28,495 matches
-
dispozițiilor art. 16 alin. (1), ale art. 21 și ale art. 124 alin. (2) din Constituție, prin faptul că este exclusă calea de atac a recursului în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. ... 4. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, căile extraordinare de atac reprezintă un aspect al accesului liber la justiție, iar un tratament diferențiat nu poate fi expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în raport cu principiul egalității cetățenilor în fața
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
prin erori judiciare este o problemă de drept mult mai dificilă decât orice altă formă de răspundere civilă delictuală, iar soluționarea acesteia nu se poate face exclusiv prin intermediul unor căi devolutive de atac. Se mai invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut că recursul este o cale de atac extraordinară, iar nu excepțională, arătându-se că excluderea de la această cale de atac a litigiilor privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu are nicio
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
proceduri specifice, în scopul asigurării unei satisfacții pecuniare și morale pentru victima erorii judiciare. Se apreciază că nu este încălcat principiul constituțional al accesului liber la justiție, câtă vreme hotărârea tribunalului este supusă controlului judecătoresc al instanței de apel, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 40.101/3/2017/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
ca fiind sustrase căii de atac a recursului pot fi calificate ca evaluabile în bani, nu aceleași rațiuni s-au avut în vedere la supunerea lor unui regim juridic derogator. Cât privește asigurarea dreptului de acces la instanță, se invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017, paragrafele 17-22, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVIII alin. (2) teza a cincea din Legea nr. 2/2013. ... 19. Curtea a reținut, invocând jurisprudența sa în materie (Decizia nr. 350 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, paragraful 14), că în noua lege procesual civilă legiuitorul a reașezat căile de atac, recursul constituind
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
629 din 19 august 2015, paragraful 13, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) teza referitoare la cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare din Legea nr. 2/2013, Curtea, așa cum a statuat în jurisprudența sa, a stabilit că accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, Curtea a stabilit că nicio dispoziție cuprinsă
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
dispozițiile care reglementează numai posibilitatea formulării apelului în cazul cererilor privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare ar contraveni dispozițiilor constituționale ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. ... 21. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, sub aspectul existenței dublului grad de jurisdicție, materia cauzelor nu poate constitui un criteriu discriminatoriu, dacă opțiunea legiuitorului este justificată în mod obiectiv și rezonabil. Totodată, în același sens, Curtea a mai reținut că împrejurarea că în anumite
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 aprilie 2021, paragraful 34). ... 22. Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
a constatat că modificarea - prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 - a art. 426 lit. a) și c)-h) din Codul de procedură penală, prin adăugarea condiției specifice referitoare la faza apelului, a pus capăt controversei din doctrină și jurisprudența cu privire la admisibilitatea contestației în anulare și în privința unor hotărâri pentru care legea nu reglementa nicio cale de atac sau reglementa calea de atac ordinară a contestației. Așa fiind, Curtea a constatat că în aceste condiții este înfăptuită
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
a contestației. Așa fiind, Curtea a constatat că în aceste condiții este înfăptuită justiția, sens în care nu se poate admite ideea înfrângerii principiului constituțional consacrat de art. 124 alin. (2). ... 25. De altfel, astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența sa anterior citată, preocuparea legiuitorului de a limita cazurile de contestație în anulare și de a reglementa condiții stricte pentru exercitarea acesteia își găsește justificarea în caracterul extraordinar al căii de atac, în faptul că vizează hotărâri judecătorești definitive ce
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 partea introductivă din Codul de procedură penală. ... 28. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Cât privește critica autorului excepției din Dosarul Curții nr. 2.926D/2019 referitoare la configurația sălii de judecată și la locul ocupat în
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
principiu a recursului în casație, acest lucru ar fi fost reglementat în mod expres în cuprinsul Codului de procedură penală, ca excepție de la dispozițiile art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1). Curtea a observat însă că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă un aspect diferit de cel reținut de instanța de control constituțional, în sensul că, în toate cazurile, cererile de recurs în casație sunt examinate din perspectiva admisibilității în principiu a acestora fără participarea
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
210 din 16 martie 2020, și Decizia nr. 207 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 4 octombrie 2022. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
nr. 1.533D/2022 la Dosarul nr. 1.532D/2022, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența constantă a Curții, respectiv Decizia nr. 197 din 31 martie 2015, Decizia nr. 531 din 9 octombrie 2014, Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2012 și Decizia nr. 556 din 3 mai 2011, prin care Curtea a reținut că opțiunea
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
și 20 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. ... 17. Referitor la stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
administratorului judiciar, nu sunt aplicabile în speța dedusă controlului având în vedere că debitorul se află în procedura falimentului și, în consecință, aceste prevederi nu au relevanță în cauza dedusă controlului de constituționalitate. ... 27. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, sintagma „legătură cu soluționarea cauzei“ cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) în sensul că acestea nu întrunesc o parte din cerințele de calitate ale legii, respectiv claritatea și previzibilitatea. ... 32. Referitor la dispozițiile constituționale care consacră principiul respectării obligatorii a legii, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23), Curtea a detaliat exigențele ce trebuie respectate în procesul de
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 36. În ceea ce privește celelalte susțineri ale autorilor, instanța constituțională constată că acestea excedează competenței Curții, fiind aspecte ce țin de aplicarea legii în cauza dedusă judecății. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme care țin
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
nr. 2.288D/2020 la Dosarul nr. 1.289D/2020, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 104 din 10 martie 2022 și Decizia nr. 219 din 28 aprilie 2022. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin Încheierea din 1 iulie 2020, pronunțată
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că litigiile privind creanțele reprezintă, din perspectiva art. 44 din Constituție, a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor sale adiționale, astfel cum au fost analizate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, litigii privind dreptul de proprietate privată. În aceste condiții, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
faptul că art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 înlătură de la aplicare o dispoziție legală care este abrogată expres anterior momentului adoptării ordonanței de urgență. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008) și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
sau de amânare a punerii în aplicare a dispozițiilor legale referitoare la dreptul dobândit trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul statului de drept, al stabilității și securității raporturilor juridice, adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. ... 24. De asemenea, se arată că măsura instituită prin art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului, constituind, din această perspectivă, o ingerință disproporționată asupra dreptului și afectând în sens negativ dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înțelesul constituțional al verbului „a afecta“ a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale. ... 25. Se invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 34 din 17 februarie 1998 și se arată că în legătură cu dispozițiile legale criticate nu există nicio notă de fundamentare, nu a fost efectuată nicio simulare, nu a fost
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]