26,665 matches
-
importanța reală sau minoră a fiecăreia în parte. Se pornește, desigur, de la ediția princeps datorată lui Titu Maiorescu, marele protector și prieten al poetului, care a făcut pentru el, ca om și poet, atît de generos de multe încît, ca istoric literar ce sînt, nu cunosc, în toată istoriografia noastră literară, un exemplu asemănător. Cum reiese dintr-o scrisoare a poetului către Veronica Micle din corespondența inedită publicată anul trecut de d-na Ilinca Zarifopol Ilias la Editura Polirom, datată mai
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
desenul său cel mai caracteristic. Nu vreau să intru în preciziuni biografice, însă nădăjduiesc a nu jigni pe nimeni vorbind despre neîmplinirile mele, care au căpătat caracterul unui drum anume, mi-au "sistematizat" existența. Desigur, le pot atribui unui mediu istoric ostil, unor persoane rău intenționate, însă am tot mai mult sentimentul că ele s-au aflat, ca să zic așa, în gena mea morală, că împrejurările exterioare n-au făcut decît să favorizeze manifestarea a ceea ce preexista. Am fost croit dintru
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
lui E. Lovinescu, conform căreia, în literatură, singura morală o reprezintă valoarea estetică. Dar între cele două poziții nu e nici o contradicție! Estetica (alt concept luat în derîdere balcanică) nu e decît aplicarea consecventă a ideii estetice într-un mediu istoric mistificator, impurificat de ideologizare și de ceea ce am numit postideologizare, în rîndul manevrelor celei din urmă înregistrîndu-se chiar această campanie împotriva eticului. O campanie care nu e decît un eșantion al unei crize generalizate, pe toate coordonatele societății românești din
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
papilele gustative și ajunge în stomac, dar reușește să spună ceva important despre lucruri care nu au nimic de-a face cu gura sau stomacul. Construind punți analitice subtile între un concept generic de abundență, de exemplu, și (in)digestie, istoricul și filozoful Revel atrăgea în același timp atenția asupra poeticității imanente a discursului culinar, ca să-l numesc așa. Sigur, există o poezie a vegetalului, dar nu la ea se referă Revel, ci mai curînd la faptul că există o pasiune
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
precum aceasta vin să confirme și chiar să rotunjească, poate paradoxal, un gen literar cu propria sa specificitate. Lipsită de efervescența stilistică a lui Revel, această Istorie e, fie-mi permisă analogia, echivalentul unei istorii a literaturii scrise de un istoric fără imaginație, fără prea mult talent, dar informat și competent. Deși științific, volumul e clar diferit de un tratat de nutriție, pentru că nu operează cu o terminologie plictisitor științifică, și nici nu propune metode de alimentație benefice sănătății, chiar dacă avertizează
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
Roman e el însuși un gurmand, probabil ca și Revel, ori Alice Toklas, prietena de o viață a lui Gertrude Stein, autoarea unei mini-istorii culinare în care figurează rețete cu paternitate celebră în rîndul unor mari artiști ai vremii. Există istorici literari care citesc cărți uitînd să se și bucure de ele, absorbiți fiind de importanța misiunii. Au existat metode și curente în critica literară care au sărăcit literatura de frumos, de muzicalitate, de fascinația ideilor, descărnînd-o în scheme și formule
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
Cătălina cea flușturatică, iar Caragiale ori cine știe care altul e vicleanul Cătălin. Scurt și explicit, pre înțelesul tuturor deștepților și spre deplina satisfacție a soborului țațelor, ahtiat de asemenea picanterii și nebun de fericire cînd îi sînt oferite de criticii și istoricii literari pe tava de argint a clevetelii erudite". Cu o sublimată familiaritate, autorul nostru își imaginează ce le-ar fi plăcut, din producția contemporaneității, unor mai vechi autori (e o intropatie la persoana a treia!): "O carte care (în ciuda frecventelor
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Pătrașcu) s-a sudat instantaneu, uniți prin comunitatea țelului și a strădaniilor. Redacția a pornit la drum, întemeindu-și cîteva colecții ("Momente și Sinteze", "Universitas", "Confluențe", "Documente literare", "Memorialistică" și ediții libere), repede devenite de prestigiu, apreciate și stimate de istoricii literari. Aici statistica e de rigoare. Și aș aminti după un catalog al Editurii Minerva alcătuit în 1983 (deci în numai 13 ani de activitate), numeric, titlurile apărute în fiecare din aceste colecții. 66 de titluri în colecția "Universitas", 35
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
și posteritatea lui - impun prin tonul echilibrat, prin obiectivitate, și sancționează astfel, în linia adevărului istoric, deformarea, mitizarea figurii cărturarului revoluționar devenit, în timpul regimului comunist, un simbol legitimator, promotor al ideologiei marxiste, al luptei de clasă ș.c.l. După istorici ca Roller, comuniștii nu ar fi decât "cei care desăvârșesc opera inițiată de el", de Bălcescu. Disponibilitatea interpretativă a criticului Mircea Anghelescu se manifestă eclatant în textele având ca obiect literatura propriu-zisă, în speță aceea a unor scriitori precum Paul
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținînd ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau cum se spune în limbaj religios arhaic la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726, al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează printr-o mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de a contribui prin luminarea lui
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat-o d-na Cornelia Pillat, în locul soțului ei decedat înainte de vreme, de a-i edita opera socrului ei a înfăptuit-o cu devoțiune, cu dragoste și oarecare știință a meșteșugului de istoric literar. Cel dintîi volum al ediției pe care o comentez acum îl reproduce aidoma pe cel din 1983 (cu excepția prefeței d-lui Adrian Anghelescu). Am comentat, tot în revista noastră, și ediția din 1989. Observațiile de atunci rămîn și azi
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Editura Fundației Regale și, apoi, din 1954, masiv, Editura Minerva în colecțiile ei Opere și Scriitori Români. Un exemplu al unei astfel de ediții critice model a operei unui poet este cea de Opere a lui Lucian Blaga realizată de istoricul literar dl. George Gană din 1982 pînă în 1997 în șase corpolente volume, în care aparatul critic e, uneori, egal în dimensiune cu opera. Aflăm, aici, totul, pînă la infinitul mic, despre opera poetului, de la geneză, la variante pînă la
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
este revolută. De curând Instituția prezidențială într-o cuvântare ținută la Focșani cu ocazia sărbătorii unirii principatelor a susținut, pe lângă o serie de "mofturi" despre proprietate, că domnitorul Cuza a fost primul președinte din România! Alături de Președinte se aflau doi istorici de marcă, membri ai Academiei Române. Ei au rămas impasibili față de o asemenea inepție. Probabil se gândeau la niște studii cu titlul: Vodă Alexandru Ioan Cuza, Președintele Republicii România. Ce frumos ar suna un document în care să apară formula: "Io
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
Probabil se gândeau la niște studii cu titlul: Vodă Alexandru Ioan Cuza, Președintele Republicii România. Ce frumos ar suna un document în care să apară formula: "Io Cuza Voevod, Președintele..." - în loc de Cuza ar putea fi pus și un alt nume. Istoricii prezidențiali ar trebui să se prezinte cu asemenea studii în fața acelor mineri care, multilateral dezvoltați, au devenit horticultori în Piața Universității în iunie 1990. Discursul de la Foșcani demonstrează că în sferele înalte politice mentalitatea stalinistă se perpetuează și că ea
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
Alex. Ștefănescu Un dicționar care nu se va învechi Înainte de 1989, Dicționarul scriitorilor români, lucrare monumentală realizată de o armată de critici și istorici literari, din al cărei stat major au făcut parte Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, n-a putut să apară, fiind tratat cu circumspecție și în cele din urmă cu ostilitate de autoritățile comuniste. Ierarhia oficială a valorilor literare
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
istorii ale literaturii, culegeri de studii și cronici, volume de interviuri din toate timpurile, inclusiv din cea mai recentă perioadă. N-au fost ignorate nici colecțiile de reviste literare din ultimul deceniu. Lista colaboratorilor (aproximativ aceeași cu a criticilor și istoricilor literari care au realizat Dicționarul scriitorilor români, dar nu identică) constituie și ea o garanție a seriozității și profesionalismului. O transcriu pentru ca recunoștința cititorilor să aibă destinatari: Mircea Anghelescu, Georgeta Antonescu, Ștefan Borbély, Corin Braga, Ioan Buduca, Alexandru Călinescu, Alexandru
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
că Balcanii au fost descriși ca "alteritatea" Europei, ba chiar că, "Balcanii nu doresc să se conformeze standardelor de comportament specifice lumii civilizate". Tot polemic discută aserțiunea banalizată că Balcanii sînt butoiul de pulbere al Europei, demonstrînd că azi nici un istoric serios nu admite că primul război mondial a avut drept cauză situația conflictuală din Balcani. Și dacă azi, în Balcani, mai precis în fosta Iugoslavie, se ucid între ei pentru fapte petrecute în 1395 (lupta de la Kosovo), nu e mai
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
ar putea fi imitate interpretările literare ale lui Auerbach, concentrate și ele într-un detaliu textual a cărui semnificație e apoi generalizată la nivelul unei întregi epoci și mentalități? Firește, asemenea abordări pot fi oricînd contestate ca arbitrare. Scrupulozitatea de istoric, sociolog, politolog și antropolog a lui Greenblatt sau Gallagher rămîn, pînă la urmă, unica garanție a valabilității metodei lor. Dar mai presus de erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
într-o literatură apărută sub presiunea unui regim totalitar; direct sau indirect totul trebuie privit ca o replică, ca o reacție de autoapărare și, în ultimă instanță, ca un mijloc de supraviețuire. Demonstrația apelează la argumente ce țin de competența istoricului literar (trecerea în revistă a celor patru decenii de agitație și propagandă, de la faza fundamentalistă a regimului comunist pînă la cea a naționalismului ceaușist, cu tot cortegiul de fenomenele aberante, inclusiv panorama stranie pe care o oferă literatura acelor ani
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
data de 30 ian. 2001, la Institutul de Istoria Artei ,,G. Oprescu", organizată de Editura Meridiane prin directorul său, dna.Victoria Jiquidi. Cele cinci cărți prezentate de prof. Silviu Angelescu, directorul Institutului, Corina Popa și Gheorghe Vida, cunoscuți critici și istorici de artă, sunt semnate de Magda Cârneci (Artele plastice în România 1945 - 1989), Anca Oroveanu (Teoria europeană a artei și psihanaliza), Tereza Sinigalia/Voica Maria Pușcașu (Mânăstirea Probota), Ioana Vlasiu (Anii '20, tradiția și pictura românească) și Teodor Enescu (Scrieri
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
altfel printre idolii literari ai tînărului Franzos, pretind a transcende mimesis-ul în ipostaza sa pur reproductivă și a proceda în conformitate cu recomandarea lui Wilhelm Scherer - un alt reper important al lui Franzos încă din perioada profesoratului aceluia la Universitatea din Viena,- istoricul literar al cărui crez pozitivist decurge din chiar simpatia pentru rețetele realismului literar, după care criteriul reușitei scriitoricești consta în a construi "conștient" și intenționat "tipuri generale" și nu de a modela personaje prin simpla descripție, "copie după natură", a
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
vin din partea unui sfînt incapabil de răutăți. Să fi observat d-sa că ministeriatele vin și apoi se duc, în vreme ce pentru ștergerea adversităților personale în lumea culturii de multe ori n-ajunge o viață de om? S-ar putea ca istoricul să-i facă un bun serviciu din acest punct de vedere omului de cultură. S-ar mai putea însă și ca experiența acumulată în perioada în care a condus Televiziunea Română să-i fi oferit anumite concluzii. Cert e că dl
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
deoarece faptele trec, de obicei, neobservate - sînt marile răspunzătoare că România a întîrziat nepermis cu reforma. Acuzele între diverși foști miniștri, uriașa energie consumată în explicații pentru uzul presei, în detrimentul gestionării ministerelor vor fi la un moment dat teme ale istoricului de mîine despre deceniul care s-a încheiat, la sfîrșit de secol. Și probabil că nu puțini vor fi cei care se vor întreba cum a fost posibilă una ca asta. Nu mi s-a părut că dl Răzvan Theodorescu
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
ca asta. Nu mi s-a părut că dl Răzvan Theodorescu i-ar fi contagiat pe colegii săi după primele sale declarații, de unde se poate trage concluzia că în cadrul Cabinetului Năstase, chiar dacă miniștrii vin aproape toți din același partid, filosofia istoricului nu rimează cu așa-zisul pragmatism al celorlalți. Un pragmatism în care, deocamdată, contează mai mult răfuiala cu membrii fostului guvern decît construcția viitoare. O răfuială mult mai primejdioasă în consecințe decît cele care au precedat-o. Fiindcă, pe de
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
fastul unic al concertului. *** Aceeași confuzie care face din liderul de obediență comunistă un vajnic extremist de dreapta (atunci de ce soi de dreapta o fi Haider al austriecilor, sau Le Pen, în Franța?), operează și în cazul, subiacent, al unui "istoric" de alcov ideologic C. C., devenit peste noapte... antonescian. Occidentul, la rîndu-i, a vehiculat recent, în timpul alegerilor noastre, în supărătoare necunoștință de cauză, concepte care, la noi, nu mai sînt operante de la război încoace. Cu atît mai puțin acum, cînd confuzia
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]