KorAP: Find »[drukola/base=irevocabil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...816 >

20,382 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

o anumită posesie de stat aceasta nu este conformă certificatului său de naștere, ci corespunzătoare certificatului de naștere al copilului care a fost substituit 180. După admiterea acțiunii care are ca obiect filiația față de mamă, hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, va fi comunicată serviciului de stare civilă de la locul unde a fost înregistrat copilul, dacă a avut loc o asemenea înregistrare, în scopul de a se face mențiunea despre modificarea intervenită, în registrul de stare civilă, pe marginea actului de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
rectificarea sau completarea actelor de stare civilă sunt opozabile erga omnes, deși persoana interesată va putea să facă proba contrară. Filiație față de mamă contrară celei prevăzută în hotărârea judecătorească, nu poate fi recunoscută după ce hotărârea judecătorească a rămas definitivă și irevocabilă fără ca, în prealabil să se fi stabilit inexactitatea filiației stabilită prin acea hotărâre. Art.52, alin.3. C.fam. prevede că: "Acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsei mame", și nu este supusă nici unui

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
căsătoria se desface sau încetează în condițiile legii, trebuie să se stabilească dacă concepția copilului se situează în timpul căsătoriei, conturindu-se urmatoarele aspecte: > desfacerea căsătoriei, când momentul concepției trebuie să fie situat anterior datei la care hotărârea de divorț a rămas irevocabilă (art.39 C.fam.); > încetarea căsătoriei prin decesul soțului, când concepția copilului trebuie să fie anterioară datei morții soțului; > pronunțarea unei hotărâri judecătorești declarative a morții soțului, când concepția copilului trebuie să fie anterioară datei stabilite prin hotărâre ca fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fie anterioară datei morții soțului; > pronunțarea unei hotărâri judecătorești declarative a morții soțului, când concepția copilului trebuie să fie anterioară datei stabilite prin hotărâre ca fiind cea a decesului soțului; > art.23 C.fam., conform căruia copiii născuți după rămânerea irevocabilă a hotărârii care pronunța desființarea căsătoriei și nu trebuie să aibă nici o consecință asupra acestora dacă au fost concepuți anterior acestei date. a. Copilul născut în timpul căsătoriei beneficiază de prezumția legală de paternitate. Prezumția de paternitate instituie existența unui raport

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
3 C.fam.). În prevederile art. 57, alin. 1, ultima parte se arată că: "după moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenți firești". Rezultă că recunoașterea paternității este un act pur personal, unilateral, facultativ, declarativ și irevocabil. Recunoașterea voluntară de către tată a unui copil din afara căsătoriei este un act juridic caracterizat prin următoarele trăsături: * unilateral de voință, deoarece pentru a produce efecte juridice este suficientă declarația tatălui, în formele expres indicate de art. 57, alin.2 C.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pentru a determina paternitatea, fiind necesare și alte probe în acest sens5209. III.5. Recunoașterea forțată sau pe cale judecătorească a filiației față de tată (acțiunea în cercetarea paternității)210 Recunoașterea copilului din afara căsătoriei de către tată se realizează prin intermediul unui hotărâri judecătorești irevocabile ca urmare a soluționării acțiunii în stabilirea paternității promovate de către copil. Exercitarea acestei acțiuni o face copilul născut în afara căsătoriei și se pornește în numele său de către mama și dacă ea este minoră, prin reprezentantul ei legal( art. 59 60 C.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în dispozițiile art.59, alin.3, prevede posibilitatea ca acțiunea în stabilirea paternității să fie pornită chiar și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. Acțiunea poate fi promovată în termen de un an de la nașterea copilului, calculat de la data rămânerii definitive și irevocabilă a hotărârii prin care, urmare a unei acțiuni în tăgadă de paternitate, copilul a pierdut calitatea de copil din căsătorie, ori de la momentul încetării conviețuirii mamei cu pretinsul tată sau de la data încetării întreținerii prestate de pretinsul tată al copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
paternității copilului conceput și născut în afara căsătoriei se face prin: a).declarația făcută la serviciul de stare civilă b).înscris autentic c).testament. 7) Filiația față de tată se stabilește prin: a).recunoastere voluntara b).prezumtie de paternitate c).hotărârea judecătorească irevocabilă Capitolul IV STATUTUL LEGAL AL COPILULUI Cunoașterea problemei statutului legal al copilului Prin situația legala a copilului se înțelege ansamblul efectelor legale ale filiației constând in: ocrotirea părinteasca numele domiciliul si locuința dreptul la întreținere vocația succesorala fata de părinți

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Filiația prin adopție o putem numi filiație adoptivă, spre a o deosebi de filiația firească și ar putea fi numită în garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adopții naționale (art.19). V.2. Înregistrarea adopției În conformitate cu hotărârea irevocabilă de încuviințare a adopției, serviciul de stare civilă competent va întocmi, în condițiile legii, un nou act de naștere a copilului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții săi firești; vechiul act de naștere se va păstra menționându

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Normele dreptului procesual civil se aplică, în măsura în care sunt compatibile, cu reglementarea Ordonanței de urgență nr. 25/1997. Hotărârile date în cauzele având ca obiect încuviințarea adopției nu sunt supuse apelului (art.15 alin.2), ci doar recursului, după care devin irevocabile (art.20). Ele pot fi supuse și celorlalte căi de atac în măsura în care nu există incompatibilitate cu reglementarea specială în materia adopției. În cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat, instanța va trebui să

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de o persoană sau familie cu cetățenie străină. * Serviciul de stare civilă Serviciul de stare civilă competent 243 potrivit dispozițiilor Legii nr. 119/1996 are următoarele atribuții în domeniul adopției: > În conformitate cu hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției, rămasă definitivă și irevocabilă, întocmește un nou act de naștere al copilului, în cuprinsul căruia adoptatorii sunt trecuți ca părinți firești, iar vechiul act de stare civilă se păstrează și pe marginea lui se fac mențiuni despre întocmirea noului act (art.21 alin.2

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
va pronunța asupra cererii de încuviințare a adopției având în vedere ca adoptatul să poată beneficia în țara respectivă de garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adopții naționale (art.19); În această situație, pe baza hotărârii judecătorești irevocabile, Comitetul Român pentru Adopții va elibera un certificat care atestă că adopția este conformă cu normele impuse de Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993 (art.20); după ce verifică îndeplinirea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de adopție. V.6. Efectele adopției Consecințele juridice produse în urma adopției, prin care se creează drepturi și îndatoriri patrimoniale și nepatrimoniale, care le înlocuiesc pe cele născute în temeiul rudeniei firești sunt efectele adopției și se produc de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției (art.1 din ordonanța). a. Filiația și rudenia civilă prin adopție Adopția stabilește filiația între cel care adoptă și copil, precum și rudenia dintre copil și rudele adoptatorului (art.1 alin.1 din Ordonanța

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
alin.4 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, dupa încuviințarea adopției, filiația dintre copil și părinții săi firești încetează. Unele discuții se impun în legătură cu această reglementare: * efectele adopției se produc ori stabilirii filiației prin adopție este la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, deci cele două acte se suprapun, încetează o filiație și începe alta, respectiv cea prin adopție (art.1 alin.3 și 1); * nu mai exista raporturi de rudenie firească ai descendenților adoptatorului cu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pregătire profesională (art. 86, al. 1 și art. 107 al.1 C. fam.). Introducerea acțiunii în tăgăduirea paternității nu suspendă, pe timpul judecății, drepturile și obligațiile părintești ce decurg din prezumția legală de paternitate. Aceste drepturi și obligații încetează după rămânerea irevocabilă a hotărârii de admitere a acțiunii în tăgăduirea paternității; > obligația de întreținere a celui care se face vinovat de fapte grave față de cel care avea îndatorirea de a-i acorda întreținere, față de acesta, care nu mai are aceasta obligație (art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
soți. D. Căsătoria putativă 265 Obligația de întreținere există și în cazul căsătoriei putative, dar numai în favoarea soțului care a fost de bună-credință la încheierea căsătoriei. Aceasta deoarece el păstrează, până la data la care hotărârea judecătorească a rămas definitivă și irevocabilă de constatare sau pronunțare a nulității căsătoriei, situația unui soț dintr-o căsătorie valabilă (art. 23 alin. 1 C. fam.). Până la aceeași dată, soțul de bună-credință are drept la întreținere în condițiile în care un soț are dreptul la întreținere

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nedeterminat în timp, spre deosebire de reglementarea anterioară. Problema dacă divorțul s-a pronunțat din cauza unuia dintre soți sau a ambilor, de care depinde durata obligației de întreținere, se soluționează cu putere de lucru judecat, prin hotărârea de divorț rămasă definitivă și irevocabilă. Dispozițiile legale privind durata obligației de întreținere dintre foștii soți au un caracter imperativ. Convenția care înfrânge aceste dispoziții este lovită de nulitate. În consecință, nu se poate micșora sau mări durata obligației de întreținere dintre foștii soți. Actul juridic

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
oficiu, asupra contribuției fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare și învățătură ale copiilor minori (art. 42 C. fam.). În practică, pensia de întreținere se stabilește începând cu data introducerii cererii de divorț, iar nu de la data pronunțării sau rămânerii irevocabile a hotărârii de desfacere a căsătoriei. Dacă însă pensia de întreținere în favoarea copiilor minori a fost stabilită anterior pronunțării divorțului, instanța investită cu soluționarea cererii de desfacere a căsătoriei, fiind de asemenea datoare să statueze asupra contribuției părinților la cheltuielile

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
la cererea creditorului, la cererea debitorului și, când interesele copiilor minori sunt neglijate de către reprezentanții lor legali, la cererea autorității tutelare. Pensia de întreținere se acordă de la data chemării în judecată și nu de la pronunțarea hotărârii sau de la rămânerea ei irevocabilă. Dacă însă copilul a fost trecut efectiv în îngrijirea părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărârea de divorț, pensia de întreținere se datorează de la luarea lui efectivă de către acel părinte, cea ce coincide cu momentul în care s-a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
căsătorește dobândește capacitate de exercițiu deplină. În aceste condiții, chiar dacă această căsătorie încetează, minora nu-și va pierde capacitatea dobândită la încheierea ei. Minorul care este bolnav psihic și din aceste motive este pus sub interdicție printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, se află sub dublă incapacitate: cea datorată vârstei, care încetează la majoratul său și cea care durează cât timp acesta este bolnav. b) Noțiunea de ocrotire părintească Ocrotirea părintească reprezintă ansamblul drepturilor și îndatoririlor care revine părinților față de copiii lor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
69/1991, dacă a împlinit vârsta de 15 ani; > în caz de desfacere a căsătoriei prin divorț sau încetarea ei prin moarte, soția minoră supraviețuitoare își menține capacitatea de exercițiu, deoarece aceasta nu se pierde decât dacă, printr-o hotărâre irevocabilă aceasta este desființată, deoarece a fost încheiată de femeie. Se impune distincție între situația femeii care a fost de bună sau rea-credință la încheierea căsătoriei, dacă: * a fost de rea-credință, deoarece a cunoscut cauza nulității căsătoriei la data încheierii ei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinți este declarat mort, prin hotărâre judecătorească (art.16-18 Decretul nr.31/1954), deoarece asemenea hotărâre instituie prezumția că dispărutul a murit la data stabilită prin hotărâre ca fiind cea a morții, iar nu data când hotărârea rămâne definitivă și irevocabila. Problema ocrotirii părintești se pune numai pentru minorii care au fost concepuți în perioada cuprinsă între data morții și cea a rămânerii definitive și irevocabila a hotărârii de moarte, beneficiind de prezumția de paternitate câtă vreme nu a intervenit hotărârea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
prin hotărâre ca fiind cea a morții, iar nu data când hotărârea rămâne definitivă și irevocabila. Problema ocrotirii părintești se pune numai pentru minorii care au fost concepuți în perioada cuprinsă între data morții și cea a rămânerii definitive și irevocabila a hotărârii de moarte, beneficiind de prezumția de paternitate câtă vreme nu a intervenit hotărârea. În cazul copilului din căsătorie dacă soțul mamei copilului a fost declarat mort la o dată anterioară nașterii acestuia, încetează de a mai fi socotit a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
drepturi părintești determină soluția ca ele să revină celuilalt părinte, care are exercițiul îndatoririlor părintești, deoarece ele nu pot fi exercitate de o persoană lipsită de discernământ. Efectele punerii sub interdicție se produc la data la care hotărârea este rămasă irevocabilă (art.144 C.fam.). Potrivit art.146 C.fam., ea se dispune "în caz de nevoie, până la rezolvarea cererii de punere sub interdicție" de către autoritatea tutelară, la sesizarea președintelui instanței chemate să se pronunțe asupra punerii sub interdicție, sesizare reglementată

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele persoanei ce reprezintă sau ale căror acte le încurajează. Interdicția minorului dacă nu are descernământ pentru a se îngriji de interesele sale din cauza alienației mentale, care este stabilită interdicția prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Problema ocrotirii legale a minorului prezintă aspecte multiple și variate care necesită a fi aprofunadate în vederea cunoașterii tuturor formelor și mijloacelor de protecție a copiilor. II. 1. Tutela Minorului Ocrotirea legală a minorului se realizează prin intermediul mai multor instituții juridice

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]