4,107 matches
-
cu un șnur l-am asigurat să nu cadă din leagăn pe timpul legănatului. M-am așezat jos pe iarbă lângă leagăn și cu o mână legănam și cu cealaltă mă jucam cu copiii. Bebelușul a început să plângă, eu îl legănam tot mai tare și prin legănare bebelușul a alunecat spre picioare până când bărbia lui a ajuns la jnurul de asigurare. Plângea tot mai tare, eu îl legănam tot mai tare. Bunica Fica auzind plânsetul copilului a venit la mine în
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
cu cealaltă mă jucam cu copiii. Bebelușul a început să plângă, eu îl legănam tot mai tare și prin legănare bebelușul a alunecat spre picioare până când bărbia lui a ajuns la jnurul de asigurare. Plângea tot mai tare, eu îl legănam tot mai tare. Bunica Fica auzind plânsetul copilului a venit la mine în grădină să vadă ce facem. Spre surprinderea ei copilul era aproape spânzurat de jnurul asigurator. A strigat la mine m-a certat și pe bună dreptate am
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
cred) că m-așteaptă-a ta iubire. Timp nu este, să mai pierd! Și, ascuns în pelerină, de priviri mai indiscrete, spre iubirea ta divino, vin, purtând luna în plete! Mă ascund la pieptul tău, viu popas și dor aprins să mă legeni dragul meu, vis de-o noapte, tandru vis! Referință Bibliografică: POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET II / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 270, Anul I, 27 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354043_a_355372]
-
numără norii de pe cer și roua strălucea în sare, iar fluturii zburau spre crengile în floare și turtureaua cântă de zor în livadă de la Dadeșu. Și fetița de odinioară privea ore întregi cum merg furnicile una după alta, cum se leagănă în vânt lanurile de porumb... Până la scoala erau șapte kilometri pe jos și profesorii plictisiți îi puneau să citească fără rost. De aceea nu-i plăcea școală, dar tatăl, care lucra la Sfatul Popular și era un filozof, îi spunea
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
așa cum spunea Voltaire. Și am învățat de la această olteanca dârza că „fericirea nu trebuie căutată prea departe. Ea se află în jurul nostru”: „Să te bucuri că a înflorit cireșul/ lângă o tufa mov de liliac/ că în lanul care se leagănă desoare/ stau aprinse lămpile de mac/ Să te bucuri că nu a plouat/și a fost o zi mai luminoasă./ Fericirea nu e peste mări/ nici pe sus, adusă de vreun zeu/ ea e aici, în lucrurile simple care sunt
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DRAGOSTE DE MAI Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului Dragoste de mai Zâmbește soarele în bob de rouă Și-un curcubeu se leagănă voios. Pe florile înmiresmate Se odihnește zborul cel duios. Zâmbesti și tu și-n ochii-ți verzi Ce oglindesc natura zgomotoasă Poți chiar și liniștea să-ți pierzi. Te scalzi în viața lor voioasă! E-o primăvară plină de mister
DRAGOSTE DE MAI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354079_a_355408]
-
găsi suficiente resurse în adâncul sufletului să meargă mai departe și să aibă puterea de a zâmbi din nou. .............. Se căsătoriseră într-o zi de mai. Un zâmbet cât un soare îi lumina chipul încadrat de buclele negre ce se legănau bogate în jurul feței și al umerilor . Speranța juca în ochii ei rotunzi iar inima îi vibra dându-le strălucirea stelelor într-o noapte de vară. Era fericită! În sfârșit avea o familie. Îi privea pe toți cei adunați în jurul ei
POVESTEA UNEI SPERANŢE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353020_a_354349]
-
din 09 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Plouă în districtul omenirii, cu lacrimi cenușii ,lacrimi tomnatice care îndeamnă verbul "a scrie" să concentreze toată puterea visătoare a cuvintelor pe coala răvășită de condeiul neiertător al tinereții. Te simți o frunză legănată de vânt , sub cerul plumburiu ce invocă ploaia la fel ca un ritual stabilit de forțele divine. În ochii tăi imploratori se poate citi starea de exil,în care ploaia, în loc să diminueze,din contră , aprinde flăcările ostenitoare , ce vor ca
PLOAIA NUCLEARĂ DE FOC de ANDREI PĂTRĂUCEAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353064_a_354393]
-
Ediția nr. 1378 din 09 octombrie 2014. Plouă în districtul omenirii, cu lacrimi cenușii ,lacrimi tomnatice care îndeamnă verbul "a scrie" să concentreze toată puterea visătoare a cuvintelor pe coala răvășită de condeiul neiertător al tinereții. Te simți o frunză legănată de vânt , sub cerul plumburiu ce invocă ploaia la fel ca un ritual stabilit de forțele divine. În ochii tăi imploratori se poate citi starea de exil,în care ploaia, în loc să diminueze,din contră , aprinde flăcările ostenitoare , ce vor ca
ANDREI PĂTRĂUCEAN [Corola-blog/BlogPost/353066_a_354395]
-
jarul viziunii mele. Cuvintele se aștern neiertătoare , ... Citește mai mult Plouă în districtul omenirii,cu lacrimi cenușii ,lacrimi tomnaticecare îndeamnă verbul "a scrie"să concentreze toată puterea visătoare a cuvintelorpe coala răvășită de condeiul neiertătoral tinereții.Te simți o frunză legănată de vânt ,sub cerul plumburiu ce invocă ploaiala fel ca un ritual stabilit de forțele divine.În ochii tăi imploratori se poate citistarea de exil,în care ploaia,în loc să diminueze,din contră ,aprinde flăcările ostenitoare ,ce vor ca Tu să
ANDREI PĂTRĂUCEAN [Corola-blog/BlogPost/353066_a_354395]
-
se-ntâmplă, dorința de viață și libertatea zborului, vreau buzele tale, acolo simt zborul purtat spre infinit! - șoptești în dansul iubirii, în dansul vieții... UNDE E ZIUA DE IERI ? Scăldată de albastrul cerului, mă uit la florile-soarelui din întinsul zării, legănate de briza mării, petale de petale, se spală de culoare, stropii galbeni de lumină, în inimă, îmi trimit iubirea, izvorul de viață nesecat. În labirintul timpului, curgerea lui nu se mai sfârșește, azi caut ziua de ieri. Undeva s-a
ATINGEREA TIMPULUI (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353060_a_354389]
-
ele, De toate cuvintele pe care le scriu... FRATELE, FRATE RĂMÂNE... Frunză verde mărăcine, Cel plecat de lângă tine, Fratele, frate rămâne Ca o lacrimă pe pâine! Din același sân am supt Laptele ce ne-a crescut, O Maică ne-a legănat Pe-amândoi acolo-n sat Și în cântecul cel sfânt Ne-am pus dorul din cuvânt, Pașii noștri pe poteci Împreună sunt în veci! Cât vor fi pe ceruri stele Ești în gândurile mele Și nu va putea vreodată Nimenea
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
cuminți, așa isteți, voioși, neștiutori ai grijilor, cum erau: Gheorghe, Lazăr, Marta. Pe lângă joacă și libertate, însă, ei trebuia să și îngrijească animalele, să facă lucrări în câmp și la vie. Joaca, lucrul, cântul, învățatul, acestea sunt cele ce au legănat junețea copiilor lui Gheorghe și ai Domnicăi Novak din Banatul sârbesc! La școală, ei erau lăudați de învățători. Școala aceea era cu predare în limba română și învățau la ea și copii din satele învecinate, pur românești, Sălcița și Mesiciți
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
catastrofal și marea, L-a îngropat tardiv, fără acord. Am plâns pe manuscrisul din alcov și am udat aripile la fluturi. Și-au curs din ele galbenul și-un mov instinct de fiară ce-a vânat săruturi. O salcie îmi legăna-n hamac, O lacrimă de strugur versatil. Pe bluza mea cu-nsângeratul mac, O buburuză-nainta facil, Spre adâncimea coapselor târzii, Unde polenu-a zămislit ispite. Te mai aștept cu -n ceai, te-aștept să vii, Să mă devori cu cel
DEVORARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352643_a_353972]
-
pui de ciocârlan, Cocoțați pe-un bolovan, Stau cuprinși de-o mare lene Și se ciugulesc prin pene. - Fraților, m-am tot chitit Și în taină-am socotit: Numai fiii de-mpărați Sunt ca noi așa moțați! Zise unul, visător, Legănându-și un picior. Moțul nostru-i o coroană! Nu este o simplă toană A naturii, prin urmare, Mă frământă o-ntrebare: Cine, după-a noastră lege, Din noi patru va fi rege? - Eu voi fi! țipă unul, mititel. - Eu voi
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
Pentru Lăcrămioara aceste vehicule, șareta și docarul erau lucruri din povești. Ba, mai mult decât atât, caii care le trăgeau nechezând sau fornăind pe nas o și fascinau , o și speriau. Erau niște trăpași dolofani, cu coame bogate care se legănau când mergeau. Unii erau tineri și supli și aveai impresia că zburau cu șareta cu o singură persoană în ea. De regulă era doctorul de cai cu șareta sau brigadierul de la grădină, domnul Cărbunaru. Directorul fermei, Covaliu mergea cu mașina
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
și să fac față, acum dacă vrei mata adu-mi cheile și mai pe urmă o să te vizitez eu și o să stăm de vorbă,” îi spuse Sandu. „Da mamă cum să nu...,” spuse oftând bătrâna, și se întoarse cu mers legănat în casă să caute cheile, reveni după câteva minute aducându-i cheile și spuse: „Să vii mamă să mă vezi că vreau să mai stăm de vorbă, bietul de tine cum ai mai slăbit se vede pesemene că te-au
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]
-
îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i legăna. Eduard călărea alături de tatăl său. Un băiat tăcut, sigur pe el și foarte organizat. Un viitor bărbat de încredere. Beth privea fix peisajul și nu dorea să fie deranjată. Leon adormise cu obrazul pe umărul Almei. Cu părul desprins din
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > CĂPITANUL VASILE (1) Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului Vasile mergea agale și legănat pe marginea trotuarului, sughițând întruna. Era insuportabil de cald. Afară erau în jur de treizeci și cinci de grade. Cum era și normal, toată lumea era îmbrăcată sumar, dar pe el când îl vedeai, rămâneai involuntar cu ochii mari și cu gura căscată
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
simte că, în cuplul Ea - El, brațele (cele patru, androginicele) li «s-ar preschimba în aripi de înger», constată că poezia ochilor Ei / Iubitei «este îndurătorul înger», își încrucișează «brațele în așteptarea ceremonialului schimbării gărzii de nori», iubita-i se leagănă «mai frumos decât gândul» chiar și în ziua în care aceasta-i „ultima lui lacrimă“, „se regăsește“ «într-o realitate deplină și concretă, unde totul pare că are un ritm previzibil pentru cei ce îndrăznesc să creadă că poate mâine
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
obeliscuri ducând spre piramide unde dorm tăcut veacurile în cuibul lor ce-ascund mistere pe care această lume nu le știe trec fulgere prin mine și zboară păsări prin cenușa caldă dintre ninive și valea regilor pe malul nilului se leagănă o barcă cu trei luntrași ducând doar smirnă la oracol unde se descifrează viața din iambii suitori ai morții acolo o curte cu vocale ne trâmbițează poeme cu cleopatra femeia care a înnebunit doi regi cu farmecele ei de divă
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
ionocență și sensibilitate, în primul grupaj de poezie din „Autograf” tinerei poete i se derulează (bineînțeles, prin magia cuvintelor frumos încondeiate), momente trăite în copilărie, centrul de greutate constituindu-l „căsuța” de la poalele Carpaților de Apus în care a crescut legănată de zâmbetul și bunătatea bunicii și sub aripa ocrotitoare a mamei dragi, alături de frățiorul mai mare, Paul, și, nu în ultimul rând, plaiul ardelean pe care micuța Diana făcuse primii pași... Cât de frumos curg trăirile poetei când e vorba
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
în vii culori și ochii noștri nu se săturau privindu-se. După câțiva pași foarte lenți și-a întins brațele în jurul mijlocului meu fără ca privirea lui, nici măcar o secundă, să se desprindă de a mea și am început să ne legănăm în ritmul melodiei pe care doar mintea sufletului nostru o auzea... Laura, dacă ai ști, draga mea Laura, ce frumos cântă sufletul! E ca un cântec de sirenă... Da, de sirenă pentru că îți amintești ce ironic zâmbeam când auzeam acest
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
Intrun timp se odihnesc, Căci dansând ei obosesc; Vântul lin prin crengi vibrează, Din nou copacii dansează. Iarăși vântul se agită, Crengile verzi le alinta. Si-ntrun ritm de rock’n rol, Crengile-n dans fac ocol. Se onduiesc laolaltă, Se leagănă și iar salța, Un copac se odihnește, Altul cengile-nvarteste: E un dans în colț de bloc, Șapte copaci la un loc; Cel mai ’nalt e mai vioi, Leagănă crengile moi Și-i îmbie pe cei șase, Să se-ntreca în grimase
DANSUL VERDE de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353695_a_355024]
-
rock’n rol, Crengile-n dans fac ocol. Se onduiesc laolaltă, Se leagănă și iar salța, Un copac se odihnește, Altul cengile-nvarteste: E un dans în colț de bloc, Șapte copaci la un loc; Cel mai ’nalt e mai vioi, Leagănă crengile moi Și-i îmbie pe cei șase, Să se-ntreca în grimase Și-n valuri de foșnet verde: Frunză în neant se pierde! Referință Bibliografica: DÂNSUL VERDE / Sofia Raduinea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1184, Anul IV, 29 martie
DANSUL VERDE de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353695_a_355024]