1,921 matches
-
artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 56. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești Filip Vasile 1935 Pictor Născut în anul 1935 în localitatea Lăpușel, comuna Recea, jud. Maramureș. Studii: Lăcătuș mecanic Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de expoziție.” (Nicolae Balin) „Simplitatea temelor înlănțuite cu claritatea desenului cu peniță lasă să fie recunoscut cu ușurință că aici este vorba de talent nativ. Cum se poate oare ca mâna care în timpul zilei prelucrează oțelul, lucrează cu ciocanul de lăcătuș, seara și la sfârșit de săptămână să ia pana și să tragă asemenea linii delicate? Va fi pentru totdeauna un mister...”( Herbert Wiesner - Die Naïve Kunst Rumäniens) Lăcătușu Gheorghe Sculptor Localitatea: Suceava Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
actori, lumânărari, hangii, cămătari, borfași, etc.). Jupiter - temperat și amical, îi inspiră pe adevărații înțelepți, filosofi, călători și agricultori. Marte - uscat și arzător, conduce soarta soldaților, a medicilor și a tuturor celor ce se ocupă cu fierul sau focul (forjori, lăcătuși, bucătari). Venus - fecundă și binevoitoare, ocrotește căsătoriile, amorul și pe toți vânzătorii de modă sau de lux (bijutieri, coafori, muzicanți, moașe, croitori). Mercur - nestatornic și alternant, domină geometrii, astrologii și în general oamenii de știință sau pe artiști. Mai erau
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Am caracterizat sumar, cu destulă bunăvoință și înțelegere pentru limitele omului, doar „elita” comunistă, figurile ei emblematice și de prim-plan. Nu e greu de imaginat ce se întâmplă în eșaloanele de jos ale partidului, acolo unde fojgăiesc „ucenicii”, gospodinele, lăcătușii și șoferii comuniști, aceștia din urmă școlarizați - în cazurile fericite - la seral sau la fără frecvență. Și, ca să închei descrierea „obiectului cercetat”, mai adaug că această faună cenușie, care are grave probleme în a se autodefini în termeni coerenți și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz sunt: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, patiser, bucătar, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, tinichigiu-vopsitor, dar pot urma și forme ale învățământului tehnic și liceal sau unele forme ale învățământului superior. Perceperea muzicii de către deficienții de auz cu implant cohlear 1. Definirea sunetului Sunetul poate fi definit ca orice perturbație (energie mecanică
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
VASILE, Geo (21.VI.1942, București), critic literar și traducător. Este fiul Anei și al lui Gheorghe Vasile, lăcătuș mecanic; prenumele la naștere: Gheorghe. Urmează la București școala generală (1950-1957), Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1961) și Facultatea de Filologie, secția italiană-română (1961-1967). Lucrează ca profesor la Rovine, Fierbinți, Frăsinet (1967-1971), bibliotecar la Serviciul de schimburi internaționale de la Biblioteca Centrală de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
, Ioan (1837, București - 21.VI.1893, Focșani), autor dramatic. Este fiul Amaliei și al lui Alexandru Lupescu. După ce învață un timp la școala de la mănăstirea „Domnița Bălașa”, încearcă să-și câștige existența ca lăcătuș. Termină o școală de meserii și deschide, în asociație, un mic atelier. Prinzând gust pentru teatru, joacă în diferite spectacole, ca diletant, și se remarcă, de vreme ce este angajat la Teatrul Național din Iași. L., care avea să devină un comic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
muncitorilor și micilor meseriași sunt foarte variate: servitori, picolo și chelneri, lustruitor de mobilă, boiangiu și lenjereasă, salahor și mezelar, coafez, maseuză și droghist, perier, pantofar, bijutier și zețar, paznic, sudor, mozaicar și lucrător de mănuși, lingurăreasă, rihtuitor, electrician, monteur, lăcătuș, fierar, țesător și cizmar, o gamă întreagă de meserii, unele cu statut excentric sau doar curioase pentru ziua de azi. După locul nașterii (deși nu au fost trecute la un număr de cca 150 persoane, adică 21,83%), comuniștii provin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru atitudine anticomunistă în liceu, neavând o educație creștină și națională temeinică, nefiind trecuți prin Frățiile de Cruce, căzuseră repede, ajungând colaboratori ai regimului pentru un pachet sau vorbitor lunar. Din Aiud fuseseră trimiși cu mult înainte câțiva tineri muncitori, lăcătuși, mecanici, zidari și tinichigii, ca să pună la punct clădirile penitenciarului și să amenajeze un atelier de țesătorie, pretext al reeducării prin muncă. Aveau cazare aparte și regim alimentar diferențiat. * Fosta mânăstire, ctitorie domnească a lui Vlad Țepeș, așezată într-un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în zilele noastre de AJOFM, de multe ori degeaba, fie spus. Așadar, foștilor comercianți evrei unși cu toate alifiile din lume, ce tocmai urmau a li se confisca magazinele și afacerile, li se sugerau școli muncitorești pentru a profesa ca: lăcătuși, tâmplari, galvanizatori, croitori ș.a. În lumina adevărului și a obiectivității, trebuie spus că nu toți evreii erau comercianți putrezi de bogați, mulți dintre ei fiind buni meseriași ce-și asigurau traiul prin sudoarea frunții, nicidecum prin speculă care în acea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
partid Veronica Asaftei - țesătoare, Întrepr. Textila Vaslui; Dorel Ciobanu - maistru la Întrepr. de produse abrazive Bârlad; Fănica Ciobârcă - filatoare la Întrepr. de vigonie Bârlad; Ovidiu Copacinschi - șef secție proiectare, Consiliul județean Vaslui; Dumitru Drăghici - director, Direcția sanitară Vaslui; Lucica Damian - lăcătuș, IAMC Vaslui; Gheorghe Dimitrescu - director, Întrepr. Textila Vaslui; Maria Ene - lucrător comercial, ICSAAP Bârlad; Viorel Hodorcă - lăcătuș mecanic, FUC Negrești; Teodor Loghin - maistru, șef secția Utilaj complex Huși; Ioan Lupu - director, IJGCL Vaslui; Constantin Moraru - maistru, ITA Vaslui; Tatiana Popa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ciobârcă - filatoare la Întrepr. de vigonie Bârlad; Ovidiu Copacinschi - șef secție proiectare, Consiliul județean Vaslui; Dumitru Drăghici - director, Direcția sanitară Vaslui; Lucica Damian - lăcătuș, IAMC Vaslui; Gheorghe Dimitrescu - director, Întrepr. Textila Vaslui; Maria Ene - lucrător comercial, ICSAAP Bârlad; Viorel Hodorcă - lăcătuș mecanic, FUC Negrești; Teodor Loghin - maistru, șef secția Utilaj complex Huși; Ioan Lupu - director, IJGCL Vaslui; Constantin Moraru - maistru, ITA Vaslui; Tatiana Popa - confecționeră, Coop. Unirea meșteșugarilor Vaslui; Vasile Toma - maistru ACInd. Vaslui; Doina Trif - confecționeră, Întrepr. de confecții Bârlad
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără locuri de muncă. Este al patrulea copil al familiei în ordinea nașterilor. este abandonat temporar până își găsesc un loc de muncă stabil. Mama a lucrat la un atelier de tricotat pulovere (tricotieră) , iar tată a lucrat ca muncitor (lăcătuș) la I.M. Roman. II. Ancheta socială 1. Mediul: urban 2. Situația socială a mamei: a. S.G., 29 ani, născută în Roșiori, Neamț; b. căsătorită; c. studii: școală profesională pentru industria ușoară; d. muncitoare calificată în meseria de tricotier - acum în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
dacă sunt familii doritoare pentru înfiere, sunt de acord și cu înfierea (părinții copilului). 3. Situația socială a tatălui: a. S.A., 31 ani, născut în aceeași comună cu soția; b. căsătorit; c. are liceul; d. muncitor calificat în meseria de lăcătuș mecanic în cadrul Întreprinderii Mecanice Roman; e. provine din familie tot de la țară (mediul rural), părinții sunt legal căsătoriți, sunt agricultori. Mai are încă două surori și un frate, care sunt căsătoriți. 4. Situația materială a familiei a. locuința: apartament cu
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
ei pentru a lua copilul acasă. VI. Strategii de intervenție a. sociale: - găsirea unui loc de muncă măcar pentru tatăl copilului. Aceasta s-a făcut prin intervenția asistentului social la Oficiul Forțelor de Muncă Roman; - tatăl a fost angajat ca lăcătuș mecanic la S.C. Legumex S.A. Roman; - înscrierea la Cantina de Ajutor social pentru a putea asigura hrana copiilor; - legătura permanentă dintre mamă și asistentul social pentru a găsi un eventual loc de muncă. b. pastorale: - consilierea spirituală a părinților pentru
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
țesut, și băieții noștri care au lucrat, dom’le, au dat o producție aproape dublă față de același tip de războaie și față de muncitorii din afară. Erau războaie manuale și războaie mecanice, și între noi aveam băieți și de la Liceul Industrial, lăcătuși, mecanici, și un război n-are voie să stea mai mult de un ceas. Și a fost un director care pur și simplu i-a uimit pe toți cu producția, și în prima fază au rămas toți uimiți de conștienciozitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o condiție: Când vor veni americanii, să-i dăm pământul înapoi"... După aproape două ore de urcat și coborât Dealul Gugiumanul până în satul Corodești unde era sediul primăriei pe atunci, iată-ne în fața primarului ... o figură acră, destul de colorată, fost lăcătuș la o întreprindere din Bârlad. Nu se știa dacă are la bază sau nu școala primară, dar era reprezentantul clasei muncitoare în rândul țărănimii refractare din comuna noastră. Eu am stat deoparte, căci nu mi se prevestea nimic bun. Tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fruntea lui nu mai scria cu litere mari: „Feriți-vă de mine, că le zic șefilor tot ce aud!“, ci: „Feriți-vă de mine, că eu sunt șeful și nu uit nimic din ce mi-ați făcut când eram mic!“. Lăcătuș de intervenție Formula „lăcătuș de intervenție“ are, chiar și pentru lăcătușii de profesie, ceva din romantismul de front al formulei „trupe de intervenție“. Atinge, așa, ca o adiere perfect masculină, ideea de bravură, de sacrificiu de sine, de glorie. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
scria cu litere mari: „Feriți-vă de mine, că le zic șefilor tot ce aud!“, ci: „Feriți-vă de mine, că eu sunt șeful și nu uit nimic din ce mi-ați făcut când eram mic!“. Lăcătuș de intervenție Formula „lăcătuș de intervenție“ are, chiar și pentru lăcătușii de profesie, ceva din romantismul de front al formulei „trupe de intervenție“. Atinge, așa, ca o adiere perfect masculină, ideea de bravură, de sacrificiu de sine, de glorie. Când Vasile B. a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mine, că le zic șefilor tot ce aud!“, ci: „Feriți-vă de mine, că eu sunt șeful și nu uit nimic din ce mi-ați făcut când eram mic!“. Lăcătuș de intervenție Formula „lăcătuș de intervenție“ are, chiar și pentru lăcătușii de profesie, ceva din romantismul de front al formulei „trupe de intervenție“. Atinge, așa, ca o adiere perfect masculină, ideea de bravură, de sacrificiu de sine, de glorie. Când Vasile B. a fost angajat lăcătuș de intervenție la o fabrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
intervenție“ are, chiar și pentru lăcătușii de profesie, ceva din romantismul de front al formulei „trupe de intervenție“. Atinge, așa, ca o adiere perfect masculină, ideea de bravură, de sacrificiu de sine, de glorie. Când Vasile B. a fost angajat lăcătuș de intervenție la o fabrică de plăci aglomerate, unde până și pereții dârdâiau din cauza sutelor de motoare și motorașe răspândite peste tot, a avut viziunea sumbră a unei slujbe cu o rată a eșecului foarte mare. Mai ales că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu-i însurat!“ Domnul Huțupan avea dreptate. Una-două, descuie seiful, una-două încuie seiful și fă-le procese verbale de predare-primire. Vara, mai ales, când grupurile de japonezi se iveau pe neanunțate, nu mai putea să facă plăți. Până să cheme lăcătușul, până să-l lase nițel să se dezmeticească din beție, se supărau turiștii. Domnul Huțupan îi înșuruba el însuși pe gemeni, iar când plecau japonezii, îi băga la nimereală în geantă, laolaltă cu actele, și se ducea cu ei pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ocupaționale (art. 14 din Legea nr. 279/2005). Nivelul 1 de calificare, asigură pregătirea pentru desfășurarea unor activități profesionale simple (zidari, sudori, dulgheri, tâmplari, croitori, etc.). Nivelul 2 de calificare, corespunde celor ce se pregătesc pentru a exercita meseriile de: lăcătuși, mecanici, ceasornicari, electricieni, mineri etc. Pentru calificarea În aceste meserii, precum și pentru cele corespunzătoare nivelului 1, este necesară absolvirea cel puțin a Învățământului general obligatoriu. Nivelul 3 de calificare, este accesibil absolvenților de liceu. Asigură formarea În activități complexe de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
metalică. Intervenția chirurgicală rămâne riscantă prin posibilitatea lezării nervului facial sau a unor elemente vasculare adiacente condilului mandibular (carotida externă, maxilara internă). FRACTURA DE MASIV FACIAL (TIPUL: OCLUZOFACIALĂ TRANSVERSALĂ JOASĂ) Am examinat pacientul ..., în vârstă de 34 ani, de profesie lăcătuș mecanic, provenind din mediul rural, care s-a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în urmă cu o zi, pentru următoarele motive: echimoze violacee în șanțurile nazoși labiogenian bilateral; ¾ tulburări moderate de ocluzie dentară (în sens anteroposterior și
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
similar operei sanitar-ecologice pe care o realizează eroul înfruntând monștrii. [...] Una din ipostazele în care muncitorul apare cu predilecție este cea a eroului instalat într-un mit prometeic. Muncitorul este cel care rupe lanțurile, taie munții, sfărâmă piatra: sondor, artificier, lăcătuș, miner, forjor, turnător etc. Accentul cade bineînțeles pe forța fizică, eroismul suportă această conversiune naivă, fie că este vorba de eroi de bandă desenată precum Rahan, Superman, Batman, Spiderman, fie că avem de-a face cu un erou de baladă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]