3,080 matches
-
1996-2000 Salut cu prețuire și afecțiune aniversarea celor 15 ani de existență a Televiziunii Vaslui, care a devenit, în tot acest timp, un promotor al dorinței de a evalua lucrurile și oamenii fără prejudecăț i, cu profund respect pentru deontologia jurnalistică. Am remarcat, atunci când am avut plăcerea să fiu invitat de onoare al Televiziunii Vaslui, onestitatea intelectuală și orgoliul meseriei bine făcute. Vă felicit din toată inima pentru împlinirea a 15 ani de la înființare și, în mod special, pentru dimensiunea civică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
grija față de acuratețea limbii române în care se vehiculează informația obiectvă reprezină o adevărată cucerire, spre lauda purtătorilor de mesaj. În acest sens, trebuie să recunoa ștem că TV Vaslui, Radio Unison și ziarul „Meridianul" a reprezentat o adevărată școală jurnalistică. Mulți din cei care mânuiesc azi condeiul în publicațiile județene și nu numai, au trecut prin această Ioan Baban adevărată înstituție a presei locale. (Meridianul, VIII, nr. 48 (674), 30.11.2006) 118 " TVV - 15 în explozia cultural - informaț ională
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ocupat cu politica. Din cenaclurile literare: la lansarea cărților lui Val Andreescu, miercuri, 25.03.2009: am citit textul comunicării și mai toți au fost de acord. Ba, Val Andreescu, Marina Costea ș.a. au afirmat că fără imboldurile și autoritatea jurnalistică, științifică și socială de la noi n-ar fi ajuns niciodată oameni de condei valoroși. Directorul Bibliotecii Județene, prof. Gelu Bichineț a considerat comunicarea "scanare riguroasă a exploziei cultural-informaționale de la Revoluție (1990) încoace. În această perioadă foarte frământată când tot ce
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de istorie locală a presei cartea, ca și ziarul, reconstituie (parțial) MEDIUL și MOMENTUL evoluției societății românești pe o arie determinată geografic: județul Vaslui. GALA ZIARIȘTILOR Duminică, 28 ianuarie curent, la Casa de Cultură Vaslui, va fi cel dintâi SHOW jurnalistic din județul Vaslui. în afara ziariștilor mari și mici, cu pretenții sau fără, sunt invitați toți vasluienii, atât la spectacolul din sală sau la cel radio televizat începând cu ora 11.00, deci în fața micilor ecrane ! Cine nu-l vede, chiar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
județ. Ba, unii se cred mari tocmai pentru că li se acceptă colaborări la presa centrală !? Reluând: 153 GALA ZIARIȘTILOR este un moment extraordinar pentru vasluienii consumatori, producători sau re producători în cultura locală. Și mai adevărat e că din școala jurnalistică vasluiană poate să nu fie nici măcar un scriitor. Dar mijloacele mass media sau tipografice deschid porțile autocunoa șterii și afirmării. în cadrul Galei îi veți vedea pe cei mai merituoși ziariști. Și dacă nu vor fi prezenți pierd AUTOMAT premiul în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nechemați. Se explică astfel reacțiile cele mai diverse. Ce s-a câștigat, ce s-a pierdut: 1) încercarea de ierarhizare a valorilor are rezultate obiective prin însumarea sondajelor subiective. Cine cunoaște alte modalități, să le spună. Repede ! 2) Valorizarea muncii jurnalistice. Aceasta ține și de votanți și de cei care au puterea să recunoască: "acum, încă, nu, dar, vedeți voi..." 3) S-au lansat niște nume care oricum reprezintă ceva în jurnalismul creator, și cu cât contestă mai mulți cu atât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
totalitate ! Telespectatorii, ascultătorii și cititori, adică tot ce aude și vede în județul ăsta, vor putea urmări pe TV.V., Unison Radio Vaslui, Unison Radio Bârlad, telecabluri, care este rezultatul nominalizărilor cerute de concurs șii pot vedea pe cei din vârful jurnalistic, între 11-13, adică în transmisiile în direct. (Dacă și ceilalți din Bârlad vor să ne preia, au toată libertatea.) Celor care, oricum ar fi, vor să mă critice le spun: faceți și voi ! Casa d t duminică fața publi turi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Realitatea FM), Mihai Ursu (Național TV), dar și localnicii Loredana Ciobanu (Agerpress), Teodor Istrati (Mediafax), Aurina Petrea (Realitatea TV), Mara Popa (Impact TV), Lili Trifu (Antena 1 Vaslui), și alți câțiva ziari ști locali, încă fără alte opere decât înfăptuirile jurnalistice. Stele la răsărit: Andreea Apostu, Lioara Leogan, Sorin Poamă ș.a. Evident menționăm ce ni se pare mai valoros în jurnalistica locală și națională neuitând că sunt încă 386 destui smângălitori pe hârtie (sau în mass - media) care se dau ziariști
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
retransmise cu extremă fidelitate, dar și cu un surplus - ce provine din Însăși mecanicitatea Înregistrării - care le sporește misterul. Prin definiție, intimul e inviolabil. Din acest motiv, jurnalele destinate publicării Își pierd atributul fundamental, riscând să intre În categoria confesiunii jurnalistice, a mărturisirii ori a simplelor dări de seamă. Cel puțin pentru o vreme, jurnalul e obligat să-și apere secretele, stabilind o regulă a jocului În care pudoarea, secretul, rezistența la tentațiile dezvăluirii alcătuiesc un sistem de minime reciprocități care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
asumat un consens tacit cu publicul, urmând logica simplă a propozițiilor de tip "da" sau "nu", fără nuanțe, alternative sau auto-interogări. Formule-standard precum "lansarea Războiului Rece în anii '40", "criza anilor '80" sau "revoltele anticomuniste" din Est de evidentă inspirație jurnalistică, dar administrate ca adevăruri istorice par să fie, până la urmă, partea cea mai accesibilă și mai vehiculată a povestirilor despre comunism. Mai ales încadrările în tipologia generală a fenomenului, de genul decupajelor cronologice, sunt cele mai expuse la simplificări consensuale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Istoria imediată, traducere de Mircea Platon, Editura Corint, București, 2000, p. 100). 5 S-a observat că, în multe țări foste socialiste, publicul larg a ales să ignore rezultatele cercetării științifice, optând masiv pentru mărturii personale, opere de ficțiune, anchete jurnalistice sau campanii mass-media pe tema istoriei "contemporane" (Jutta Sherrer, op. cit., p. 106). Studiile antropologice sugerează că, în anumite situații, se poate instala o tăcere grea dar consensuală asupra unei întregi epoci, acceptându-se doar referințe codificate, sublimate, la realitățile de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
postcomunistă a lui ¨a gîndi negru și a vorbi negru¨. * de la o castă închisă, cu selecție de sus în jos, bazată pe criterii exclusiv ideologice * la democratizarea și profesionalizarea breslei, trecerea la un stadiu profesional fiind marcată de : raționalizarea practicilor jurnalistice; formarea interdisciplinară (în științele comunicării, științe politice, științele limbii); schimbarea mentalității (de la eroul justițiar tip Watergate la furnizorul de informație nudă în jurnalismul de serviciu). Consolidînd relația dintre comunicare și democrație, mass-media poate să ofere remedii sau cel puțin să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
journalisme). Dar deși macrostructura semantică este inevitabil analogă: spectacularizarea politicului, presiunea scopului și a logicii comerciale, hegemonia televiziunii etc., perspectivele sînt diferite; pentru Eco esențială este evoluția sistemului și a "populațiilor" de concepte, iar pentru Bourdieu rolul actorului-jur-nalist în cîmpul jurnalistic. După dezbaterile și polemicile anilor '70 privitoare la funcția presei (discriminarea știre/comentariu și ca un corolar apelul la obiectivitate), asistăm astăzi la o periculoasă tematizare susceptibilă să transforme cîteva incidente critice intens mediatizate în orientări generale (de la cîteva cazuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
La rândul lor, acestea din urmă se încadrează în canonul literar universal, fac parte din așa-numitele "scrieri exemplare" sau au primit un statut moderat, asemănător stilurilor pe care le parodiază în cadrul unor discursuri de ordin religios (Tournier), politic sau jurnalistic (Doctorow). Dacă însă romancierul ține mai mult să se autoafirme, strategic urmând "calea bătătorită" a cărților adulate ori contestate de public, va opta pentru distanțarea semnificativă de textul pe care-l încorporează. Deși, practic, romancierul împrumută "vocea" predecesorului său, el
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-o: "românii sunt un popor de violatori"), fără o particulară vocație spre delincvență. Un popor, pe scurt, cu un ADN "curat": adică mai simplu zis "uman". Ne-am pus o întrebare. A fost, în ultimii ani, înfăptuită vreo mare analiză jurnalistică sau televizivă care să le arate italienilor cine sunt cu adevărat românii? A fost scrisă o carte care să ilustreze experiența românilor în peninsulă? Sincer vorbind nu ne vine în minte niciuna. Și totuși, românii în Italia sunt aproape un
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
rasism (italienii, sunt persoane de bine). Cine are curiozitatea să parcurgă paginile ziarelor din acea perioadă, cu precădere cele de dreapta, ar găsi cu ușurință stilul tipic ar limbajului rasist. Clișeele prin care sunt prezentați românii, într-o anumită proză jurnalistică, par o reminiscență, după 60 de ani, a acelei perioade în care evreii au fost angrenați în acel moment de tristă amintire a "apărării rasei". În acele vremuri evreii erau analizați în baza unor clișee în care erau prezentați ca
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
informație ar putea fi numită în jargon "o păcăleală". Mai simplu ar trebui zis, o eroare. Desigur, un astfel de fapt ar necesita imediat o dezmințire, conform regulilor hai să nu spunem etice, dar pur și simplu de bon ton jurnalistic. În schimb, după mai multe scrisori de protest realizate de asociații ale comunității românești, redacția Tgcom, a precizat, printre dinți, dar fără să uite să specifice "diferența etnică" a piratului străzii că: "Ahmetovic este cetățean italian. Etnia sa este rrom
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
tip de jurnalism. După un an aceeași minciună, a revenit în mod punctual, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Agenția de presă AGI insista în continuare să-l prezinte pe respectivul pirat al străzii ca fiind "cetățean român". Erori jurnalistice? "A greși este omenește, dar să să perseverezi este diabolic", așa cum spune un vechi proverb italian. De la aceste cazuri putem trage concluzia că clișeul conform căruia românul este obligatoriu un delincvent este bine înrădăcinat în creierul (de multe ori gol
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
manipularea grosolană și radicală a opiniei publice". Cu precădere, care au fost erorile care au fost comise? "Cele mai frecvente erori, lăsând de o parte erorile elementare de documentare, sunt legate de modul în care este pus în practică actul jurnalistic. Acest tip de eroare este și cel mai periculos, cel care produce efecte negative substanțiale. Exercițiul gazetăresc nu presupune doar o documentare exhaustivă, o înțelegere profundă a fenomenului despre se vorbește sau păstrarea obiectivității ci și o prezentare echilibrată a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ed. cit., p. 52. 44 Alte accepții ale acestui termen sunt: ficțiunea ca non-adevăr (minciună), ficțiunea ca abstracțiune conceptuală (în filosofie), ficțiunea echivalentă cu literatură, ficțiunea echivalentă cu povestirea. În ultimele decenii, aplicarea termenului la discursul narativ în general (istoric, jurnalistic sau autobiografic) în același timp cu aplicarea la discursul imaginativ a constituit folosirea cea mai răspândită și cea mai problematică a termenului "ficțiune" (Vezi Dorrit Cohn, Le propre de la fiction, Seuil, Paris, 2001, p. 22). Paul Ricoeur este împotriva înțelegerii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai active"49. În decembrie 1989 are loc revoluția care duce la prăbușirea dictaturii ceaușiste. Grigore Cartianu crede că "Ea include și revoltă populară, și puci militar, și lovitură de stat, și revoluție, și contrarevoluție"50. Analizând într-un stil jurnalistic evenimentele și factorii de decizie ce stau la baza revoluției din '89, el dă bilanțul morților și răniților: 5205 victime, dintre care 1116 morți. Pe 22 decembrie 1989, ora 12.09, România rămâne fără conducător. Fuga lui Nicolae Ceaușescu din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cronologic datele din La apa Vavilonului, dar din afara timpului, deoarece memoriile sunt reconstituite în anii '90. Ele nu rezumă evenimentele, nu dau o perspectivă analitică asupra textului, ci sunt date pure, cu caracter de document. "Cronica de campanie culturală și jurnalistică, dar cu substrat politic și ideologic, din ultimul deceniu al Războiului Rece, scrisă în tranșee, la cald, în înfierbântarea luptei și zi de zi, fără perspectiva încheierii confruntării si cu atât mai puțin a victoriei ce avea să vină, Jurnalul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Textele suport selectate pentru biletele de examen au o mare diversitate, constituind decupaje semnificative de 175- 250 de cuvinte, la prima vedere. Fragmentele pot fi selectate din texte ficționale (literare) sau nonficționale (text argumentativ, epis tolar, memorialistic, eseistic, juridic administrativ, jurnalistic, științific etc.). Textulsuport este însoțit de itemi semiobiectivi de tipul întrebărilor structurate. Primul item vizează situația de comunicare (elementele situației de comunicare, scopurile comunicării, tipul de text și organizare specifică, încadrare întrun stil funcțional, elemente de conținut, mesajul global etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vedere finalități pragmatice, cogni tiveducative sau de divertisment. - Scopul informativ urmărește transmiterea unei serii de date, de informații, de cifre, de rezultate etc. întrun discurs obiectiv. Este prioritar în cazul textelor științifice și al celor juridic administrative. Comunicările specifice stilului jurnalistic și stilului colocvial urmăresc acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie. Ținta atacului lui Kraus a fost cu deosebire limbajul foiletonului, un gen jurnalistic foarte gustat în Viena timpului. Ceea ce acuza Kraus la acest gen era amestecul O VIAȚĂ DE EROU? 21 relatării faptelor cu opiniile autorului. Lumea sentimentelor și reflecțiilor foiletonistului era în acest fel proiectată asupra faptelor. Kraus considera că amestecul până la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]