2,406 matches
-
disculpa sau inculpa, promovând doar opinii pe bază de argumente sau adevăruri demonstrate științific. Competentă În fiabilitatea concluziilor expertale, neutralitatea și obiectivitatea expertului ca și conștiința limitelor proprii vor permite concluzii expertale tetice și nu preluate tale quale sau cu iz sancționatoriu. Evitarea riscului de victimizare și etichetare psihiatrică prin erori de diagnostic, prin concluzii ambivalente sau prin refugiu al bolnavului În boală expertală (iatrogenie expertală) vor completa exigențele eticoștiințifice ale acestui gen de explorare medicală.
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
denotă un moralism strict, evident în tonul rigid, în care se strecoară și unele nuanțe retrograde. Autorul își divulgă la tot pasul profesiunea, satisfăcut când descoperă, cu ochi de militar, ordine și disciplină sau folosind cu voluptate expresii cu puternic iz de cazarmă, într-o rostire uneori cam țeapănă, chiar dacă mereu cu intenție ceremonioasă. Drama, scrisă într-o limbă uniformă, corectă, dar nefirească în ambianța rustică, balansează între exclamațiile de melodramă și pedanteria cazonă. Cu această piesă colonelul V. nu-și
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
de pe la finele celui de-al treilea deceniu. Compus din tranșe de viață obișnuită, romanul iese spre final din formula realistă prin obișnuitele inserții eseistice ale autorului. În discuții se emit păreri și constatări de natură politică, dar și reflecții cu iz filosofic. Componenta mai interesantă a scrierilor lui P. este, în cele din urmă, memorialistica. Cu o detașare ce se vrea deplină, cu asumarea francă a subiectivității, fostul înalt demnitar rememorează în Timpul lepros (1992), Am fost și cioplitor de himere și
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
usta, Nis, 1981, Eseji, Belgrad, 1986, Zasto pisem?, 1986; Ioan Flora, Terapija rada, Belgrad, 1981, Cinjenicko stanje, Belgrad, 1985, Izdaja metafore, Pristina, 1985, Mermerna ogledala, 1988, Eseji o krtici, 1989, Mlada sova na samrtnoj postelji, Belgrad, 1989, Ljubicasti tabani, 1998; Iz savremene rumunske poezije, 1986; Dumitru Radu Popescu, Anastasijan zalan bese hod, Belgrad, 1988 (în colaborare); Mircea Dinescu, Pesme, Belgrad, 1992, Pijanstvo s Marksom, Belgrad, 1998, Pismo za Vaclava Havela, 1998; Knjizevno delo Lućijana Blage. Iz kritika i eseja rumunskih autora
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Belgrad, 1989, Ljubicasti tabani, 1998; Iz savremene rumunske poezije, 1986; Dumitru Radu Popescu, Anastasijan zalan bese hod, Belgrad, 1988 (în colaborare); Mircea Dinescu, Pesme, Belgrad, 1992, Pijanstvo s Marksom, Belgrad, 1998, Pismo za Vaclava Havela, 1998; Knjizevno delo Lućijana Blage. Iz kritika i eseja rumunskih autora, 1996; Po nasoj kozi. Trinaest novih rumunskih pesnika, 1997; Predrag Bogdanović Ci, Biblioteca rătăcitoare, îngr. și postfață Răzvan Voncu, Oradea, 2000 (în colaborare cu Ioan Flora și Răzvan Voncu); Adrian Păunescu, Razumemo, Krusevac, 2001, Osam
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri, susținută de un text care oscilează între poemul în proză și snoava cu iz sapiențial, ca în Șarpele casei (1998). M. este adeptul unui lirism eliberat de elemente livrești, cu toate că nu totdeauna și le refuză. Un rest de „înțelepciune” din cărți rămâne în subtext, ca un termen obligatoriu de comparație pentru „poezia ca o
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
mă împsaltir, mă întulpin, te înlir, mă împurură, se îndiademă), derivatul adverbial lotriș, sesizat de stilisticieni mai noi, numeroase creații lexico-gramaticale construite pe teren grecesc, mai ales în paradigmă verbală cu en-, dar și prin intermediul unor hibrizi morfologici, toate cu iz arhaic și sonoritate căznită: ,,Încupă-mi iar și amete-mă cu vinul tău/ din vii de azur, ambrozic vis, tu peste vinuri/ prelins în vine-nvingător de rău,/ mulcomitor de spaime și de chinuri,/ esență din eternul Dumnezeu,/ tu care faci din
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
Când Moldova era-n floare” -, evocată într-un alt ciclu, intitulat Din cronici, într-un Imn lui Ștefan cel Mare și Sfânt ori în „tabloul” Alecsandri în lunca din Mircești, ca și melancolia sufletului însingurat, plăcerile molcome, cu un ușor iz amărui, ale vieții în natură, sub rotirea anotimpurilor (Impresii și Vedenii), ori erotica, mai mult ca minus-experiență, ca respingere a formei sale „degradate”, ce ar fi specifică vremii moderne, sunt, ca și la autorul Mărgăritărelelor, sincere, dar simplitatea mijloacelor de
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
era destul de fragil, fără consistență ideatică, fără o fundamentare teoretică validă. În Opinii despre poezie, o culegere de articole de întâmpinare, O. încearcă să contureze mai multe portrete prin comasarea unor cronici literare. Își expune principiile într-o postfață cu iz metaforic, intitulată Colocviu imaginar, considerând intuiția esențială pentru un comentator de literatură. Ideea și-o susține și în celelalte cărți, în Oglinzi paralele (1967), Prezențe poetice (1968) și mai ales în Destine și valori (1974). Această perspectivă nu este lipsită
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
unor hărțuitori lipsiți de scrupule, care uneori se căiesc, alteori nu, și atunci își primesc pedeapsa sortită de o instanță mai presus de legile omenești. Presărat cu ingrediente de acest soi, romanul Crime sociale abundă în considerații pretențioase, cu persistent iz moralizator. Răul care domnește în societate, întreținut de prejudecăți, e pus pe seama mediului păcătoșit, care încurajează proliferarea „vițiului”; în unele cazuri, vinovată ar fi ereditatea nesănătoasă sau, pur și simplu, slăbiciunea de caracter ce duce la „pierzanie” și, în anumite
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Un ascuțit simț al ridicolului dă „caracterelor” sale accentul de expresivitate. Portretul creionat avarului paharnic Iordache Lazu a fost socotit primul pamflet românesc în versuri. Malițioasă, verva satiricului dă la iveală șarje izbutite, cu o oarecare inventivitate verbală. Expresia, cu iz popular, e încă nefiltrată de greco-turcisme, dar are pe alocuri culoare. Cu ocazia încheierii păcii între Rusia și Turcia, M. compune o odă, închinată lui Alexandru Moruzi (1792), una dintre primele în limba română. SCRIERI: [Poezii], în I. Tanoviceanu, Un
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
ar putea să-și consume și propriul fum! Căci se degajă unul îngrozitor și, nu numai că trebuie să-l tragi în piept, ci mai ești și nevoit să și trăiești în atmosfera lui cîtva timp. Fumul acesta are un iz cumplit, indescriptibil, cam ca acela care plutește în preajma rugurilor funerare indiene. Duhnește ca aripa stîngă a îngerului trimis să vestească ziua Judecății de Apoi; e încă un argument în favoarea existenței iadului. Pe la miezul nopții, cazanele lucrau din plin, ne descotorosisem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai degrabă un lucru excepțional, care trebuie să aibe o cauză specială; o indicăm aici și vom căuta să o elucidăm ceva mai încolo. în cursul cercetărilor mele privind istoria leviatanică, am dat peste un străvechi tom olandez care, după izul său de mucegai, mi-a sugerat că tratează despre baleniere. Titlul său era Dan Coopman, de unde am dedus că e vorba de memoriile prețioase ale vreunui dogar din Amsterdam care a lucrat pe-o balenieră, căci se știe că orice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gravă. Atitudinea ei față de Tomiță „bocsierul”, omul pe care Îl urăște profund, și pe care nu știm prea limpede de ce-l suportă, omul care o terorizează, o bate, Îi strică viața, este de asemeni «curioasă»! (Ă). Asemenea manifestări curioase, de iz burghez, se Întâmplă și În alte Împrejurări. (Ă). Ana Roșculeț nu iubește pe nimeni și nici nu se simte legată de nimeni (Ă). Drumul Anei, atât cât Îl putem desluși, transformarea sufletească a eroinei se face sub imperiul unor forțe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fragmente de roman) dovedeau multă forță epică al cărei izvor venea din cunoașterea temeinică a lumii satului, dar În același timp ele erau impregnate de un soi de naturalism „etnografic” obiectivist, manifestat În predilecția pentru vorbele și scenele „tari”, cu iz „țărănesc”. Ultima sa nuvelă Capul șarpelui (Almanahul Literar, nr. 5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat, nuvela a devenit astăzi În țara noastră un gen popular, iubit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aflăm că sunt „cozi de topor”, despre alții că sunt „reacționari notorii”, iar despre Axente Mureș de la Direcția Cifrului și a Cabinetului, că „la 10 Mai a Înjurat pe Susaicov și Guvernul șDr. Petru Groza - n.n.ț”. Dincolo de formulările cu iz anecdotic folosite În acest document de cancelarie al Partidului Comunist, putem constata că Încă din 1946 Partidul se interesează de Ministerul Afacerilor Externe, și nu atât de conținutul politicilor pe care acesta le promovează, cât de a face În așa
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic și mare și două epigrame). Într-o notiță inserată în numărul 9 din 1883, e condamnată epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului”, scos în 1878 de I. L. Caragiale. Pe alocuri, sunt
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
gingășie și de duioșie a lui Eugen Frunză; sau ca și suplețea în exprimare unduioasă ca un izvor ce-și face loc printre pietre, a Veronicăi Porumbacu; sau ca și precizia de redarea imaginilor a lui Mihu Dragomir sau ca izul folcloric al versului lui D. Corbea ș.a.m.d. Chiar poeții mai tineri, ca A. Baconsky sau Ștefan Iureș, unul subordonează întregul, al doilea, tăios și sarcastic cu o uimitoare siguranță a cuvântului just gândit (...). Desigur că volumul Poezia nouă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a cumulului cultural - al trecutului sau al prezentului. La alte modalități de colaborare în edificarea, evaluarea, probarea cunoașterii. Axiomele tradiționale de funcționare a Școlii se cutremură din temelii. Metafora profesorului atoatecunoscător și a elevului/studentului îngurgitator rămâne o amintire cu iz amar-romantic. Avem de-a face cu un nou context cultural, cu noi proceduri, roluri și raporturi în formarea și cultivarea tinerii generații. Am pășit, odată cu epoca digitală, în stadiul în care fiecare învață de la fiecare. Mai toate persoanele, pe rând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Copilul mic se trezește într-un astfel de mediu, pe care va dori să-l înțeleagă și să-l stăpânească. Computerele devin obiecte ale unui peisaj comun, întâlnit la tot pasul. Prin ele vei avea acces la realități diversificate, cu iz pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii în care trăim, noi moduri de înțelegere, de simțire, de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se detașează aceea, în metru popular, intitulată Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București (scrisă în 1838, apărută în 1860), unde sunt vizate năravuri și instituții ale vremii. B. a mai compus fabule, cu pronunțat iz anecdotic, și, de asemenea, epigrame, fiind printre primii la noi care au cultivat această specie. Proza, de colorit satiric (Relația voiajului meu ce am făcut cu tata la deal), constă mai ales în tălmăciri, prelucrări, localizări. Un titlu ciudat are
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
un genunchi, începu să-și frece cu ciorapul laba îngălbenită. Se întinse apoi în pat cu mâinile încrucișate peste ogheal și fixă privirea în tavan. În odăița care mirosea a cojoc ș-a tihnă de cămară, femeia aducea de afară iz proaspăt de omăt și mireasmă de fân. Zâmbind dintr-o parte, verde, cu ochii tăiați sub sprâncene foarte negre, acum îl urmărea pe omulețul din pat. Din când în când cerca cu buricul degetelor căldura sobei. Părea că a uitat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
absent, un bărbat cu coif de jurnal lucrează lângă altul țepos ca un arici. Un lucrător se zorește inutil și gălăgios, dispare îndelung și revine cu mâinile în șold, fumând. Scuipând în mistrie, un bătrân șlefuiește tencuiala. Cu toții emană un iz tare, bărbătesc, de băutură înăcrită. O femeie în salopetă și cu buza scurtă are, ca sex, înfățișare neutră. Cu bluza plesnită pe sâni, o țigancă frumoasă fumează îndrăzneț. îl ațâță pe un tânăr prostănac, cu bube roșii, care, cu priviri
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
doi aveau interese diferite. Dacă nu chiar ostile. Napoleon dorea să se extindă spre răsărit, Alexandru dorea să pătrundă cât mai adânc în inima Apusului. Mizând pe cartea „sincerității”, Napoleon a plusat miza: - Aliatul meu este prietenul meu. Formularea, cu iz de maximă, conținea vizibil invitația de încheiere a unei alianțe. Ceea ce lui Alexandru nu i-a fost greu să bage de seamă. Dar acesta ezita, pe moment, să-și spună părerile. Cum Napoleon nu obișnuia să aibă timpi morți, a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
care scuturau de noroi cizmele din cauciuc. În bucătărie intră un bărbat între două vârste, uscățiv și cu tenul închis la culoare, datorită soarelui și vântului de pe câmp. Privi la aglomerația din bucătărie și cu voce guturală, amestecată cu un iz de rachiu prost, întrebă: - Ai oaspeți, Veto? - E noruta, cu nepoții noștri, Ilie! I-a trimis Bradu pe capul nostru. Parcă asta ne mai lipsea! - Lasă, fă, că ne descurcăm noi! - Pare bună de muncă, îi găsim noi să facă
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]