1,571 matches
-
în lagăr mulțumit că rezistase presiunilor anchetatorilor. I se citea pe față amintirea întunecată a celor îndurate și bucuria revederii cu ceilalți camarazi rămași în lagăr. Revenit în lagăr la Buchenwald după ce fusese anchetat a intrat sub comanda lui Mille Lefter, căruia îi predase comanda la 24 Decembrie 1942. Desigur că el exercita o autoritate nemanifestată sub nici o formă, în folosul unității și a rămânerii tuturor legionarilor alături de Comandant. Avea o frază pe care o repeta ca o obsesie: „Măi băieți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o obsesie: „Măi băieți, măi, să ferim viața Legiunii de rugină, căci o roade, o mănâncă...” Se referea la agitațiile care începuseră în lagăr, de care își dădea seama că ar putea duce la fracționarea grupului sub conducerea lui Mille Lefter. Acesta acceptase ideea germană de a se forma o nouă Legiune după modelul german, un fel de partid legionaro-nazist, ceea ce era o aberație. Rezistența la acest proiect era formată din marea majoritate a legionarilor. Conducătorii lagărului însă au crezut că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o slujească și altfel decât prin sacrificii, să fie pregătiți. în toată perioada critică, prin care a trecut Legiunea în lagărele germane, Nicolae Petrașcu a fost pentru toți un punct de referință, mai ales după ce i-a trecut lui Mille Lefter comanda, și acesta părăsise linia de rezistență legionară. Capitolul VII ACȚIUNILE LUI NICOLAE PETRAȘCU DIN OCTOMBRIE 1944 PÂNĂ LA ARESTARE După actul trădător de la 23 August 1944, trupele sovietice au năvălit în țară asemeni hoardelor barbare, care în trecutul îndepărtat al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
iunie 1948, menționată în sinteza nr. 9 din 4 iunie 1948. Arată apoi că a făcut parte pe linie politică dintr-o grupă având următoarea componență: Șef al grupei: Eugen Iliescu, ajutor al său, Mihail Demetrescu Baldovin și membri Mihăilă, Lefter, Vlăsceanu și Zenide. Pe linie informativă, a fost pus în contact în martie 1948, de către Teodorescu Teodor cu avocatul Luca Demetrescu-BNR, care i-a dat misiunea să alcătuiască o echipă informativă, astfel: Șef al echipei: Mihail Demetrescu Baldovin, membri Vlăsceanu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
umbre de cabaret”, O, 2001, 3; Marius Chivu, Foarță și ziarele, RL, 2001, 10; Manolescu, Lista, I, 275-278; Popa, Ist. lit., II, 552-554; Tudorel Urian, Vă place Foarță?, RL, 2003, 22; Gheorghe Grigurcu, Duet Foarță-Dimov, RL, 2003, 26; Ion Bogdan Lefter, 5 poeți, București, 2003, 123-137. A.C.
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
București, 1956 (în colaborare cu I. Derevencu); Hans Kirk, Klitgaard și fiii, București, 1956 (în colaborare cu Maria Bistriceanu); Konstantin Paustovski, Din goana vremii, București, 1956 (în colaborare cu Octav Panaitescu), Povestea unei vieți, București, 1958 (în colaborare cu Igor Lefter), Memorii, I-II, București, 1971 (în colaborare cu Igor Lefter); Abatele Prévost, Manon Lescaut, București, 1956; Floare ruptă și alte povestiri din literatura cehă, București, 1957 (în colaborare cu Ihor Lemnij); Marie Pujmanová, Triumful vieții, București, 1957 (în colaborare cu
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
și fiii, București, 1956 (în colaborare cu Maria Bistriceanu); Konstantin Paustovski, Din goana vremii, București, 1956 (în colaborare cu Octav Panaitescu), Povestea unei vieți, București, 1958 (în colaborare cu Igor Lefter), Memorii, I-II, București, 1971 (în colaborare cu Igor Lefter); Abatele Prévost, Manon Lescaut, București, 1956; Floare ruptă și alte povestiri din literatura cehă, București, 1957 (în colaborare cu Ihor Lemnij); Marie Pujmanová, Triumful vieții, București, 1957 (în colaborare cu Mihai Pop); Lao She, Ricșa și alte povestiri, București, 1958
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
București, 1973 (în colaborare cu Dan Lăzărescu); Leopold Lahola, Înmormântarea lui Dávid Krakower, București, 1974 (în colaborare cu Anca-Irina Dragomir); D. Petrov, Fântâni, București, 1974; I. Trifonov, Un lung bun rămas, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1980 (în colaborare cu Igor Lefter); Honoré de Balzac, Femeia părăsită, îngr. și pref. Angela Ion, Iași, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Barbu, O ist., 352-354; Caraion, Pălărierul, 121-127; Cornel Moraru, „Miraria”, FLC, 1977, 26; Eugen Simion, „Miraria”, LCF, 1977, 26; Manu, Eseu, 129-132; Regman, Explorări
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Ivănescu, Farmecele povestitorului, VTRA, 2000,3; Nicoleta Sălcudeanu, Cronică în fărâme, VTRA, 2000, 3; Cornel Moraru, Un prozator, VTRA, 2000, 3; Maria Ștefănescu, Elogiul fragmentarului, „Discobolul”, 2000, 34-36; Petraș, Panorama, 273-274; Catrinel Popa, Un roman al ratării, RL, 2002, 18; Lefter, Critica, 384-387. C.H.
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
Ovidiu Ghidirmic, Cenaclul literar din Calafat, R, 1969, 5; Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1981, 40; Voicu Bugariu, Două cărți de la Scrisul Românesc, LCF, 1982, 10; Dan Lupescu, Limpezind zarea unei fântâni, R, 1982, 3; Firan, Profiluri, 390; Ion Bogdan Lefter, Vitrina, RL, 1987, 10; Horia Gârbea, Cărțile săptămânii, LCF, 1990, 23; Alex. Ștefănescu, Cartea de poezie, RL, 1990, 26; Bucur Demetrian, Personalitatea discursului poetic, R, 1994, 6-8; Dan Ionescu, Un punct de vedere, R, 1999, 4; Ștefan Cucu, Mierea cuvintelor
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
volum majoritatea eseurilor și unele cronici despre literatura franceză pe care le-am scris și publicat În ultimii șapte ani În presa culturală românească, În special, dar nu numai, În revista Observator Cultural, căreia Îi mulțumesc astfel : atît Ion Bogdan Lefter cît și Carmen Mușat au avut Încredere În mine. Voi Încerca să pun În valoare discursul literaturii franceze contemporane, prin intermediul lecturii unor autori, dar și al cîtorva cărți despre literatură. Voi Încerca să arăt că termeni pe care Îi credem
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Incidențe, 36-45; Piru, Poezia, II, 191-198; Streinu, Pagini, IV, 84-96; Alexiu, Ideografii, 73-80; Poantă, Radiografii, I, 185-189; Ciobanu, Însemne, I, 107-109; Grigurcu, Poeți, 399-402; Cândroveanu, Poeți, 83-90; Cândroveanu, Printre poeți, 148-153; Romul Munteanu, Radu Cârneci, FLC, 1987, 10; Ion Bogdan Lefter, Iubirea ca emblemă și text, CNT, 1988, 7; Ioan Holban, Radu Cârneci - 60. „Eu ceața-n devenirea lui a fi”, CRC, 1988, 8; Munteanu, Jurnal, IV, 164-167; Laurențiu Ulici, De dragul iubirii. Promoția ’60, RL, 1989, 26; Gabriela Duda, Postscriptum la
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
I, 316-320; Paul Cornea,Tranziția ca spectacol și auroră, MS, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Kitschul și moftul, RL, 1988, 52; Gheorghe Grigurcu, Încă un Caragiale „excesiv”, ST, 1989, 4; Nicolae Steinhardt, Pe scurt despre kitsch, VR, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Priorități ’90, CNP, 1990, 8; Dicț. scriit. rom., I, 504-505; G. Dimisianu, Detectivismul critic, RL, 1998, 36; Marius Chivu, Honeste legere, RL, 2001, 14; Popa, Ist. lit., II, 1106; Cristea-Enache, Concert, 318-322; Tudorel Urian, Hazul vremii noastre, RL, 2003, 35
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
marginea lui Dumnezeu, București, 1998; Cartograful puterii, București, 2000; Povestirile lui Cesar Leofu, București, 2002; Bastonul de orb, București, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Candoarea de a fi poet, F, 1974, 10; Ulici, Prima verba, II, 54-56; Ion Bogdan Lefter, Lumea invadată de semne, RL, 1982, 19; Grigurcu, Existența, 528-531; Popa, Clasici, 119-122; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 170-175; Laura Bișoc, Ninsorile inefabile, CC, 1990, 2; Regman, Nu numai, 244-246; Gabriel Dimisianu, Roman contemporan și istoric, R, 1990, 7; Coșovei, Pornind
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
încă din volumele colective în care au debutat mulți dintre scriitorii cei mai valoroși ai acestor c.l.: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan - 1981), Cinci (Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin - 1982), Desant ’83, antologia de proză scurtă alcătuită și prefațată de Ov. S. Crohmălniceanu, care cuprinde nu mai puțin de optsprezece autori (Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
de proză scurtă alcătuită și prefațată de Ov. S. Crohmălniceanu, care cuprinde nu mai puțin de optsprezece autori (Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Rogobete, Maria Holmeia - ultimii doi excluși la reeditarea volumului, în 2000). Dintre critici, pot fi amintiți Valentin F. Mihăescu, Paul Dugneanu și Andrei Grigor. Strategia volumelor colective o adoptă
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
simbolistă românească, îngr. și introd. Rodica Zafiu, București, 1996, passim; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, I-II, ed. 2, București, 1996, passim; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, passim; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ioana Pârvulescu, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999, passim. V.L.
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Nicolae Manolescu, Habent sua fata..., RL, 1993, 13; Claudiu Constantinescu, Ghid pentru retrăire, RL, 1993, 13; G. Călinescu-un mit contestat, „22”, 1993, 18 (semnează Doru Cosma, Barbu Brezianu, Nicolae Manolescu, George Bălăiță, G. Dimisianu, Dan C. Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Ioana Pârvulescu); Geo Șerban, Trista soartă a lui G. Călinescu, „22”, 1993, 23; Simion, Mercuțio, 80-83; Petre D. Anghel, Rodica Pandele, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic, București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 117-151; Chihaia, Mărturisiri
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
și nemurire, Dan Ursuleanu descoperă o colaborare a lui H. G. Wells la „Viața românească” din 1930. Traducerile sunt făcute de Petru Iamandi și Cristian Tamâș. Alți colaboratori: Eduard Jurist, Ioan Popa, Horia Arama, Doru Brâna, Ov. S. Crohmălniceanu, Ioan Bogdan Lefter. D.B.
ALMANAH „ANTICIPAŢIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
societăți politice (subl.n.). Poate fi realizat prin forță, prin colaborare politică, prin dependență economică, socială sau culturală. Imperialismul este pur și simplu procesul sau politica de înființare sau de menținere a unui imperiu"128. Întrebându-ne împreună cu Ion Bogdan Lefter (din comentariul la inițiativa lui Steven Totosy de a publica articolul despre literatura și piața editorială de la noi după căderea regimului comunist, solicitat lui Ion Bogdan Lefter, în Canadian Review of Comparative Literature, în contextul pos-tcolonialismului), dacă "poate fi considerat
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
înființare sau de menținere a unui imperiu"128. Întrebându-ne împreună cu Ion Bogdan Lefter (din comentariul la inițiativa lui Steven Totosy de a publica articolul despre literatura și piața editorială de la noi după căderea regimului comunist, solicitat lui Ion Bogdan Lefter, în Canadian Review of Comparative Literature, în contextul pos-tcolonialismului), dacă "poate fi considerat postcomunismul un postcolonialism", preluăm răspunsul precaut al criticului român: "Diferențele specifice sunt elocvente, însă examinarea genului proxim ne poate fi utilă. E un câmp problematic care merită
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
liminal, "cuprins între desemnările identității", a cărui condiție interstițială îl derutează pe observatorul străin. 127 Edward Said, Culture and Imperialism, Vintage, London, 1994, p. 8. 128 Michael W. Doyle, Empires, Cornell University Press, Ithaca, 1986, p. 45. 129 Ion Bogdan Lefter, "Poate fi considerat postcomunismul un postcolonialism?", Caietele Echinox, Postcolonialism și Postcomunism, vol. 1, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 117-23. 130 R. J. Crampton, Europa Răsăriteană în secolul al XX-lea... și după, traducere Cornelia Bucur, Curtea Veche, București, 2002, pp.
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Orice alte dispoziții contrare prevăzute în acte cu caracter normativ în domeniul (ordine, instrucțiuni, norme) își încetează aplicabilitatea. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Uniunea Scriitorilor din România Vicepreședinte, Laurențiu Ulici Asociația Scriitorilor Profesioniști din România Președinte, Ion Bogdan Lefter Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România Președinte, Adrian Iorgulescu Uniunea Interpreților, Coregrafilor și Criticilor Muzicali din România Președinte, Mihai Brediceanu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România Președinte, Grigore Constantinescu Uniunea Teatrală din România Președinte, Ion Caramitru Uniunea Cineaștilor
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
născută la 9 noiembrie 1962 în localitatea Onești, județul Bacău, România, fiica lui Marton Carol și Cecilia, cu domiciliul actual în Suedia, Stromsnasbruk, Wallingatan 3. 33. Musta Rodica, născută la 17 iunie 1954 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Lefter Ioan și Anica, cu domiciliul actual în Iugoslavia, Plandiste, Haiduk Velikova 16. 34. Varjoghe Florica, născută la 18 mai 1954 în localitatea Seaca, județul Teleorman, România, fiica lui Dușmanu Alexandru și Vasilica, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Kaiser Ebersdorferstr
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Gogol: "Romanul lui Stelian Tănase este o replică la romanul � la Ťpoemulť, cum îl numește Gogol � Suflete moarte. Este o replică la un nivel metafizic pe care nu orice carte de proză îl poate atinge". Al doilea vorbitor, Ion Bogdan Lefter, este și el atât de încântat de roman, încât îl promovează solemn, ca într-o castă, pe autor în rândul postmodernilor: "O carte bogată, complicată, un roman mare: romanul unui coleg de proză postmodernă pe care panoramele literaturii române din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]