente de dragul includerii unuia dintre ele într-o categorie comună. Premisa mea este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și români. Într-un ziar românesc, tot ce are legătură cu România stârnește interesul. Este suficient ca printre victimele atentatului terorist de la Londra să se numere o româncă și, brusc, posturile de televiziune își trimit corespondenți în Anglia pentru a investiga acest caz și pentru a transmite de la fața locului. Proximitatea socială este provocată de ceea ce oamenii pot avea în comun: naționalitatea, profesia, mândria locală etc. d) Proximitatea afectivă sau interesul uman. Analizând comportamentul cititorului și efectele mass-media, sociologii au ajuns
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
frâu liber curiozității; când vrem să cunoaștem un personaj din mai multe ipostaze: de soț, de om politic, de vecin etc. (10) În cursul investigației, ziaristul trebuie să evalueze și amploarea pe care o au consecințele faptelor pe care le investighează. Iată câteva întrebări prin care își poate ancora investigația într-un context mai larg (vezi C. Grosu, L. Avram, 2004, p. 115): În ce măsură este posibil ca faptul despre care relatezi să se mai fi petrecut? Care este sistemul conjunctural care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
larg (vezi C. Grosu, L. Avram, 2004, p. 115): În ce măsură este posibil ca faptul despre care relatezi să se mai fi petrecut? Care este sistemul conjunctural care favorizează aceste fapte? Cine sunt cei care suportă consecințele faptelor pe care le investighezi? Cât de mulți sunt ei? Cunosc ce li se întâmplă? Dacă da, ar fi dispuși să coopereze în extinderea investigației? Cum poate fi lărgit sistemul surselor care te-au ajutat în anchetarea situației particulare? În ce măsură legislația favorizează starea de fapt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apar numeroase probleme determinate de numărul mare de variabile care intervin. În acest context, utilizarea computerului devine o necesitate stringentă. Cu ajutorul lui, cantitățile mari de informații se pot prelucra într-un timp record. Disponibilitățile calculatoarelor au îmbunătățit capacitatea de a investiga probleme de măsurare și testare. Aceasta poate fi rezumată la posibilitatea calculatorului de a: • reconfigura și rezuma informațiile colectate (capacitate de analiză statistică); • obține toate rezultatele unor modele ipotetice de predicție prin puterea de calculare foarte mare (capacitatea de simulare
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
metodă generală cu largă aplicabilitate de atacare a problemelor practice de analiză statistică prin utilizarea unei metodologii asociată cu simularea, numită „bootstrapping”. Un alt fel de studiu de simulare care ilustrează în ce mod pot fi utilizate calculatoarele pentru a investiga problemele de măsurare a fost efectuat de King (1979). Acesta a investigat problema de bază a exactității estimării capacităților relative ale unui grup de jucători angajați într-un turneu de tip „fiecare cu fiecare” din informațiile obținute la turnee restricționate
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
statistică prin utilizarea unei metodologii asociată cu simularea, numită „bootstrapping”. Un alt fel de studiu de simulare care ilustrează în ce mod pot fi utilizate calculatoarele pentru a investiga problemele de măsurare a fost efectuat de King (1979). Acesta a investigat problema de bază a exactității estimării capacităților relative ale unui grup de jucători angajați într-un turneu de tip „fiecare cu fiecare” din informațiile obținute la turnee restricționate. Turneele pot fi restricționate prin modificarea regulilor, jucarea unor seturi mai scurte
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
ca urmare a modificării numărului și omogenității jucătorilor din turneu și de asemenea, ca rezultat al metodelor diferite de reducere a matricii de date rezultate. O astfel de problemă este ideală pentru simularea pe calculator deoarece problema este imposibil de investigat prin metode empirice. În studiul lui King, s-au simulat peste 12000 de turnee, unele chiar cu 171 de meciuri (cu 19 jucători într-un turneu „fiecare cu fiecare”) și rezultatele au fost utilizate pentru a studia precizia cu care
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
pe conținut, duc la integrare și de aceea nu rezultă un demers interdisciplinar; integrarea provine din caracterul dinamic și complex al competențelor necesare pentru a rezolva o problemă într-un context specific (vezi figura 2). Nu ne propunem acum să investigăm în detaliu conceptul de transdisciplinaritate; sensurile sale vor constitui obiectul unor reflecții aprofundate într-un capitol viitor, centrat pe fundamentarea pedagogică a abordării integrate a curriculumului. Presiunile pentru cunoașterea transdisciplinară vin din două mari surse: cognitive și sociale. Structurile cognitive
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în funcție de locul în care sunt produse (lumea academică, companiile, think-tank-urile, experții independenți etc.), de scopurile economice și politice și de instrumentele, dispozitivele materiale și tehnice care pot face posibilă producerea acelei cunoașteri. Producerea cunoașterii nu mai poate fi judecată și investigată după un singur tip de logică evolutivă (cum ar fi demersul de la teorie la experimentarea practică). Trebuie luate în considerare dinamicile instituționale, instrumentale, politice și economice, iar denumirea de „domenii ale cunoașterii”, tributară ideii de teritorialitate epistemică, ar putea fi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
surprinse cu acuratețe și sintetic de R. Szostak (2003), pe baza contribuțiilor anterioare aduse de Klein (1990), Salter și Hearn (1996): - un set de fenomene care sunt studiate. Fiecare disciplină își asumă un anumit obiect de studiu pentru a-l investiga și pentru a structura și transmite o cunoaștere în legătură cu respectiva realitate; - un set de teorii (în dezvoltare). Un set de teorii acceptate la o scară mai largă este indispensabil existenței unei discipline. Aceste teorii pot constitui baza pentru evoluțiile conceptuale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Mi-am pierdut cheile de la casă undeva pe drum și acum le caut...». Mirat, B. întreabă: «Și de ce le cauți tocmai aici, sub felinar?». A. răspunde cu calm: «Pentru că e singurul loc în care e lumină...».” După ce am încercat să investigăm fundamentele epistemologice, sociale și, parțial, pe cele pedagogice ale abordării integrate a curriculumului, apare necesitatea lămuririi procesului de integrare în sine. În cele ce urmează, vom identifica integrarea disciplinelor cu integrarea curriculumului, chiar dacă, într-o oarecare măsură, putem spune că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
relație la acest nivel: a) integrarea complementară: atunci când corelațiile se realizează între discipline înrudite, complementare, cum ar fi disciplinele socioumane sau, în cazul curriculumului din România (și nu numai), disciplinele încadrate în aceeași arie curriculară. Conceptul de democrație poate fi investigat din perspectiva unor discipline precum educația civică, etica sau istoria; b) integrarea paralelă: atunci când corelațiile se realizează între discipline care nu se află în vecinătate epistemologică și nu fac parte din același grup de discipline școlare. Exemplul de mai sus
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fără precedent. Acea viață pentru care spunem că școala trebuie să-i pregătească pe elevi nu a fost niciodată împărțită pe discipline. Realitățile vieții sunt trăite și experimentate de fiecare dintre noi într-o manieră globală, integrată. Dacă încercăm să investigăm în ce măsură modul cum este structurată instruirea în școala de astăzi răspunde nevoilor și caracteristicilor societății în care trăim, vom putea identifica, în afara punctelor tari, cunoscute și evidente pentru toată lumea, și o serie de puncte slabe. Considerăm că una dintre cele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
întrebări; 3. identificarea a cel puțin trei surse de informare care vor fi folosite pentru a răspunde la întrebare; 4. descrierea pașilor care vor fi întreprinși pentru atingerea scopului; 5. identificarea a cel puțin cinci concepte majore care vor fi investigate în cadrul proiectului; 6. identificarea a cel puțin trei metode ce vor fi folosite pentru prezentarea proiectului; 7. organizarea și planificarea proiectului în timp; 8. stabilirea modului în care va fi evaluat proiectul. O alta variantă aparține Cătălinei Ulrich (1999). Pornind
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mod necesar în competiție unii cu ceilalți, ci cu propriile limite și cu standardele de excelență stabilite în program. • Diversitatea și incluziunea. Respectul pentru ceilalți și valorificarea diversității culturale în învățare sunt repere importante ale culturii ELS. Elevii învață să investigheze trecutul social și cultural al fiecăruia ca individ, al grupurilor din care fac parte, precum și al unor zone multiculturale. Grupurile de învățare sunt diverse și presupun comunicarea și cooperarea între participanți cu background sociocultural diferit. • Natura. Programul de învățare pune
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
este autor al unui volum dedicat problematicii balanței de putere și a hegemoniei În relațiile internaționale (2005). Domeniile sale de expertiză sunt analiza de politică externă și studiile strategice. Annemarie Peen Rodt este cercetător asociat al Universității din Nottingham, unde investighează rolul Uniunii Europene În rezolvarea conflictelor entice din state terțe. Anterior, a lucrat ca și consultant independent pentru Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Bosnia și Herțegovinaxe "Bosnia și Herțegovina" și a studiat la Bath, Praga, Siena, Roma, Bergen și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
De aceea, securitatea națională a României după momentul Madrid (iulie 1997) și În urma Raportului Kievenaar nu mai poate fi privită decât pe două coordonate diferite, dar profund interconectate și interdependente: dimensiunea internă, națională și dimensiunea suprastatală, internațională. Dar să le investigăm pe rând. Acceptarea cererilor de aderare la NATO și UE a propulsat România pe drumul unei profunde transformări În ceea ce privește strategia de politică externă și de securitate. Dacă la Începutul anilor ’90 cele două documente ce se referă la strategia de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Ștefan Ștefureac, Elena Niculiță-Voronca și Leca Morariu, concreșterea poeziei din rădăcinile creației populare, este prezentată cealaltă treaptă, ilustrată, între alții, de Silvestru Morariu-Andrievici, Al. Hâjdeu, V. Bumbac, D. Petrino, T. V. Stefanelli, G. Rotică, I. E. Torouțiu, pentru ca apoi să fie investigată epoca „de mare efervescență” literară (1918-1940, 1941-1944) prin Vasile Gherasim, G. Voevidca, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, E. Ar. Zaharia, Vasile Posteucă ș.a. Partea a treia înfățișează „călătoria spre sine”, din a doua jumătate a secolului al XX-lea
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
păstreze o legătură vie cu viața literară, a scris, constant, și critică de întâmpinare, pronunțându-se despre aproape toți scriitorii contemporani importanți. La B. Delavrancea a apreciat curățenia limbii din proză și unitatea construcției dramatice, lui M. Sadoveanu îi este investigată arta de povestitor. Primele versuri ale lui Șt. Petică și P. Cerna sunt privite cu simpatie; ale lui Camil Petrescu izvorăsc dintr-o „atitudine de clasicist”, iar ale lui O. Goga reprezintă „balada tragică a sufletului ardelenesc primitiv”. A contestat
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
a fi originală, s-a numărat printre cele demne de luat în seamă, alături de a lui N. Iorga și a lui O. Densusianu. În fapt, el considera că o istorie a literaturii nu poate fi alcătuită decât după ce au fost investigate toate compartimentele și au fost strânse toate informațiile. Colecționa cele mai mărunte date despre familie, studii, viață personală, relații sociale, debut, colaborări, ediții, receptare. S-a oprit cu precădere asupra unor scriitori și oameni de cultură ardeleni din prima jumătate
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]