13,725 matches
-
Nuuuuuuuu ! Nu se poate ...!” - urlă în sinea lui minerul neputincios. ................................. După un timp, în spate, la câțiva zeci de metri în sus pe galeria de mină, zări câteva luminițe și distinse clar cum acestea creșteau cu repeziciune, semn că purtătorii lămpilor se apropiau în viteză. În acel moment Istrate leșină. Căzu fără să vrea peste trupul decapitat al ortacului său, ultimul lui gând îndreptându-se către Salvatorii Mineri care se apropiau și care aveau să-l scoată la lumină. O a
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
parcă te cunosc de undeva. Nu cumva, nu cumva... Ia spune tu... FIRICĂ: Ce, nu cumva, nu cumva, Ce să mai spun după atâta pagubă ? COANA MARE: Mă, nu cumva tac-tu mare a avut prăvălie la Căzănești? Fitil de lampă și covrigi ? Caiele și potcoave? Sugiuc și porumb fiert? Turtă dulce și petrol lampant ? Scobitori și... nu mai știu eu ce? FIRICĂ: A avut, n-a avut. Le-a luat cine le-a luat și acum ce-i cu asta
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
acumulărilor cerebrale, deprinderilor, creșterii corporale?! Nu! Copiii de azi sunt asemenea copiilor de ieri! Doar că pentru cei de ieri, valoarea binelui avea alte coordonate. Exista doar Televiziunea Română, iar aceasta emitea cu dramu. Nici nu se înfierbântau la putere maximă lămpile televizoarelor de atunci, la nesfârșit defectate, că se și întrerupea emisia pe întinsul căreia un timp considerabil era programat ridicolului propagandistic. Dar copiii beneficiau chiar și în aceste condiții de substanța esențială a educației: jocul distractiv, angrenant, dezvoltător de perspicacitate
CA ŞI FAMILIA, SCENA E PRIMORDIALĂ PENTRU EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353779_a_355108]
-
tânăr a intrat în clădirea barului. Într-o încăpere de circa doisprezece metri pătrați, mobilată destul de elegant, cu fotolii având tapițeria din imitație de piele de culoare maron, confortabile și un birou pe care tronau mai multe bibliorafturi, alături de o lampă de birou, un bărbat rotofei, nu prea înalt, cu obrajii parcă de hârciog se ridică în picioare și întinse mâna spre cei doi vizitatori neanunțați. - Hrubaru. Valentin Hrubaru - patronul barului. - Mircea Trăistaru, profesor universitar și fiul meu, Cristian student în
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
pe el. Baia era încăpătoare, cu toată faianța și gresia de culoare azurie. Chiar și interiorul căzii avea o nuanță de albastru deschis. Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați, prinși în pereții băii, se lăfăiau prosoape plușate de culoare albastră, groase și pufoase iar pe cuier atârnau două halate de baie la aceeași culoare. De aceea i se spunea garsoniera
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
simplu e complicat complex ca o piramidă în care nimeni nu știe cum energiile robesc mireanul așternerea pietrelor ...migăloasa așternere lasă axele privirilor să poposească adesea pe zidurile fără ferestre fereastra e în tine, mireanule cu ochii cârpiți de soarele lămpilor străzilor părăsite din orașul cu o mie de capete și nici un centru clar unde s-au dus, unde s-au dus... unde sunt răscrucile în care troițele ard zâmbind în flacăra credinței profunde unde să fugi când răsăritul soarelui te
VOCABULAR NEDESCOPERIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353855_a_355184]
-
Buzău cu Dumnezeu. Acordeon, tu ești unealtă divină. Din tine se nasc copiii. Un sărut de toamnă, unul de iarnă. Un sărut - un copil. Ți-aduc odrasla unei nopți cu aripi de sânge, au arome și aur, cu diamant geros, lampa angelică se sparse. La ora surâsului privelnic, fața părintelui se lumină. Maica își legăna pruncul. Genunchii-s reci, primește pruncul. Violă și clavecin în glas. Femeia curge-n alb , gurile sunt arse, azurul însetat te soarbe. Poetul spunea, ce spunea
COPIII ALTORA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353876_a_355205]
-
visat la Peleș. În vis, pătrunsesem în castel la miezul nopții. Neștiută de nimeni, treceam dintr-o sală în alta, admirând basoreliefuri, cărți rare, statuete și armuri. Pe neașteptate, în timp ce vizitam Marele Salon, luminile candelabrelor s-au stins. Nicăieri, nici o lampă de veghe. Lovindu-mă de mobile, pipăind pereții, încercam să găsesc o ieșire. Cu greu, am dat peste o ușă. Mâna mea nesigură a apucat clanța și a apăsat-o. Ușa s-a deschis. Mă aflam afară din castel, căci
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
coteț.” “- Ești nebun, dacă-ți dau ăștia în cap?” “- Proastă ești fă, scăpai eu de glonț și crezi că mor acum la coteț, la mine în curte?” Și fără să mai asculte văicărelile nevesti-si, Ciodin, om dintr-o bucată , aprinse lampa și hotărât ieși din casă și cu pași grăbiți se îndreptă spre cotețul din fundul curții. Dar ca un făcut al sorții, focul ce se auzi în noapte, în curtea lui Ciodin, nu-l mai ocoli, din contră îi făcu
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
am învățat de la această olteanca dârza că „fericirea nu trebuie căutată prea departe. Ea se află în jurul nostru”: „Să te bucuri că a înflorit cireșul/ lângă o tufa mov de liliac/ că în lanul care se leagănă desoare/ stau aprinse lămpile de mac/ Să te bucuri că nu a plouat/și a fost o zi mai luminoasă./ Fericirea nu e peste mări/ nici pe sus, adusă de vreun zeu/ ea e aici, în lucrurile simple care sunt în jurul tău, mereu”. Și
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
era un vrăjitor, mai ales iarna, când pe masa de croit întindea blăni de oaie pe care desena linii cu creionul chimic, tăia, cosea cu ață de fitil trasă peste un ghem de ceară apoi înălța în lumina gălbuie a lămpii căciuli pe care le scutura, le privea atent apoi le mângâia, le învelea în ziar și le punea pe dulap, în sală, unde așteptau până veneau stăpânii după ele... Acum, lângă porumbar, tata ascuțea araci. Căldura era ca o cocă
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
se întrerupe curentul. Trebuie să mă grăbesc, să fac focul, să fie cald până vine de la școală Mișu, fiul meu, și să hrănesc cele câteva animale din bătătură. În fiecare seară, de la ora șase, curentul electric era întrerupt. Aveam o lampă cu gaz pe care o aprindeam și în semi‑obscuritatea bucătăriei pregăteam ceva de mâncare. Era frig în bucătărie. Mirosea a gaz de la lampă. Mirosul îți intra în haine și în piele. Sun la ferma agricolă din satul Ghiduleasa și
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
câteva animale din bătătură. În fiecare seară, de la ora șase, curentul electric era întrerupt. Aveam o lampă cu gaz pe care o aprindeam și în semi‑obscuritatea bucătăriei pregăteam ceva de mâncare. Era frig în bucătărie. Mirosea a gaz de la lampă. Mirosul îți intra în haine și în piele. Sun la ferma agricolă din satul Ghiduleasa și îl rog pe paznic să o anunțe pe secretara Organizației de Tineret, pe Maria, despre ședința de mâine de la județ. O ședință în zilele
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
zile, lăsând să se deruleze toate imaginile legate de locuri, persoane și conversații, încercând cu maxim de efort să sistematizeze și să dea o nouă orânduială tuturor gândurilor, în funcție de lista de priorități întocmită mintal. Înainte de ivirea zorilor, l-a atenționat lampa de control instalată pe birou alături de sonerie să meargă în secție. „Este ceva deosebit de grav ori poate că la Iustin s-a întâmplat ceva”, își zise el și zvâcni de pe fotoliu ca fiind catapultat direct pe ușa ce o deschise
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
rostogolindu-mă cu mașină cu tot... Norocul a fost că am oprit motorul, cred. Luam foc... - Te-au orbit farurile celor din sens opus? - O, nu! M-a orbit stopul pe frână... E greu de crezut, dar așa a fost. Lămpile acelea... plus cele de poziție, dădeau o lumină... roșie extrem de puternică... Nu am mai văzut așa ceva... Păreau faruri puternice, dar... culoare roșie... Mă gândeam la doamna sufletului meu... că nu mă va vedea... Nu știa cum mă cheamă. Nu mă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului Târziu de VIOLETA CÎMPAN Nu ești de toate vinovat, Nici de iubirea mea aprinsă. La ușa ta n-am să mai bat, Că prea-i târziu și-i lampa stinsă. Și nu ești vinovat de rugi, Cum nu ești vinovat de toamnă, Și nici că ți-a venit să fugi Că norii-n pleoape lacrimi toarnă! Tu nu ești vinovat de timp, De-a rostului predestinare, De spinii care
TÂRZIU, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353693_a_355022]
-
De-a ta uitare, ce mă doare! Și oare cine-i vinovat De-această noapte-a despărțirii, De sufletul abandonat Amarului, dezamăgirii? De crudul inimii îndemn Nu poți fi vinovat, o știu! Prin ceața deasă lasă-mi semn Și-aprinde lampa, nu-i târziu! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: TÂRZIU, DE VIOLETA CÎMPAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TÂRZIU, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353693_a_355022]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > IUBITO, Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului Te uită pe geam și vezi dacă ninge, Deschide fereastra și adu-mi un fulg, La noapte când lampa s-o stinge Tot ce ce se-ntâmplă n-o să divulg. Așază-ți suflarea caldă sub tâmplă, Mirosul risipește-l în așternut, Nerăbdător o s-aflu ce se-ntâmplă Cu câtă iubire m-ai întreținut. Sunt zile de iarnă de ger
IUBITO, de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353680_a_355009]
-
intrari.Nu era o cabană. O colibă de lemn ascunsă între copaci.El deschise ușa și o împinse ușor înăuntru. Stai un pic să fac lumină" Pentru un minut dispăru și apoi cameră se inundă de lumină palida a doua lămpi cu petrol.Ea privi în jur.. O încăpere rudimentara Bușteni tăiați rotund în formă de masă și scaune,un pat îngust acoperit cu un fel de blană,cerga...ceva.Un primus așezat pe o altă buturuga.Zambi asezandu-se pe
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
aibă limba ascutita.Incepu să râdă și brusc se ridică: "Sus.Te duc inapoi.Nu de alta ,dar nu vreau să fac dragoste cu tine într-o colibă de lemn pe un pat tare" O lua de mână, sufla în lămpi și ieșiră în noaptea poleita de luna. Își fluiera calul și o ajuta să coboare cărarea abrupta.Ea se opri și privi înapoi spre colibă : Dacă vreodată o să facem dragoste,aș vrea să fie aici" I simți strânsura pumnului.In
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
care trăiesc de mama focului numai din mizerul salariu sunt medici, polițiști, șefi de servicii, oricum oameni departe de a fi politicieni. Este bine că țara se dezvoltă cu frumoase construcții. Dar de unde aceste averi din 1001 nopți? Mai există lămpi fermecate și duhuri puternice? Nu vi se pare că DNA ar trebui să-și lărgească activitatea? Poate elefanții nu mai constituie partea nevăzută a aisbergului. Procurorii apar mai necesari decât aerul de respirat. De aceea proaspătul guvern luptă și luptă
SIMPLU, MEDITEZ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354156_a_355485]
-
familiei Tache Giugaru și Victoria Pavelia. De la frageda vârstă de 5-6 ani, înmugurea ca un vlăstar cu har de artistă, recita și cânta fermecător, ca mama sa căreia-i moștenea talentul. Învăța, repeta, monta piese cu mama sa, la lumina lămpii cu gaz și jucau amândouă la Căminul Cultural, în fața întregului sat, fiind adorabile împreună. Pe când avea numai doisprezece ani, sora mamei sale , Elena, a luat-o la București, iar mai târziu, împreună cu soțul ei Ion Ploae a înfiat-o (de
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
aveam ce le da de mâncare copiilor, posibilitatea de încălzire. De lumină electrică. Dar am renunțat fiindcă am descoperit că se poate posti de carne trei zile pe săptămână și toate posturile. Și că rumegușul poate să înlocuiască lemnul. Că lampa cu gaz n-a murit. Iar dorința de a i se repartiza o țeapă celor care aveau „grijă” de siguranța noastră nici măcar mental nu mi-o formulam. Dar dacă mi s-ar fi dat un pistol cred că aș fi
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
Târgul Neamț. Lângă Târgul Neamț. Un sătuc ca un colț de rai... Munte, pădure, un pârâu... Căsuța moștenită de la ăi bătrâni, cam într-o rână, dar a lui... Cu sobă, cu macaturi țesute de mamă-sa-n război, la lumina lămpii! O vede ca și când ar fi acolo! Are impresia că dacă întinde mâna, o poate atinge... Are impresia că dacă-i cere să pună masa, se va ridica din război, va ofta, va zâmbi și se va îndrepta spre plită unde
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]