1,357 matches
-
(n. 8 aprilie 1944, Helsingborg, Suedia) este un pictor norvegian. Nerdrum se autocaracterizează ca fiind un pictor figurativ kitsch, dar poate fi totodată văzut ca un clasicist modern care are drept inspirație arta veche pe care o recreează ca protest față de arta modernă. Picturile sale cele mai reprezentative sunt probabil " Asasinarea lui Andreas Baader" din 1977-1978, în care îl
Odd Nerdrum () [Corola-website/Science/314950_a_316279]
-
proză. Primele versuri îi apar în reviste la jumătatea deceniului '40. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix și Gustave Courbet l-au ajutat să se impună drept critic cu idiosincrazii, dar care știe să facă diferența între arta adevărată și kitsch. Pe de altă parte consumul de hașiș, opium și alcool, precum și întreținerea lui Jeanne Duval, permanenta nevoie de bani au întărit din nou predispoziția la depresiei. În timpul agitației politice și sociale din 1847 Baudelaire a fost un socialist fourierist. La
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai variate și ciudate; aici putându-se menționa ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State Gallery și Guggenheim Museum Bilbao. Arhitecții moderniști consideră clădirile postmoderne drept vulgare și clare forme de kitsch. Arhitecții postmoderni privesc spațiile moderniste proiectate de aceștia ca fiind lipsite de suflet și de delicatețe. Diferențele estetice de bază privesc nivelul tehnicității arhitecturii, cu accentul pus pe dorința modernismului de a reduce deopotrivă cantitatea de material și costurile unei
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
utilizarea unghiurilor non-ortogonale și a suprafețelor de forme cele mai variate și ciudate; aici putându-se menționa ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State Gallery și Guggenheim Museum Bilbao. Arhitecții moderniști consideră clădirile post-moderne drept vulgare și clare forme de kitsch. Arhitecții postmoderni privesc spațiile moderniste proiectate de aceștia ca fiind lipsite de suflet și de delicatețe. Diferențele estetice de bază privesc nivelul tehnicității arhitecturii, cu accentul pus pe dorința modernismului de a reduce deopotrivă cantitatea de material și costurile unei
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
modificări în arhitectura bisericii. Lucrări de restaurare nu s-au făcut niciodată. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că starea generală de conservare a materialului utilizat în construcție este bună, însă lăcașul de cult are probleme din cauza cedării fundațiilor, un perete fiind în
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
pictură reprezentarea volumelor și au mai rămas elemente care nu au fost reduse la bidimensionalism. Titlul acestui portret de grup are un tâlc ușor ironic, lucrarea făcând parte din tematica mahalalelor, care s-a vrut a fi o reacție la kitsch-ul care a caracterizat societatea pe mai toate palierele vieții și ale creației artistice la începutul secolului al XX-lea. Cele cinci chipuri durdulii ca niște „"Boules de suif"” au reprezentat pentru Apcar Baltazar un motiv de ironie și umor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mult se poate observa o critică la nivel estetic și nu a moravurilor, ci una a gustului. Se știe de altfel că lumea mahalalelor nu a excelat prin bun gust și în acest mediu s-a dezvoltat cu predilecție fenomenul kitsch-ului. Anii de creație ai lui Apcar Baltazar au coincis cu o perioadă de vârf din Europa Occidentală, care ca și în România, împreună cu mișcarea Art Nouveau, a afectat atât mobilierul, arhitectura, literatura, mentalitățile, atitudinile sau stările de spirit din
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ai lui Apcar Baltazar au coincis cu o perioadă de vârf din Europa Occidentală, care ca și în România, împreună cu mișcarea Art Nouveau, a afectat atât mobilierul, arhitectura, literatura, mentalitățile, atitudinile sau stările de spirit din așa-zisa "belle époque". Kitsch-ul a fost un fenomen de entropie socio-culturală care a nivelat gusturile și a omogenizat întreaga societate, indiferent de clasa din care făceau parte membrii ei. În domeniul picturii sunt de remarcat lucrările "O floare între flori" (1870) a lui
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mai puțin sigure, așa cum au fost Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Nicolae Vermont, Octav Băncilă etc., unii dintre ei fiind și epigoni ai celor dintâi sau ai altor maeștri din Apusul Europei, epigonismul fiind și el o manifestare specifică kitsch-ului. Om al epocii sale, Apcar Baltazar, prin forța lucrurilor, a reacționat la manifestările kitsch-ului, prezent pe cele mai felurite paliere ale creației artistice și ale vieții de zi cu zi din România. Modul lui de a riposta s-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Băncilă etc., unii dintre ei fiind și epigoni ai celor dintâi sau ai altor maeștri din Apusul Europei, epigonismul fiind și el o manifestare specifică kitsch-ului. Om al epocii sale, Apcar Baltazar, prin forța lucrurilor, a reacționat la manifestările kitsch-ului, prezent pe cele mai felurite paliere ale creației artistice și ale vieții de zi cu zi din România. Modul lui de a riposta s-a transpus în tematica mahalalelor în care a realizat opere de gen remarcabile. Așa sunt
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
artistului a rămas în aceea de a face pictură și nu altceva. Această afirmație este susținută de tehnica impresionistă aleasă, în tușele scurte și nervoase sau în trăsăturile lungi ale penelului care definesc lapidar formele. Este de menționat în analiza kitsch-ului, tabloul "Pân' la madam Popescu", unde apar distonanțe și stridențe. Acest fapt este ușor de observat prin felul cum artistul a alăturat roșul gardului cu verdele caselor vecine. Vasile Florea, prin analiza complexă a operei lui Baltazar făcută în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
stridențe. Acest fapt este ușor de observat prin felul cum artistul a alăturat roșul gardului cu verdele caselor vecine. Vasile Florea, prin analiza complexă a operei lui Baltazar făcută în anul 2015, bănuiește în această lucrare un caz tipic de kitsch voit creat de autor. Nu se poate închipui o astfel de cromatică la artistul român, ținând cont de măiestria operei pe care a lăsat-o posterității. Referitor la tematica istorică, în opera lui Apcar Baltazar se cunoaște faptul că artistul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mai ales în elementele ei lăturalnice, deci minore. Arhitecții se comportau ca niște decoratori și s-au limitat să repete la infinit motivele ornamentale ale arhitecturii ruse vechi. Rezultatele acestor demersuri au fost niște edificii inestetice, greoaie, care frizau adesea kitsch-ul. Neobizantinismul a avut doar în pictură unele succese, datorită unor pictori absolut excepționali precum Mihail Vrubel și frații Viktor Vasnețov și Apollinary Vasnețsov. Apcar Baltazar s-a afirmat ca unul dintre cei mai fervenți militanți pentru prezervarea și protejarea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
personaj principal fictiv pe Wolverine. A fost difuzat în lumea întreagă la 1 mai 2009. Filmul este regizat de Gavin Hood și îl are ca protagonist pe Hugh Jackman, alături de Liev Schreiber, Danny Huston, will.i.am, Lynn Collins, Taylor Kitsch, și Ryan Reynolds. Filmul este cea de-a patra parte din seria X-Men (serie de filme), iar acțiunea filmului se desfășoară înaintea celor anterioare, cam la zece sau șaptesprezece ani înainte de prima parte a filmului "X-Men". Filmul se concentrează asupra
X-Men Origini: Wolverine () [Corola-website/Science/316752_a_318081]
-
Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că biserica are probleme de stabilitate ca urmare a faptului că ""fundația din piatră este înclinată pe direcția transversală a bisericii"", iar pereții interiori de pe
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
lui Vivi Drăgan Vasile. Unii critici au realizat recenzii dure ale filmului, găsindu-i tot felul de neajunsuri. Alin Ludu Dumbravă i-a dat o stea din cinci, considerându-l un experiment nereușit din cauza jocului teatral, a scenelor haotice și kitsch și a montajului neinspirat. Scenele filmate în prezent au fost apreciate ca neinspirate și de prost gust. Printre aspectele pozitive ale filmului el a remarcat scenografia lui Mihnea Mihăilescu și imaginea profesionistă a lui Vivi Drăgan Vasile. Criticul a concluzionat
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Maier a afirmat că filmul se remarcă prin "„goana după poante”", dar cu toate acestea "„umorul filmului nu prea depășește calitatea livrată de Vacanța Mare”", prin criticarea grosieră a societății actuale românești (politicieni sau jurnaliști) și prin imitarea în stil kitsch a unor scene din filmele unor mari cineaști (Fellini, Chaplin, Erice). Criticul a concluzionat următoarele: "„E un film care poate fi văzut și plăcut, însă e un film în care observăm prea multe pretenții și prea puțină împlinire. E un
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
îți ia ochii, îți fură privirea, însă dacă te apropii și o examinezi cu atenție realizezi că nu e mare lucru de capul său. Nuntă mută e doar un debut teribilist”". Criticul Andrei Gorzo a catalogat filmul ca fiind un kitsch. El a lăudat decorurile folosite de scenograful Mihnea Mihăilescu și imaginea excelentă al cărei autor a fost Vivi Drăgan Vasile, dar a criticat dur concepția regizorală a lui Mălăele pentru care a folosit expresii de genul "„realism magic la mâna
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
folosite de scenograful Mihnea Mihăilescu și imaginea excelentă al cărei autor a fost Vivi Drăgan Vasile, dar a criticat dur concepția regizorală a lui Mălăele pentru care a folosit expresii de genul "„realism magic la mâna a paișpea, de un kitsch pe care nimic nu-l poate mântui”" sau "„filmul unui om lipsit de cultură cinematografică”" (scena în care socrul mic își pipăie rana este preluată din "Omul care știa prea multe" (1934) de Alfred Hitchcock și din "Indiana Jones și
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Steven Spielberg, dar fără a avea eleganța lor). Criticul a considerat că secvențele de la nuntă nu sunt integrate în film, ci par a fi cadre separate, fără legătură organică între ele. El și-a susținut argumentația că filmul e un kitsch prin mai multe elemente prezente în film: mireasa care are pe gât o pată în forma hărții României, fata nebună care umblă prin pădure îmbrăcată în alb și cu o cunună de flori pe cap, piticul din sat care se
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
argentinianului intrând în contact cu frumoasa curtezană. Istoria de repetă, dar pune și punctul aici, eroina murind în brațele scriitoului. Scenă realizată complex din toate punctele de vedere, inclusiv cea a personajelor, dioramelor, cadrelor, luminilor și unghiurilor de filmare. Un kitsch, o artă a urâtului, un film extraordinar cu co calitate a tuturor aspectelor vizuale. Simularea filmărilor tremurate, crearea unui Paris digital, excentricitatea costumelor, amploarea decorurilor, talentul actorilor, toate acestea fac rețeta unui film de Oscar.
Moulin Rouge! (film) () [Corola-website/Science/321997_a_323326]
-
prezintă pe Sabretooth (Liev Schreiber) că find fratele său. David Benioff a început să scrie filmul în october 2004, si, spre deosebire de celelalte filme din serie, a fost filmat în Australia și Nouă Zeelandă. Filmul îl prezintă și pe Gambit (Taylor Kitsch) și pe Deadpool (Ryan Reynolds). La scurt timp după premiera filmului "", o continuare a primit aprobarea. Filmul va avea ca decor Japonia probabil, după cum s-a făcut aluzie în filmul anterior. În decembrie 2004, 20th Century Fox l-a angajat
X-Men (serie de filme) () [Corola-website/Science/316462_a_317791]
-
Alexandru Ghica (Ghyka), și cu Kurt Geissler, șeful Gestapo-ului din România, comisarul Grigore Maimuca, complotează pentru înlăturarea de la putere a gen. Ion Antonescu. Filmul abundă în falsuri istorice Unii critici de film consideră filmele istorice ale lui Sergiu Nicolaescu kitsch-uri. Același personaj, Grigore Maimuca, interpretat de același Colea Răutu, apare și în filmul Duelul (1981), de această dată, om politic apropiat de Mișcarea Legionară. Pe lângă falsul istoric, schimbarea prenumelui din Constantin în Grigore a generat confuzii privind numele real
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
vendeta. Jurnalista Ileana Bîrsan a afirmat că valoarea și complexitatea rolului Katalin Varga interpretat de talentata actriță Hilda Péter „se măsoară în expresii mult prea stridente și prin accente groase”. În schimb, criticul Andrei Gorzo a considerat acest film un kitsch fără valoare artistică, dar cu un aer de melodramă. În opinia sa, regizorul debutant a ales Transilvania ca decor al filmului său numai pentru că i s-ar fi părut că ar fi o lume arhaică și tradițională, fără a se
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
de la revista "New Yorker": Totul în acest film este falsificat atât de umanistic, într-un mod superficial și de joasă presiune. Și imaginea are eficacitate: oameni se plâng de la ea. Desigur că se plâng de ea - este o piesă de kitsch umed." "Rain Man" a fost lansat la 16 decembrie 1988 și a fost pe locul 2 la box office în primul week-end (după "Gemenii"), cu încasări de 7 milioane $. El a ajuns pe locul 1 în week-end-ul 30 decembrie - 2
Rain Man () [Corola-website/Science/325751_a_327080]