1,366 matches
-
ocazionale, care a avut cam următorul conținut: După doi ani de prigoană cruntă, Mișcarea Legionară se ridică azi biruitoare. Ea a intervenit atunci când toate speranțele neamului erau spulberate și când, după prăbușirea din ultimele zile. credeau dușmanii că s-au isprăvit zilele statului și ale țării românești. După ce din vina conducătorilor ei, România a pierdut aproape jumătate din teritoriul său național, poporul românesc se ridică acum prin Legiune, își adună toate energiile risipite, le dă un suflu nou de viață și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe deasupra, încrederea masselor populare, ar fi putut să atace pe rege și să l răstoarne cu tot regimul lui. N-a făcut-o, din grija de a nu da naștere unui conflict european. Răsboiul civil din Spania nu era încă isprăvit. România, care se afla la granița Rusiei comuniste, odată intrată în lupte interne, favorabile Legiunii, ar fi provocat, fără îndoială, intervenția sovietică. Odată cu ea, s-ar fi deslănțuit cu o clipă mai devreme conflictul dintre cele două forțe ce-și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
DAMIAN, Mircea (pseudonim al lui Constantin Mătușa; 14.III.1899, Izvoru, j. Olt - 6.VI.1948, București), prozator și gazetar. Era al treilea dintre cei șapte copii ai unei familii de țărani săraci. Isprăvind clasele primare în satul natal, băiatul, căruia nu-i place viața la țară, este înscris la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina. După absolvire (1916), urmează o școală de învățători; luându-și diploma, profesează scurt timp ca suplinitor. Înrolat la cavalerie
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
altele mult mai mari și mai minunate înțelepciuni, o, fraților, Lupul în capul său poartă, carile adevărate izvoară de știință și senine de multă cunoștință sint (...). De care lucru, o, priietinilor, fără nici un prepus să fiți, că Lupul aceasta a isprăvi va putea, însă numai de va vrea. Numai și aceasta a socoti vă trebuie, că siiala Lupului fără vreo adevărată pricină să fie nu poate"41. Quod erat demonstrandum: de vreme ce și-a dovedit abilitatea în situații mult mai dificile, de vreme ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
da Vinci reținea, conspectând Fiore di virtú, aceeași trăsătură esențială, a fățărniciei: " Această jivină îl înhață pe om și numaidecât îl omoară. Iar după ce l-a omorât, cu glas tânguios și cu șiroaie de lacrimi îl plânge; și după ce a isprăvit cu plânsul, cu nemăsurată cruzime îl sfâșie și îl mănâncă"20. Atracția reptilei pentru carnea de om pare a fi morbidă, de nestăpânit. În alte variante, mai vechi, crocodilul este un monstru perfect înarmat pentru a ucide. Viziunea lui Guillaume
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de fel de slujbe în casa boerului numai în scopul de a fi cunoscuți mai de aproape. Știau, părinții că alt chip nu este, simțeau și feciorii lor că numai așa se putea ajunge ceva. Miron Costin după ce și-a isprăvit studiile în Polonia la Bar, a intrat ca copil de casă în curtea lui lordachi Visternicul, cumnatul lui Vasile Lupu, căruia nu puține servicii i-a adus, când cu rezmerița în țară. „Eram eu pururea în casa lui lordachi Visternicul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din sat, nevestele și surorile, îl ascultau cu sfințenie; apoi băiețanii intrau la recrutare cu fețele voioase, chiuind de bucurie după ce trăgeau sorții. Alecsandri ținea mult să stee în mijlocul recruților și să-i îndemne să-și iubească țara. După ce se isprăvea recrutarea, din îndemnul lui Alecsandri, flăcăii încingeau o horă de rupeau pământul strigând și chiotând de bucurie». Continuând a evoca Mirceștii lui Alecsandri, Elena Onciu descrie casa de la Mircești, cu toată gospodăria ei. Ea își aduce aminte de salonul cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de biroul la care Alecsandri medita și-n care a scris cea mai mare parte a operei sale. Îmi mai spuse bătrâna că uneori poetul se închidea zile întregi lucrând la birou și nu primea pe nimeni până nu isprăvea, după care uneori pleca la Iași sau la București să se repauzeze. Adesea cânta din orgă. Poate de aceea, cu drept cuvânt Academia Română ține ca Mausoleul și conacul de la Mircești să rămâie un monument istoric, o Meca culturală, a poporului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu coada ochiului surâzând și urmărind toate mișcările ei, să vază dacă nu greșea ceva. La nămiezi, când mă întorceam, mâncarea era gata; ea în picioare, veselă și sprintenă mă servea cu bucurie. Dar desfătările din Capua trebuia să se isprăvească. Și în adevăr, după câteva zile, am primit ordin să plec spre Cerovina și să mă pun sub ordinele generalului rus, Arnoldi. Nu mai vorbesc de plânsetele bietei fete la plecarea mea. Ba nu știu cine-i băgase în cap să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de secretudine este romanul însuși (lucru la care naratorul face aluzie în mod eliptic atunci când pentru a justifica întregul roman care va urma, termină astfel primul capitol: "Dincolo de necesitatea de a găsi un adăpost, simțeam de fapt nevoia de a isprăvi odată cu această poveste"). Este sigur că secretul nu este un conținut pe care l-am putea găsi într-o casă, într-unul din acele cufere închise, într-un sertar, într-o cameră sau un dulap. "Aceste biete mistere nu sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin a fugi, părăsindu-și cuibul și lăsându-l acestui cuc tiranic. Mai grav este modul în care se infiltrează invizibil și insidios Horla care invadează spațiul fizic și mintal al celui care suferă prezența sa indezirabilă. Și aici naratorul isprăvește prin a se trezi în poziția de exclus, în afara casei sale, cu consecințele dramatice pe care le cunoaștem. Excluderea duce, ca și în Prăbușirea casei Usher la distrugerea totală a casei, a unui acasă, al spațiului care reprezintă prin excelență
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o rușine de nedepășit pe care o încearcă în obediența față de o putere arbitrară, în tentativa de transgresiune, în neputința de a asculta 551. Această datorie căreia nu ne putem sustrage și pe care nu o putem achita și care isprăvește prin a îngloba întregul spațiu familial într-o încâlceală insolubilă nu poate să ducă decât la dispariția oaspetelui. Verdictul, Metamorfoza, între altele, se termină prin autosacrificiu. "Dar simbolic, sacrificiul nu este automutilare pentru a plăti o datorie insolvabilă. El nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a fi acolo, această paloare și această slăbiciune îl îndeamnă pe K. să-i se adreseze. K. este fascinat de oboseala celorlalți pe care o compară, de altfel cu a sa. În lumina artificială, în aerul învecinat, fetele care isprăvesc prin a se neglija, chiar cele mai îngrijite de altfel ... "și asta datorită oboselii" (350). Oboseala care are "forța unei suferințe", după Peter Handke 586, înjosește, degradează, transformând în același timp percepția care se ascute. Această degradare înlătură culorile, face
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd încă națiunile celelalte. Sunt oameni foarte optimiști, cari-și închipuie că ele nu se vor mai vedea peste câtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi încă vizibile în America”. După ce se întâlnise cu ei, marele intelectual român atrăgea atenția asupra faptului că „românii din America îmi păreau altfel înainte de a merge acolo, decât pe urmă. Este o legendă a românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dă hîrtia, cerneala, tiparul, îi adună foile, i le coase, e le leagă; el o citește. În conspirația intelectului față de natură, cartea solidarizează azi 2 miliarde de suflete împotriva unui destin, care cu variantele lui a rămas același. Omul se isprăvește și cartea lui de-abia începe. Uite, mii de inimi și minți trăiesc lîngă tine, în rafturile tale. Pînă la cărți, rămînea mărturie cimitirul. L-a învins biblioteca. Cartea ție țară, ți-e fiică, ți-e surioară, prietena și iubirea
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
dar care să fie al lor, iar nu al Lui". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 416. 21 ,,Încercăm la sculare, să așternem ziua cea nouă la picioarele lui Dumnezeu; înainte de a isprăvi cu bărbieritul, ea devine ziua noastră, iar partea ce i se cuvine lui Dumnezeu din ea e privită ca un tribut ce trebuie să-l plătim din ,,propriul" buzunar, timp scăzut din timpul care, ni se pare, ar trebui să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dan Hăulică un cunoscut critic de artă și om de cultură european, aflat de vreo trei decenii bune în prim planul vieții artistice din România, și nu numai. Dar, din păcate, cu aceste informații partea europeană a chestiunii se cam isprăvește, pentru că momentul care urmează deplasează hotărît azimutul geografic și vectorul temporal. Aflînd despre acest eveniment, Eugen Mihăescu, actualul reprezentant al președinției la UNESCO (pentru că ambasador nu poate fi numit din mai multe motive) și cel care și-a săpat predecesorul
Cu bîta la Centrul cultural din Paris by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15595_a_16920]
-
mai multe bucăți, verificarea se poate face în părți și se prezuma făcută pentru toate părțile plătite, daca comitentul plătește lucrătorului în proporția lucrului făcut. Articolul 1483 Dacă, în curs de 10 ani, numărați din ziua în care s-a isprăvit clădirea unui edificiu sau facerea unui alt lucru însemnător, unul ori altul se dărâma în tot ori în parte, sau amenință învederat dărâmarea, din cauza unui viciu de construcție sau a pământului, întreprinzătorul și arhitectul rămân răspunzători de daune. (Cod civil
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1483 Dacă, în curs de 10 ani, numărați din ziua în care s-a isprăvit clădirea unui edificiu sau facerea unui alt lucru însemnător, unul ori altul se dărâma în tot ori în parte, sau amenință învederat dărâmarea, din cauza unui viciu de construcție sau a pământului, întreprinzătorul și arhitectul rămân răspunzători de daune. (Cod civil
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
mai multe bucăți, verificarea se poate face în părți și se prezuma făcută pentru toate părțile plătite, daca comitentul plătește lucrătorului în proporția lucrului făcut. Articolul 1483 Dacă, în curs de 10 ani, numărați din ziua în care s-a isprăvit clădirea unui edificiu sau facerea unui alt lucru însemnător, unul ori altul se dărâma în tot ori în parte, sau amenință învederat dărâmarea, din cauza unui viciu de construcție sau a pământului, întreprinzătorul și arhitectul rămân răspunzători de daune. (Cod civil
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 septembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234830_a_236159]
-
nană Ană, ne așteaptă oamenii. DANI: Să mergem. MAMA: Altcineva nu se pricepe la tractor? De ce-l trimiteți tocmai pe el? BAKCSI: Liniștește-te, nană Ană, n-o să i se întâmple nimic. Nu putem să ne lăsăm tractorul acolo, Odată isprăvim. După un timp, bătăi la ușă) MAMA: Poftim. COCIȘ: Bună-seara să deie Dumnezeu. MAMA: Bună-seara, Mihai, tu nu te-ai dus la pod? COCIȘ: De-acolo vin. Ce-i acolo!... Păzească Dumnezu! Săracul Cadar Roșca. MAMA: Șezi. Cum s-a
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
Sînt sfidătoare topuri ce mereu se-abat din drum se apără cu ajutorul nerăbdării cum flacăra chibritului iar palmele nervoase ale tinerilor ce-ar fi altceva decît ofrandele aduse celor care stau la masă cîte-o jumătate de ceas după ce-au isprăvit de mîncat cu perspectiva aburită de cafea cu sapiența umezită cum e ochiul cu numele lor ah numele lor devenind către seară transparente cum sticla geamului prin care vezi din nou triumfătoarea stradă. Societate Se-așteaptă unii pe alții se
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slavă cerului de ne aducea povești: De când scria musca pe perete,/ Mai mincinos cine nu crede.". Sau o formulă de final: Iar eu, isprăvind povestea, încălecai p-o șea și va spusei dumneavoastră așa; încălecai p-un fus, să fie de minciună cui a spus; încălecai p-o lingură scurtă, să nu mai aștepte nimica de la mine cine-ascultă; iar descălecând de dupa șea, aștept un
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
de construcție ale bisericii chiar în trei rânduri. Inițial fusese numai altarul și naosul, după care s-a mai adăugat și pronaosul. În cele din urmă s-a adăugat pridvorul, folosindu-se ca necropolă pentru ctitori și s-a pictat, isprăvindu-se conform pisaniei, în anul 1817. Gheorghe Blideanu, învățător din Bumbești-Jiu, face o istorie a schitului Lainici prin 1873 transmisă oral de către starețul Irodion la începuturile activității sale. O afirmație foarte interesantă pe care o face este aceea că în
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Neamțului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, descriind mănăstirea în povestirea „De la Văratic la Săcu” din volumul "Pe drumuri de munte" (1912). După cuvintele scriitorului, Mănăstirea Văratec "„își revarsă valurile sale de case albe pe poalele colinelor, cu care se isprăvesc munții săi”". El a stat două zile, constatând că în lunile de vară veneau aici o mulțime de oaspeți din toate părțile Moldovei pentru o lună sau chiar două, dorind să-și căute odihna sufletească în aceste locuri însuflețite de
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]