1,375 matches
-
cumani, după neam, fiind sprijiniți de "vlahi". Iorga precizează că, la începuturile mișcării, se pare că s-a aflat și o divergență religioasă: este vorba de Sf. Dumitru, de care se va lega acțiunea lui Ioniță, viitorul împărat, care va isprăvi sub zidurile Thesalonicului, apărut în fața grecilor ca un pedepsitor, dar și ca o atitudine de revoltă religioasă-referire la maniheism (bogomilism). În 1187, împăratul Isaac Anghelos, regretând că nu a acționat eficace, a pornit din nou împotriva românilor și bulgarilor. Însoțit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oralitate, despre care s-a discutat, este susținută mai curând de aceste intervenții în text ale povestitorului, prin care autorul reușește să creeze o anumită complicitate între cel care povestește și cel care citește sau ascultă basmul: „Ce or fi isprăvit ceilalți draci nu știm, dar acestui de la pădure nu i-a mers bine în acea zi.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.206), „Acum să ne întoarcem iar din urmă.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.222), „Căci trebuie să vă spun că boierul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
nor auster/ Căci, scăpate istoriei și curate de sens,/ Treceau clipe mari zdrențuite pe cer". (Pe cer) sau: "Totul neterminat./ Sau numai mi se pare? Frunza aceasta n-ar fi trebuit/ Să mai continue cumva? Sau fluturelui? Să i se isprăvească într-un fel/ Desenul de pe aripi?/ Dar liniile mele din palmă,/ Evident numai schițe ale unui/ Tablou abia început?/ Totul neterminat/ Și așteptându-și emoționat/ Întregirea/ Care nu se poate distinge/ În orbitoarea lumină/ De la celălalt capăt". (La celălalt capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! Pe la spate, d. Cațavencu dă să mi-o ia. Tipătescu: Și (desperat) ți-a luat-o? Zoe: (același joc) Ți-a luat-o? Cetățeanul: Aș! Am băgat-o în buzunar. Zice d. Nae: "Așa? Facei parte din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mie să-mi dai scrisoarea... Primești?... Cațavencu: (ca lovit de o idee) Primesc... Zoe: (încet cătră Tipătescu, care stă cufundat în gânduri pe fotoliu) Și înțelegi că atunci, când, luptând cu tine, voi căpăta scrisoarea,... tot,... tot,... Fănică, va fi isprăvit între noi (tare). Suntem deplin înțeleși, domnule Cațavencu... Cațavencu: Da, madam, pe deplin... dar... (îi face semn cătră Tipătescu.) Zoe: (stăruind lângă Tipătescu) Fănică! Fănică! Hotărăște-te! Poți fi tu dușmanul liniștii mele?... Spune!... (rugându-l frumos) Fănică!... Tipătescu: (nemaiputând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie, s-a isprăvit, are dreptate. (cu putere.) Ce istorie? Apoi, dacă e vorba de istorie, apoi ce te-nvață istoria mai întâi și-ntâi? Popescu: Că România de la Traian... Cațavencu: Nu-i așa... Ionescu: Că adică străbunul nostru... Cațavencu: Ce străbun! Ce nostru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și totală în momentul ei, și se epuizează în întregime pe o singură împrejurare reluată continuu, continuu trăită și continuu epuizată în întregime"; ,,Dragostea lui Eminescu nu e amestecată dintru început cu visul. Visul lui începe cînd dragostea s-a isprăvit. Dragostea poetului n-a durat niciodată (sic!) Rămîne instantanee, dragoste de senzații iuți. Ceea ce-i rămîne din dragostea trecută devine vis d-abia în singurătate, ca o mîhnire că a fost numai sensuală, cînd a trecut. Femeia lui Eminescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipotești, nu-i răspundea la scrisori. El singur se simțea obosit și aștepta cu nerăbdare zilele de repaos, pe care voia să și le petreacă la Ipotești. "Pe la finea lui august sau începutul lui septem brie, gîndesc că mi-oi isprăvi examenele și m-oi întoarce în țară." Pentru aceasta el cerea bani, pe lunile iulie și august. Bătrînul Eminovici, cu totul neîncrezător, i-a răspuns că-i va trimite bani, dacă mai întîi va primi o dovadă oficială că el
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și oropsiți ai sorții, Pe vremea asta unde vă-aciuați Sub lovitura ei necruțătoare, Cu capul gol și costelivi de foame, Și-mbrăcămintea numai găuri toată, Să țineți piept urgiilor furtunii? De voi puțin mi-a mai păsat-nainte! Hai, isprăvește-ți azi, huzurul, rege, Îndură-a nevoiașilor durere, Și vei afla ce n-ai știut vreodată: Când cerul te-a-nvestit cu judecată Să știi a ține cumpăna mai dreaptă”. * * * O corelație frecventă și, totodată, spectaculoasă există, de asemeni, între „fenomenul de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care-i amintea de fata abandonată în pădure, nu mai crede în legitimitatea legământului făcut. Călugărașul îi spune împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se-ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr-un ou (obicei consemnat în monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bine să ieși afară din casă la miezul nopții dacă te auzi strigat. Sunt duhuri rele care îți pot face rău. Într-o cercetare desfășurată în anii '90 în Ieud, Maramureș, ni s-a relatat cu lux de amănunte ce isprăvi putea face Fata Pădurii. "Ea hăulea și cânta peste dealuri și peste văi. Dacă-i auzeai glasul era semn rău și trebuia să te ferești din cale. Unii feciori care au auzit-o au surzit sau au murit până la urmă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
demascată“ (Mircea Nedelciu). 3. PROPUNERI DE SUBIECTE Variantele 1-10 Filiera teoretică - Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocațională - Toate profilurile, cu excepția profilului pedagogic - VARIANTA 1 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Dănuț mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă în care întârziase. Era decis săși facă universitatea la Iași. Nui era greu săl convingă pe Herr Direktor că înscriinduse la Facultatea de Drept, practica simultană, pe care ar fi făcuto în biroul tatălui său, îi era
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
epice, ca succesiune de evenimente, de situații, apoi, prezența unor repere spațiotemporale multiple, predominanța narațiunii etc. Fragmen tul reprodus schițează un conflict interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal, Dănuț, formulate însă nu în stil direct, ca monolog interior, ci în stil indirect, în discursul naratorului omniscient. Cele patru enunțuri evidențiază convingerile protagonistului privind opoziția majoră
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rău ți-am făcut noi? De Crăciun, te așteptăm să vii. Tinca a pregătit de toate și mai ales sarmalele, cari ție îți plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne o comédie. Când voi isprăvi-o, nu știu. Atâta știu, că subiectul e copiat, așa cum prea bine știi că pot copia, e luat din viața de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleștii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Ieși ninge frumos de ast-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mare grijă de leprele mioritice și trădătorii de Neam și Țară. Ne mai scrie Ioan că are doi prooroci de-ai lui care dau tare cu gura dar o vor păți rău cum găsim la 11,7: ,, Cînd își vor isprăvi mărturisirea lor, fiara, care se ridi-că din Adînc, va face război cu ei, îi va birui și-i va omorî.” Dar Iahwe care era șo-mer prin întunericurile pămîntului pune de un șiretlic și ajunge el stăpînul cerurilor iar cei douăzeci și patru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
decade din postura de filosoful Blagomirea, "bătrînul și neobositul limbist" devine un hîtru unchiaș care "era mare pehlivan și drăcos, că avea lefuri de la împărăție să înceapă cărți, care ar fi ieșit ca tetravanghelul de mari dacă le-ar fi isprăvit", competent în practici de inițiere: "Olga Da' ce mai poți dumneata să mă înveți? Unchiașul Hei, hei! Ai să vezi. Eu sunt dascăl de limbi." Deoarece în epocă nu se descoperiseră încă efectele pulofoniei, Caragiale mai apelează doar la cele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Spanacovici numit în formulă completă Mititelul Spănăcel Spanacovici; în Gogoși-le din Claponul anului 1877 ne întîmpină un tînăr monșer care face cură de apă de Buda, preotul Matache Sugăceanu și ofițerul turc Hahaler-aga; sultanul apreciază în fața camerelor otomane că, isprăvindu-și toate treburile ei, i-a venit poftă Europei să le reguleze pe ale noastre, o tînără coristă comunică redacției că e suferindă (Sunt bolnavă, de cînd era într-o seară vînt pe bulevard și m-a tras...) iar ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în ton ale lui Dragomir ori Gheorghe nu se mai află urmă de Caragiale." Din nuvelistică compartiment extrem de rezistent al operei lui Caragiale O făclie de Paște a întîmpinat rezistența nesemnificativă și fără urmări a lui D. Zamfirescu ("...după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de ani va fi aruncat în uitare însoțit de o epigramă semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de ani va fi aruncat în uitare însoțit de o epigramă semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se pare Piesa pîn' se isprăvește." În prefața la ediția de opere din 1940, Șerban Cioculescu aprecia în Caragiale "un erou al lucidității, care și-a croit singur soarta", fiind însă pregătit și pentru aprecieri encomiastice ("Privită dintr-un punct de vedere strict istoric, opera sa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
trecut. Pentru realizarea acestui scop, în 176, Napoleon trece Alpii și se năpustește asupra capitalei creștinătății. Papa Piu al VI-lea refuză condițiile zdrobitoare impuse, ceea ce-l face pe Napoleon să ocupe teritoriile pontificale și să scrie Directoratului „s-a isprăvit cu autonomia statelor Bisericii”. Prin generalii săi, Alexander Berthier și Andreea Massena, Napoleon a reușit să-l scoată pe Papă din reședința sa și să-l treacă Alpii stabilindu-i reședința la Valența. În plus, toți cardinalii au fost arestați
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu mâinile subțiri, / neîntrecutul meșter din Cremona, / încă-nainte de-a o isprăvi, / i-a ascultat în vise melodia. Cu dălți subțiri a rotunjit-o și / cu-amurguri dulci i-a poleit cutia.” Tentația zborului în azur (cu sugestii din simboliști) se înscrie de data aceasta într-o viziune clasică a lumii, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică fără îndoială. S-a uitat repede prin ziare. În vremea asta căutai în volum o scrisoare pe care copiii unui artist o trimet prietenului lor Jules de Goncourt, un cap de operă de gingășie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-l privească, Dumnezeu aruncă fier pe rosatura stâlpului și diavolul iarăși roade până la Paști, când vede ouă roșii și, până să le privească, Dumnezeu iar aruncă fier acolo unde el a ros și astfel îl amână, că niciodată nu mai isprăvește de ros. De aceea nu se scufundă pământul."418 III. FOCUL Pe plan macrocosmic, focul apare ca element al extincției, dar și al purificării care pecetluiește destinul creației, înlesnind apariția unei noi lumi, primenită de forța primordială a flăcării. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lut, / Eu mi te-aș spăla și-n Prut / Ca să fii ca de demult. / Să-mi găsesc pe cineva, / Să-mi descuie inima, / Ce-ar vedea s-ar spăria, / C-ar citi pân-ar muri / Și tot n-ar mai isprăvi, / Ar citi până la moarte / Și tot nu le-ar găsi toate. / Inimă de putregai, / Cu cuțit am să te tai / Să văd veninu ce-l ai; / Cu acu de te-aș străpunge, / Tot n-ar curge pic de sânge. / Când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților, tineretului combatant pe fronturi că” nu s‐a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român, trebuie să lupte, că fără luptă nu se po ate isprăvi nimic din calvarul lumii guvernate de împărați”. Alexandru Tutoveanu membru al Academiei Bârlădene (Despre George Tutoveanu și Bârladul) * Scrisul nostru (1929 - 1931) a apărut la inițiativa lui George Tutoveanu, secretar de redacție fiind G.G. Ursu - la primele două numere acest
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]