1,772 matches
-
în justiție a deciziei prin care se refuză acordarea măsurilor reparatorii. În ceea ce privește susținerile autorilor privind redactarea defectuoasă a dispozițiilor criticate sau neconcordanța dintre anumite texte legale, apreciază că acestea nu pot face obiectul controlului de neconstituționalitate, ci reprezintă probleme de legiferare care aparțin în exclusivitate legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 31 martie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 2.767/2002, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155467_a_156796]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând următoarele: În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor art. 18 lit. a) față de dispozițiile art. 21 din Constituție, critica nu poate fi primită, întrucât stabilirea modalității de restituire în anumite situații expres prevăzute de lege constituie o problemă de legiferare ce cade în competența exclusivă a legiuitorului. Referitor la susținerea potrivit căreia textul de lege este "defectuos redactat", arată că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, nu intră în competența Curții Constituționale modul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155467_a_156796]
-
Deputaților prin intermediul serviciului și administrează repertoarul organizațiilor neguvernamentale interesate de activitatea legislativă, publicat pe site; ... p) transmite membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților, comisiilor, grupurilor parlamentare și secretarului general observațiile și propunerile cu privire la inițiativele legislative dezbătute, în legătură cu desfășurarea procedurii de legiferare, precum și cu alte aspecte pe care reprezentanții societății civile le semnalează; ... r) întocmește anual un raport privind rela��ia cu societatea civilă, pe baza activităților desfășurate în cadrul serviciului; ... s) administrează conținutul paginii proprii de pe site-ul Camerei Deputaților. ... Art. 61
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212749_a_214078]
-
aceste condiții au fost încălcate: dispozițiile art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unică autoritate legiuitoare; dispozițiile art. 114 alin. (5), care prevăd că aprobarea sau respingerea ordonanțelor se face prin lege; dispozițiile art. 113, potrivit cărora legiferarea fără votul Parlamentului se poate face numai în cazul angajării răspunderii Guvernului; precum și dispozițiile art. 77 alin. (2) și cele ale art. 113 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece Președintele României este astfel privat de posibilitatea de a cere Parlamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129590_a_130919]
-
a completa democrația reprezentativă cu virtuțile democrației participative; prin urmare, exercitarea puterii politice va asigura participarea și controlul cetățeanului asupra instituțiilor și procesului de luare a deciziilor, prin respectarea normelor și regulilor democratice, în concordanță cu prevederile Constituției. Activitatea de legiferare trebuie să aibă în vedere un cadru conceptual unitar și coerent, pe deplin compatibil cu legislația europeană, cu principiile acquisului comunitar, cu sistemul de reglementări propriu Uniunii Europene. Aplicarea strictă și severă a legilor față de toți cetățenii și în toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165377_a_166706]
-
cu Legea fundamentală. Așa fiind, Curtea arată că autorii sesizării critică Legea educației naționale din perspectiva înfrângerii temeiului constituțional ce a legitimat Guvernul să adopte o astfel de procedură. Astfel, fără a contesta posibilitatea uzării de o asemenea modalitate de legiferare, se arată că, de vreme ce Guvernul dispunea de o majoritate sigură în Parlament, s-a folosit abuziv de angajarea răspunderii, care, de ce nu, poate pune în pericol întreaga procedură legislativă prevăzută de Constituție. Aceasta, deoarece, pe de o parte, în aceeași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
poate angaja răspunderea, adică un program, o declarație de politică generală ori un proiect de lege. În plus, dintr-o interpretare sistematică a art. 114 alin. (1) coroborat cu art. 113 alin. (4) din Legea fundamentală rezultă fără echivoc că legiferarea pe calea angajării răspunderii Guvernului se poate face teoretic de mai multe ori, pentru că nici numărul moțiunilor de cenzură provocate ca efect al utilizării procedurii speciale de legiferare nu este limitat la unu în cadrul aceleiași sesiuni. Așa fiind, dincolo de aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
cu art. 113 alin. (4) din Legea fundamentală rezultă fără echivoc că legiferarea pe calea angajării răspunderii Guvernului se poate face teoretic de mai multe ori, pentru că nici numărul moțiunilor de cenzură provocate ca efect al utilizării procedurii speciale de legiferare nu este limitat la unu în cadrul aceleiași sesiuni. Așa fiind, dincolo de aceste argumente, Curtea constată că Legea educației naționale contravine art. 114 din Constituție pentru următoarele rațiuni: Adoptarea de către Parlament a unui proiect de lege se poate face în procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
obișnuită ori cu procedură de urgență sau prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună, așa cum rezultă din dispozițiile art. 67, 76 și 114 din Constituție. Prin urmare, Legea fundamentală a instituit 3 modalități de legiferare: una firească, uzuală și care, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, aparține Parlamentului ca organ "reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării" și două excepționale care aparțin Guvernului ca autoritate legislativă delegată în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
fundamentală, aparține Parlamentului ca organ "reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării" și două excepționale care aparțin Guvernului ca autoritate legislativă delegată în condițiile art. 115 ori 114 din Constituție. Aceste din urmă două posibilități de legiferare nu pot fi însă neîngrădite. În caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Dacă, referitor la procedura de adoptare de către executiv a ordonanțelor simple ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
eludarea principiului fundamental al separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Dacă, referitor la procedura de adoptare de către executiv a ordonanțelor simple ori de urgență, Constituția și jurisprudența Curții au asanat eventualele neajunsuri, în ceea ce privește legiferarea pe calea asumării răspunderii Guvernului, se impun, în virtutea art. 142 din Constituție, precizări menite să cristalizeze o viziune unitară asupra acesteia. Angajarea răspunderii Guvernului potrivit art. 114 din Constituție reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
din Constituție reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conținutul său este un act ce emană de la executiv, și, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare - așa cum este în speța de față -, fie se ajunge la demiterea Guvernului. Așa fiind, angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi care, neurmând procedura parlamentară obișnuită, este practic adoptată tacit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi care, neurmând procedura parlamentară obișnuită, este practic adoptată tacit în absența dezbaterilor, Guvernul ținând cont sau nu de amendamentele făcute. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă în extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedura de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
să se supună unor condiții impuse ori desprinse din realitate sau de caracterul vital al legii pentru programul său de guvernare. A ignora astfel de limitări echivalează cu subminarea unui raport echilibrat între puterile statului, negând până la anihilare rolul de legiferare ca funcție principală a Parlamentului, prin minimalizarea conceptului de reprezentativitate, întrucât numai senatorii și deputații ca deținători de funcții publice alese reprezintă poporul, fiind deci, potrivit art. 69 alin. (1) din Constituție, în serviciul acestuia. De asemenea, potrivit art. 73
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
drept o procedură de nesocotire a rațiunilor ce au stat la baza edictării dispozițiilor art. 114 din Constituție, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție. II. Cât privește celelalte dispoziții legale criticate, Curtea constată că examinarea acestora a devenit inutilă prin aceea că, fiind ținută de viciul de neconstituționalitate extrinsec argumentat mai sus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. (2) Durata studiilor în școlile profesionale este de 2-3 ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspenda aplicarea ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedura de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
supremației Constituției prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Reglementarea prin preluare, în totalitate sau în parte, a unor prevederi din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici în materie de răspundere disciplinară este o problemă de legiferare care aparține competenței exclusive a Parlamentului. În legătură cu dispozițiile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 și ale art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 , Curtea constată că acestea nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194059_a_195388]
-
Din analiza sistematică a dispozițiilor constituționale referitoare la exercitarea unor competențe ale autorităților publice, Curtea reține că limitele exercitării lor sunt prevăzute în mod expres în Legea fundamentală. Examinând concepția legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de legiferare prevăzute de dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, se constată că, în cazul procedurii legislative de reexaminare a legii, acolo unde acesta a dorit, a stabilit în mod expres limitele reexaminării. Astfel, Constituția reglementează procedura legislativă de reexaminare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252431_a_253760]
-
din Chișinu un miting de doliu la care este readus în memorie tragicul eveniment din 28 iunie 1940, zi în care Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost invadate și ocupate de trupele sovietice. 21 iulie - În legatură cu legiferarea prin Constituție a glotonimului „limba moldovenească” și cu acordarea unui statut privilegiat limbii ruse, FPCD declară că acest act politic antiromânesc constituie un factor serios de scindare a societății, de rusificare continuă a populației și de degradare a situației sociolingvistice
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
ce cuprindea teoriile constituționale susținute în pamfletele lui Thomas Jefferson și James Wilson. Coloniștii aveau dreptul la viață, libertate și proprietate, conform legii naturii, Constituției britanice și patentelor coloniale, nefiind și neputând fi reprezentați în Parlament. Era considerat un drept legiferarea prin propriile lor adunări legislative, acceptând voluntar legile parlamentului privind reglementarea comerțului exterior și nu prevedeau ideea vreunei taxe interne sau externe. Declarația cere anularea legilor represive. Congresul a adoptat un memoriu către rege și apeluri către poporul Marii Britanii și
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
privitoare la calitatea legislației, realizând interpretarea lor în concordanță cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională a stabilit o serie criterii care trebuie respectate în activitatea de legiferare: "precizie, previzibilitate și predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să își poată conforma conduita, astfel încât să evite consecințele nerespectării lor." ( Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
prelungească" dispozițiile art. IV din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 , ca de altfel și pe cele ale art. 71, art. 79 și art. 80 din Legea nr. 168/1999 , Curtea constata ca aceasta este o problemă de legiferare ce aparține competentei exclusive a legiuitorului, iar nu una de contencios constituțional. Unele dintre dispozițiile criticate, și anume cele ale art. 79 alin. (1) și ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 , au mai fost supuse controlului de constituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135201_a_136530]