2,595 matches
-
pe carantină, Înghițând pe nerăsuflate tot ce i se oferea, fiind asaltat cu noutățile În ce privește noul Decret de grațiere care se presupunea aflându-se pe biroul Dictatorului țării și urma să-l semneze curând...!! Abea spre seară Tony Pavone realiză lăcomia: mâncase fără control. Constată cu stupefacție În momentul când năvăli În W.C.-ul camerei cu evidente crampe stomacale În timp ce diaria se dezlănțui cu teribile pocnituri emanând un miros axfisiant ce-i provocă pe ce-i care fumau cocoțați pe fereastră
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mult. O scăpare bruscă de fluid roșu și omul se ducea. Cu toată voința, scopul lui, virtuțile lui, buna lui activitate ca medic, Întreprinderile lui, jocurile de cărți, loialitatea față de Israel, antipatia față de de Gaulle, cu toată bunătatea din inimă, lăcomia din inimă, cu gura făcând amor pasional cu lucrurile manifeste, cu discuțiile lui despre bani, paternitatea lui evreiască, dragostea și disperarea În legătură cu fiul și fiica sa. Când viața lui - sau viața asta sau aia sau cealaltă - se va Încheia, luată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Keller a devenit faimoasă la începutul secolului XX pentru campaniile ei de susținere a persoanelor cu handicap, a drepturilor femeilor, a libertății avortului, a păcii. Yahoo, plural Yahoos, personaje negative din cartea Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift, caracterizate prin lăcomie, prostie, materialism îngust. Au devenit sinonime cu „înapoiați“, „cretini“, „dinozauri“. Gauleiter - titlu paramilitar în Germania nazistă, înființat în 1925. Gauleiter era conducătorul nazist al unei provincii a Reich-ului, cu puteri depline în regiunea respectivă. Minestrone - supă groasă de legume, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
numere de fiecare dată când mergeau la supermarket. Pe când Ahmad părea să fi venit doar ca să demonstreze că era capabil să trăiască în societatea depravată a americanilor fără să se lase să fie stricat, să demonstreze că putea să reziste lăcomiei, diverselor religii și femeilor ca ea. Se ruga de cinci ori pe zi și chiar și așa tot i se părea că nu era destul. Ahmad ținea o țigară maro între degetul arătător și cel mare, dar a mai scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-i clipa miros de scorțișoară și-un zâmbet prietenesc prin cununa de ceapă roșie fazanul abia mai clipește prezentu-i deja amintire priveghi în ceasul al șaselea poetului Kobayaschi Issa aripile întinse ale cocorilor nu tulbură orizontul. gândurile sărăciei la rădăcina lăcomiei, nu scutură nucii. venind din a toamnei copilărie, sub o stea rătăcitoare, se naște poetul. aidoma unei cadâne, fântâna privirea-și ascunde sub vălul de sălcii. galeată nu-i: printre fluierăturile mierle-i uitată. miresme de pepene galben adumbresc sălașele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
clipă, ne vom schimba rolurile: tu-i vei deveni adolescenta ce aleargă pe zăpada vieții, încercând să oprească timpul la o anumită zi, iar eu să-mi agăț în păr muguri de culoarea cerului și a mării, ce sorb cu lăcomie esența vieții. E o noapte apăsătoare, ca o zi de iarnă, Bradul și-a acoperit crengile spre pământul făgăduinței, a închis ochii și, lacrima de smarald a înghețat într-un colind, i-am mângâiat mâinile sufletul, ce va râmâne verde
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
problemă centrală faptul că, după ce li s-a dat voie să aibă animale în proprietate, bărbații șterpeleau găini și capre de la femei. În rest, nici o problemă specială, că deh, ce Feminine mistique să subminezi în Albania? Eu eram în etapa lăcomiei intelectuale. Nu aveam bani de cărți și ceream de seara până dimineața câte una de la colegele vestice. Mă trezeam la 4,30 ca să pot face conspecte sub stejarul din curte, până se sculau ele. Înghițeam ca un sac fără fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de aramă, pe urmă tropăia cu cizmele-i pline de sânge, se așeza la locul lui și nu zicea nimic, pânăce nu-l chema nevastă-sa la mâncare. Atunci își îndesa în cap pălăria spartă și începea să înghită cu lăcomie. Apoi își ștergea cu dosul mânilor mustățile roșii, zbârlite - se învârtea de două ori prin colțuri căutând ceva și negăsind nimic -, își răsucea o țigară cât degetul, ieșea cu pași rari, și se ducea să-și beie litra de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
așa, muzeul Seraiului Vechi. Mai mult magazie de vechituri decât muzeu. Însă noi ne împăcam mai bine cu neorânduiala și cu neprevăzutul lui. Având în mine viziunea proaspătă a comorilor acestora acumulate nu din gust artistic, ci din uimirea și lăcomia unor conducători de ordii, nu prin muncă onestă ori negoț, ci prin silă și sânge, mă aflam în ziua de duminică singur la o prăvălioară cu vedere spre podul cel mare ce desparte orașul în două. Stăpânul prăvălioarei se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aș... Chiar când credeam că o să-mi explodeze capul, am trecut hotarul albastru ce desparte cele două lumi. M-au izbit zgomotul și lumina, un val m-a lovit în ureche și apoi îmi smulgeam masca de pe față, respirând cu lăcomie oxigen binecuvântat, uluită că nu murisem. Următorul lucru pe care mi-l amintesc e că eram întinsă pe punte, încă zbătându-mă să-mi recapăt suflul și Aidan era aplecat deasupra mea. Expresia de pe fața lui era un amestec de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un tărâm din afara regatului, organizând nestingheriți negoțul cu vin, fumatul de cânepă și prostituția, înhăitându-se unii cu alții pentru a-și săvârși nelegiuirile. Multă vreme m-am întrebat pentru ce poliția din Fès, atât de promptă în a sancționa lăcomia unui comerciant și foamea unui șterpelitor de pâine, nu intervenea niciodată în acele locuri pentru a-i înșfăca pe pungași, punând astfel capăt unor fapte care displac și lui Dumnezeu și oamenilor. N-am avut nevoie de prea mulți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
asta un sol la casa lui Zeruali. Îi veți porunci să părăsească orașul nostru pentru cel puțin doi ani. Să se ducă în pelerinaj, apoi să se întoarcă pentru o vreme în satul lui de baștină. Toți curtenii ascultau cu lăcomie. În câteva ceasuri, zvonul avea să facă înconjurul orașului. Nimeni nu va mai cuteza să-i dea binețe proscrisului, nimeni nu se va mai încumeta să-i facă vreo vizită și iarba va crește curând pe drumul ce duce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Medici și a ostașilor lui. Romani după obârșie sau doar în trecere, cu toții se luau la întrecere în a-și arăta disprețul pentru „barbarii ăia de germani“, care, cum bine se știe, au cătat întotdeauna la Orașul etern cu invidie, lăcomie și o tenace lipsă de înțelegere. La această euforie nebunească, eu nu mă simțeam în stare să mă alătur, atât de tare rămăseseră întipărite în minte istorisirile ultimelor zile ale Granadei, când tata, mama, Sara și întreaga mulțime a celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
intim al lui Caligula și al lui Nero și că ascensiunea sa incredibilă se datora favorurilor a doi împărați și, mai ales, ale tatălui său, care fusese ales de două ori consul și o dată cenzor. Aulus Vitellius, omul de o lăcomie nemăsurată, știuse să se apere prin donații infame nu doar către Nero, dar și către unii senatori importanți de la Roma. Când Galba îi oferise postul de guvernator în acea provincie, toată lumea știuse că îl alesese nu din respect, ci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și tu pe ai tăi să te aleagă imperator? Râsul îi îngheță lui Vitellius pe buze. Deschise gura, apoi o închise, încremenit de uimire. — Imperator, eu? îngăimă în cele din urmă. Valens își înăbuși un zâmbet. Galba greșise când subestimase lăcomia lui Vitellius, reducând-o la mâncare. Vitellius era înfometat, într-adevăr, dar mai ales de putere. — Împărat! Dar de ce... de ce n-ai fi tu? - Vitellius se acoperi în grabă cu tunica, până la bărbie. De ce n-ai fi tu? Ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se pare că în capul meu există patru voci distincte. Prima e, desigur, cea rostogolită a banilor, care poate fi reprezentată grafic prin tasta din partea de sus a unei mașini de scris £%l/4 a = &! - sume, scăderi, spaime înmulțite și lăcomii. A doua e vocea pornografiei. Asta sună de multe ori ca vorbăria unui DJ nebun: Felu-n care mișcă ea, e o știre ce nu-i rea, și eu nu-mi iau valea, până nu îi simt udeala - suge și desfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Gheorghe Bălăceanu Am vrut să-ngrop în patru rânduri Greșite atitudini, vicii, Minciuni, ori fraude, capricii, Ca pe cei morți, în patru scânduri. Am vrut ca râsul să înece Necinstea, furtul, lăcomia, Trădarea și nemernicia, Și toate relele să plece. Fiindcă-n viață ne stresează Incompetența și prostia, O atacăm cu ironia, Și râsul ce o-nveninează. Căci nu-i mai mare răzbunare, Decât să râzi de nătăfleții Ce murdăresc culoarea vieții
Cititorilor mei. In: Pilule contra devierilor de caracter by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/362_a_636]
-
spre coridor ca să vedem dacă maica Hortensia dispăruse. Apoi, tiptil, ne-am prelins pînă În salonul pe care Îl străbătusem. Chipurile nenorocite ne observau În continuare, cu niște priviri ce oscilau de la curiozitate la teamă și, În cîteva cazuri, la lăcomie. — Fii cu băgare de seamă, că unii dintre ăștia, dacă ți-ar putea suge sîngele ca să deveină din nou tineri, ți-ar sări la gît, zise Fermín. VÎrsta Îi face pe toți să pară buni ca niște mielușei, Însă aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Bună seara, am zis, Înțelegînd pe dată absurdul salutului meu, Întrucît acolo era mereu noapte. O caut pe doamna Jacinta Coronado. Co-ro-na-do. O cunoaște vreunul dintre dumneavoastră, sau Îmi puteți spune unde o găsesc? În fața mea, patru priviri degradate de lăcomie. Aici pulsează ceva, mi-am zis eu. Poate că nu e totul pierdut. — Jacinta Coronado? am insistat. Cei patru interni schimbară cîteva priviri și Încuviințară unii spre alții. Unul dintre ei, pîntecos și fără nici un fir de păr vizibil pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dinăuntru, țipetele Penélopei și loviturile ei disperate În acea ușă, care continuau să-i izbească În minte, neîncetat. Încă de pe atunci familia căzuse În dizgrație, iar averea clanului Aldaya se destrăma În castele de nisip dinaintea mareei celei mai furioase lăcomii, a revanșei și a istoriei inevitabile. Secretarii și trezorierii au urzit fuga În Argentina, Începutul unei noi afaceri, mai modeste. Ceea ce conta era să plece cît mai departe. Departe de spectrele care bîntuiau coridoarele vilei Aldaya, care le bîntuiseră dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
iau la goană și să nu mă mai Întorc În locul acela, Însă aveam nevoie de slujbă și de salariul mizerabil pe care mi-l oferea. Într-o seară, Sanmartí a Început-o cu rutina masajului, apucîndu-se să mă pipăie cu lăcomie. Într-o zi ai să mă faci să-mi pierd capul, gemea el. Am scăpat din ghearele lui dintr-o smuncitură și am alergat pînă la ieșire, tîrÎnd după mine pardesiul și poșeta. Sanmartí rîdea În urma mea. Pe scară am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
i se făcuseră, iar acesta era să bea din apele Dragostei. Apoi l-au părăsit. Rinaldo, slăbit, cu trupul îndurerat, s-a târât către un izvor ce curgea în apropiere, și, simțindu-și cura uscată de sete, a băut cu lăcomie, aproape fără să-și dea seama, din apa dulce la gust, dar amară pentru inimă. După câteva înghițituri el și-a recăpătat puterile și memoria, și atunci a văzut că se afla tocmai în acel loc unde Angelica îl trezise
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
continuat drumul pe uscat. Într-o zi, încinși de căldură și obosiți, ei au căutat a se adăposti de arșiță în pădurea Ardenilor, iar întâmplarea a îndreptat-o pe Angelica spre fântâna Silei din ale cărei ape a băut cu lăcomie. Plecând deacolo, contele și cu prințesa au întâlnit un cavaler. Acesta nu era altul decât Rinaldo, care pornise în căutarea Angelicăi. Surpriza și încântarea i-a luat graiul în prima clipă, dar revenindu-și curând, a salutat-o cu bucurie
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
interesat să afle că tipa lui Philip nu și-a petrecut noaptea cu el, dar te-ai purtat foarte frumos cu noi În excursia asta, așa că o să uităm pur și simplu ce s-a Întâmplat. Nenorocitul. Se uita cu o lăcomie fățișă la ținuta mea și la ceea ce-mi imaginam că trebuia să fie o față plină de machiaj Întins și la expresia aceea evidentă de după o noapte de sex. În plus, continuă el, scoțând blitzul aparatului său foto și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
aruncă banii pe pat. — Cincizeci pentru tine, cincizeci pentru doamna Celeste Considine din L.A., Gramercy, numărul 641 Sud. Îi dai tu și-i spui că-s pentru educația copilului. Stompanato adună banii într-o grămăjoară compactă și îi privi cu lăcomie. De unde știi că n-o să-i păstrez pe toți? — Îți place prea mult stilul meu ca să mi-o tragi. *** Buzz merse cu mașina până la Ventura, unde parcă în fața casei detectivului Dave Kleckner și sună la ușă. Îi deschise Audrey. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]