1,883 matches
-
1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
export.) Numeroși români vizitau frecvent centrele de veche tradiție spirituală din Valea Iordanului (monumente, temple, bazilici ș.a.), cunoscute în lumea întreagă. "Poporul iordanian și-a proclamat independența națională la 26 mai 1946, după ce se aflase secole de-a rândul sub jugul otoman, din 1921 sub mandat britanic."62 După intrarea României în O.N.U. (1955), au început raporturile dintre România și Iordania, între reprezentanții țării noastre și ai Iordaniei, care au colaborat în probleme privind pacea și securitatea în lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
dacă nu-l are cu ce-l munci. - Trebuie să ai mijloace de muncă adecvate. Adu-ți aminte, ce aveați voi, tata și matale mamă, când aveați gospodăria întreagă: căruță cu cai de înhămat, de călărie, car cu boi de jug și de schimb, trei-patru vaci cu lapte, un număr însemnat de oi cu lapte și cârlani, nu mai vorbesc de faptul că în curte aveați păsări la care nici nu le mai știam eu numărul. Aveai produse cu ce să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
italian. Comte se declară convins că aspi rațiile la unitate națională, atît de puternice la mijlocul secolului al XIX-lea, se limitează acolo doar la oamenii cultivați - astăzi am spune intelectuali - și nu au rădăcini populare. Pozitivismul va elibera Italia de sub jugul austriac, însă, odată atins acest scop, nu va pleca urechea la „acei călăuzitori spirituali ai populației care n au încetat să regrete străvechea sa dominație și chiar să viseze la revenirea ei universală”. Cu mai bine de un secol înainte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
umbra de umilire de pe epoleții voștri. A sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta pentru drepturile strămoșești și a bisericii, lupta pentru altarele vetrei românești de totdeauna. Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
vremurile noastre. împrejurări vitrege au făcut ca poporul nostru, timp de secole să trăiască despărțit prin granițe, iar munții noștri de totdeauna să fie sortiți să fie semn de hotar între frați. Deși despărțiți prin destinele sorții și puși sub jugul asupritor al barbarilor turanici, noi nu am încetat de a fi uniți prin conștiință națională, înrădăcinată adânc în spiritul nostru latin. Idealul era același, unitatea națională nu numai din punct de vedere cultural ci și din punct de vedere politic
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întorcea filă după filă. Oamenii făcuseră cerc în jurul său, iar noi cei mici ne înghesuiam printre cei mari, pentru a fi cât mai aproape de ciudatul cioban cărturar. Că citea și îndemna pe toți românii la unire spre a scăpa de jugul străin, aceasta aveam s-o aflăm mai târziu. Părinții noștri ne povestesc și acum despre sentimentele sale de naționalist înfocat. Iată ce scrie Constantin Graur în lucrarea sa «Câțiva inși» : Când trenul porni, îmi adusei aminte de Cârțan. Îl căutai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
scundă tecău, tecărău prostănac, târâie brâu teșcoabă burdușel de brânză tindă anticameră, uneori folosită ca bucătărie tifirigiu adăpost mic pentru lemne, fân, etc tioacă înțelege greu, greu de cap tiocuș pungă din piele toaieș prostănac tragă, tânjală lemn aplicat la jug, cu care se trage apoi plugul triftor pâlnie tolumbă pompă de incendiu trăvălit rostogolit T țai drojdie de bere țanc stâncă, vârf (de munte) țarc loc pentru popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin țâțână dispozitivul pe care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi ce se profilează șters, ca-n ultimele pânze ale lui Grigorescu, vine și el din vreme și de dincolo de vreme: "Din cronici înviate în capete de boi / Trec stemele Moldovei, trăgând în juguri țara..." De la "Ulcioare de piatră" și până la literatura publicată astăzi de "Junimea" s-a parcurs un drum pe cât de lung, pe atât de necesar. Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu contestările mai mult sau mai puțin docte de azi. Răzbat, însă, ici-acolo, și sonuri cunoscute, deși mai altfel formulate. De pildă: "Tinerimea noastră, amețită și îmbătată de atâtea laude grămădite pe capul lui Eminescu"... Ori: "Așa rușinos ca jugul lui Eminescu n-a fost nici unul, căci în acelea ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu ne-au înjugat, însă, românii... (am relocat noi toate virgulele presărate brambura în citatele din Grama). C ercetând bucoavne vechi, dai de urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de coală împăturită în două, a dezlipit-o și a citit-o. Că el, săracul, știa oleacă de carte. Eu n-avusesem parte. A citit și s-a negrit la față. Apoi a oftat iarăși și-a dejugat boii, trântind jugul de pământ cu ciudă, încât am crezut că se desface și se preface într-un braț de lopățele și surcele. Ce-i, măi omule? Ce te-a apucat? De ce te înfurii, de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și care îți mai și trebuie?... Ducă-se toate la dracu-n praznic! Că mie, unuia, nu-mi mai sunt de nici un folos, nici car, nici boi, nici vechitura asta de jug... Că la război, omul știe când pleacă, dar nu și când vine-napoi... Da, ce vorbă-i asta, Vasile?... Te duci cu teamă? E și un Dumnezeu care îi are în grijă pe oameni, pe fiecare... Ei... o vorbă ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște zbiri, sfidează orice principii de drept și dreptate" și că ei ar prefera "revenirea la jugul otoman" decât să îndure în continuare "batjocura dreptului și a umanității din sărmana Bucovină, care nu-și găsește pereche de-atâta nedreptate, în vastele provincii ale Austriei, ba chiar în toată lumea civilizată" împăratul Franz Iosif se vede silit el însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se auzi în întuneric, glasul lui Sofronie.”.. Ce-i pasă.. ei, Europei de această țară slăbită prin atâtea războaie și atâtea nenorociri..?!”... „Ce-i pasă de libertatea acestui popor român, care vroiește astăzi să se ridice din căderea sa sub jugul bolșevic, pentru ca să-și ia din nou... ce Dumnezeu însuși i-a încredințat..!”. „ Da, așa este Profesore,.. ai dreptate!”, interveni Tudosă cu amărăciune în glas. ... Acest popor, această țară, nu merită oare de a atrage luare aminte a occidentului ?! ... Cum va putea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce Dumnezeu însuși i-a încredințat..!”. „ Da, așa este Profesore,.. ai dreptate!”, interveni Tudosă cu amărăciune în glas. ... Acest popor, această țară, nu merită oare de a atrage luare aminte a occidentului ?! ... Cum va putea România să năzuiască la eliberarea de sub jugul bolșevic, singură, fără ajutorul occidentului..?!.. Americanii întârzie... Oari or mai veni..?!” „ Da, vor veni!..vor veni, cu siguranță!”, interveni Baltă, prompt, simțind că le slăbește speranța. În ascunzătoarea de sub Toaca, discuțiile se încingeau seară de seară, uneori mai aprinse, care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
amândoi se pierdură în mulțime. „ - Sta-lin și poporul rus li-ber-tate ne-au a dus..!”, se scanda în piața în delir, pentru „marele conducător”. Prin minte îmi trecură la întâmplare niște versuri.. „...Și-acum ar vrea un neam călău S-arunce jug in gâtul tău: E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Și, mintea îmi repetă încet și rar... „... E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Am coborât pe Ștefan
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
poate renaște o ființă nouă. Mi-au dat tot, pământ, casă, aer, libertate; și acum eu trebuie să le declar război și să-i omor numai pentru că eu sunt roman, iar ei sunt gens barbara, care nu vrea să recunoască jugul Romei și respinge limba noastră. Nu pot să fiu atât de infam: trebuie să mă port ca un poet, iar poetul e întotdeauna drept. M-am destăinuit în fața Aiei și am hotărât să mă ascund ca un trădător perfid. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
entitate fără nume. Nimeni nu mă recunoaște, nimeni nu vrea să-și mai aducă aminte de mine. Interdicții „Nu se sacrifică niciodată mieii; se ucid numai iezii și purceii de lapte. La fel ca oile, sunt ocrotiți și boii de jug și berbecii. Se pot tăia porcii și țapii.” Histria Când am fost la Histria, m-am rătăcit fără să vreau. Părăsisem străzile zgomotoase, atras de locul acela unde, cândva, fusese ridicat un altar sacrificial. Deodată, foarte ușor, am fost atins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
majoritatea obiectelor notă cinci sau calificativul foarte bine, iar la celelalte obiecte notă patru sau calificativul bine și au purtare foarte bună - copiii foștilor deținuți politici și luptători antifasciști din ilegalitate; - copiii celor căzuți în lupta pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist și capitalist; - copiii învățătorilor și profesorilor emeriți; - copiii mamelor distinse cu titlul de mama eroina; - elevii și studenții îndreptățiți la scutire de taxă pe bază de dispoziții legale speciale. Articolul 4 Beneficiază de reduceri de taxă școlară prevăzută la
HOTĂRÂRE nr. 3.145 din 22 septembrie 1953 privind stabilirea taxelor şcolare în şcolile medii (de 10 ani) pedagogice, medii tehnice şi în instituţiile de învăţămînt superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127391_a_128720]
-
concursurile de admitere în școlile normale transformate în licee pedagogice. Situația nu-mi lăsa însă loc de alegere. Acasă însemna să mă mărit cât mai curând și, implicit, alungarea din paradisul lecturii. O poveste de dragoste sfârșea în căsătorie, cu jugul casei, bărbatului și al copiilor. Din acea primă răscruce de viață, am purtat o stavilă mentală: dragostea pentru un bărbat și dragostea pentru înțelepciune nu pot fi trăite, intens, deodată. Sub pecetea lui Makarenko Fără entuziasm și fără emoții, campată
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Diana Neaga). Despre alegeri și expectanțe sociale cu privire la gen-rolul tradițional: Situația nu-mi lăsa însă loc de alegere. Acasă însemna să mă mărit cât mai curând și, implicit, alungarea din paradisul lecturii. O poveste de dragoste sfârșea în căsătorie, cu jugul casei, bărbatului și al copiilor. Din acea primă răscruce de viață, am purtat o stavilă mentală: dragostea pentru un bărbat și dragostea pentru înțelepciune nu pot fi trăite, intens, deodată (Lavinia Betea). • Dacă ne gândim în termeni de gen, am
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
să aibă success în crearea expectanțelor și în anticiparea dorințelor oamenilor care își permit să cumpere. 9. Moda face apel la libertate. Strigătul fiecărui nou partid politic este: "fiți liberi față de stăpânii voștrii". Noile secte religioase trimit invitația: "ieșiți din jugul dogmatic al religiilor trecute". [...] Apelul de a fi liber de vechile inconveniențe sau din sclavie previne oamenii pentru a fi văzuți ca subjugați. 10. Stimulii modei entuziasmează creșterea imitației modei. [...]. Multe articole sunt achiziționate nu pentru că acestea sunt frumoase, dar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice 4. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul neînfricat al României. După Bucovina, eliberată de sub jugul străin acum două săptămâni, iata că, numai dupa alte câteva zile, cealaltă provincie robită - Basarabia a revenit la matcă.” Momentul a dat lui Iuliu Maniu, președintele PNȚ, prilejul de a adresa un memoriu mareșalului Antonescu, prin care iși exprima bucuria
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul neînfricat al României. După Bucovina, eliberată de sub jugul străin acum două săptămâni, iata că, numai dupa alte câteva zile, cealaltă provincie robită - Basarabia a revenit la matcă.” Momentul a dat lui Iuliu Maniu, președintele PNȚ, prilejul de a adresa un memoriu mareșalului Antonescu, prin care iși exprima bucuria
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim ; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim ! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm ! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri ! Strigați în
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]