6,115 matches
-
cum ar fi asasinarea comisarilor de poliție Ghiță Petrescu (interpretat de Marin Moraru) și Ilarie Bucur (interpretat de Vasile Nițulescu). Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București) a afirmat că existența unor conflicte dintre legionari și comuniști în anii 1940-1941 este o minciună, numărul comuniștilor fiind foarte redus pentru a reprezenta o amenințare pentru legionari. De asemenea, eliberarea din închisoare a deținuților comuniști pentru a scăpa de comandourile legionare care au săvârșit masacrul de la Jilava
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București) a afirmat că existența unor conflicte dintre legionari și comuniști în anii 1940-1941 este o minciună, numărul comuniștilor fiind foarte redus pentru a reprezenta o amenințare pentru legionari. De asemenea, eliberarea din închisoare a deținuților comuniști pentru a scăpa de comandourile legionare care au săvârșit masacrul de la Jilava din 26/27 noiembrie 1940 nu este adevărată, iar comuniștii au rămas în închisoare, ei neprezentând o țintă pentru asasinii
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
De asemenea, eliberarea din închisoare a deținuților comuniști pentru a scăpa de comandourile legionare care au săvârșit masacrul de la Jilava din 26/27 noiembrie 1940 nu este adevărată, iar comuniștii au rămas în închisoare, ei neprezentând o țintă pentru asasinii legionari. Cadrul politic în care a fost realizat filmul a impus prezentarea unor situații neconforme cu realitatea. În film apar comuniști și simpatizanți comuniști, dar și o manifestație antifascistă cu numeroși participanți. Organizația este prezentată cu denumirea de Partidul Comunist Român
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
din traseu fiind parcurs de Szabolcs Cseh), schimburile de focuri nocturne de la cimitirul Bellu, din clădirea Poliției Capitalei, a Teatrului Odeon și de pe dealul Mănăstirii Plumbuita, urmărirea de pe acoperișul fostei fabrici de ciment Titan și căderea în gol a unui legionar, rostogolirea pe scările hotelului a doi legionari (filmată "au ralenti"), lovirea unei cabine telefonice de către un camion Leyland și târârea ei în poziție verticală, protagonistul trebuind să tragă cu pistolul și apoi să sară în mers pentru a nu fi
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
schimburile de focuri nocturne de la cimitirul Bellu, din clădirea Poliției Capitalei, a Teatrului Odeon și de pe dealul Mănăstirii Plumbuita, urmărirea de pe acoperișul fostei fabrici de ciment Titan și căderea în gol a unui legionar, rostogolirea pe scările hotelului a doi legionari (filmată "au ralenti"), lovirea unei cabine telefonice de către un camion Leyland și târârea ei în poziție verticală, protagonistul trebuind să tragă cu pistolul și apoi să sară în mers pentru a nu fi strivit de zid. Secvența de final în
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
afla el s-a răsturnat o alta. „Am ținut 1.500 de kilograme pe mine, atunci!”, și-a amintit cascadorul, care a fost salvat de faptul că avea o pregătire fizică ireproșabilă. Polizache a fost serios accidentat, graba cu care legionarii duceau targa către salvare fiind justificată și de realitate. Actorul Amza Pellea a interpretat în acest film un ilegalist comunist însuflețit de dorința de a instaura socialismul în România. Deși era fiu de țăran înstărit, actorul a intrat mai târziu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
adevărată a epocii pe care o trăim, cu eroii ei iluminați de flacăra puternică a scopului care îi călăuzește: construcția unei societăți noi, nemaiîntâlnite în istoria omenirii”". Pentru a mai detensiona atmosfera au fost introduse în film personajele Tănăsescu (un legionar tâmp și foarte viclean) și Limbă (un hoț de buzunare folosit de comisarul Moldovan ca informator). Rolul legionarului Tănăsescu i-a fost distribuit cascadorului Mircea Pascu, fost campion național la aruncarea discului. Interpretarea sa a fost lăudată de criticii de
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
călăuzește: construcția unei societăți noi, nemaiîntâlnite în istoria omenirii”". Pentru a mai detensiona atmosfera au fost introduse în film personajele Tănăsescu (un legionar tâmp și foarte viclean) și Limbă (un hoț de buzunare folosit de comisarul Moldovan ca informator). Rolul legionarului Tănăsescu i-a fost distribuit cascadorului Mircea Pascu, fost campion național la aruncarea discului. Interpretarea sa a fost lăudată de criticii de film, iar Călin Căliman l-a considerat a fi o „revelație”. După vizionarea filmului, Dumitru Popescu, președintele Comitetului
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a identifica esența personajelor. Astfel, comisarul Moldovan este încadrat într-o gamă de culori dintre care dominante sunt albastrul (care simbolizează idealismul personajului) și galbenul (amenințarea morții), în timp ce spațiul în care se mișcă legionarii este accentuat prin culoarea roșie (care simbolizează agresiunea și crima) prezentă spre exemplu în canapelele plușate. Filmul începe și se termină prin imagini care simbolizează constrângerea individului, prinderea sa în capcană. Decorul de la început este format din grilajul de la intrarea
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
două focuri și ucis. Imaginea Bucureștiului este reconstituită prin străzi ticsite de firme cu sonoritate pitorească („La Calul Bălan”, „Parfumeria Georgeta”) sau construcții în ruină unde au loc schimburi de focuri. Repere vizuale sunt căderea pe scări a celor doi legionari filmată atât de sus, cât și de jos, precum și scena schimbului de focuri de la operă. După filmul "Un comisar acuză", colectivul de scenariști (Nicolaescu, Corbul, Burada și Gândilă) a scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare), interpretările strălucite ale lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă sau buna interpretare de către cascadorul Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. Criticul de film Alice Mănoiu scria că genul de film în care Sergiu Nicolaescu se mișcă cu cea mai mare dezinvoltură este filmul de acțiune, regizorul țintind spre modernizarea genului printr-o atenție mai mare acordată atmosferei, tipologiei și
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), același critic descria astfel rețeta filmului: „un pistolar, așadar, vreo doi comuniști (jucați de Amza Pellea și Alexandru Dobrescu), câte un personaj-glumă (o pușlama simpatică, Limbă, desenată de Jean Constantin), câte un legionar dur (Gheorghe Dinică), câte un legionar tont (Mircea Pascu, o revelație), ritm, împușcături „cât cuprinde”, puțin haz pentru destinderea încordării, tradiționala echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
București, 2000), același critic descria astfel rețeta filmului: „un pistolar, așadar, vreo doi comuniști (jucați de Amza Pellea și Alexandru Dobrescu), câte un personaj-glumă (o pușlama simpatică, Limbă, desenată de Jean Constantin), câte un legionar dur (Gheorghe Dinică), câte un legionar tont (Mircea Pascu, o revelație), ritm, împușcături „cât cuprinde”, puțin haz pentru destinderea încordării, tradiționala echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost gata”. Criticul Tudor Caranfil a dat
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost gata”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Anchetând masacrarea deținuților comuniști de către legionari, Moldovan îi descoperă pe adevărații responsabili ai asasinării celor 70 de prizonieri de la Jilava. Cu prilejul anchetei, în contrast cu lașitatea celor din jur, comisarul e impresionat de bravura și patriotismul comunistului Pârvu, care-i lărgește orizontul politic. După regretata dispariție a
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
încă din anii 1930 și arestat la aceeasi întâlnire antifascista cu Naum și Ceaușescu. De asemenea, apare în dosarele Siguranței „printr-o notă furnizată de o „sursă serioasă” din care reiese că a fost bătut „pentru delict de opinii” de către legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu în plenul unei întruniri comuniste organizate de cel bătut”[10]. Geo Bogza, Victor Brauner, Șasa Până, Ion Călugăru, Nina și Max Hermann Maxy, Jules Perahim, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, poetul Ștefan Roll (Gheorghe Dinu) și prietena
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
fost lagărul de la Târgu-Jiu. Internările se făceau pe baza unei decizii arbitrare a Ministerului de Interne, fără niciun fel de proces. Treptat, au fost aduși la Tîrgu-Jiu prizonieri politici din toate mișcările care se opuneau regimului antonescian, de la comuniști la legionari, la democrați, socialiști, liberali sau țărăniști. Astfel că la Tîrgu-Jiu au putut să se intersecteze fostul ministru Mihai Ralea, scriitorul legionar Radu Gyr, liderii comuniști Ion Gheorghe Maurer sau Lucrețiu Pătrășcanu și scriitorii antifasciști Victor Eftimiu și Tudor Arghezi. Practic
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
prin a fi pașă de Constantinopol. După copilăria petrecută la Constantinopol, tânărul Nikolaos Vitalidis, fiu al unui hamal, s-a angajat la Alger, la 2 iunie 1844, în Legiunea Străină sub numele de Victor Marie Vitalis. A servit ca simplu legionar în "al doilea regiment străin de infanterie". La 14 august 1844, a participat la lupta de la oued-ul Isly. A fost promovat în gradul de caporal, la 5 octombrie 1844. Citat în urma luptei de la "Yahya ben Taled", din 2 iunie 1846
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
e.n.) creștinismul, având adepți răspândiți în toate coloniile Imperiului Roman, era încă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate în perioada împăratului Gordian al III-lea (238-244) ca unele dintre puținele locuri unde în Dacia se practicau, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus în Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al cerului și al furtunii). Legat de cultul particular roman al lui
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
angajează la fabrica de armament “Malaxa”, unde lucra, în calitate de maistru șef, fratele său, Radu. În decembrie 1938 este internat lagărul de la Miercurea Ciuc. După abdicarea regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionar Anghel Papacioc devine șef de plasă (conducător legionar imediat subordonat șefului de județ) la Zărnești, și primar la Zărnești din octombrie 1940. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941 a fost judecat și condamnat la 6 ani de închisoare. În 1942 după ce trece granița spre Iugoslavia, este prins de
Arsenie Papacioc () [Corola-website/Science/308544_a_309873]
-
Rus fusese ocupată de trupele germane. În pofida acestei situații defavorabile intereselor Antantei, implicit ale României, Voicu Nițescu a continuat activ misiunea pentru care fusese trimis de guvernul român și a organizat în Siberia diviziile de voluntari români care, alături de voluntarii (legionarii) cehi și ai altor națiuni est-europene, au jucat un rol extrem de important în prima fază a războiului civil antibolșevic (Războiul Civil Rus). În această calitate, el a luat contact și i-a cunoscut personal pe mulți dintre liderii contrarevoluției (Mișcarea
Voicu Nițescu () [Corola-website/Science/308849_a_310178]
-
și al revizionismului internațional. în 1934 au loc mitinguri antirevizioniste, fiind condamnați Hitler, Mussolini și Horthy. Urmează derularea evenimentelor cunoscute, încheiate cu tragedia noastră națională din vara lui 1940 și, cu abdicarea lui Carol, "dărâmătorul de }ară". Vin la putere legionarii care se dedau la crime abominabile (asasinarea lui N. Iorga) și la toate fărădelegile. Iată un singur aspect din timpul rebeliunii legionare (ianuarie 1941) relatat într-o scrisoare trimisă lui G. T. K. de către prietenul său Artur Gorovei și transcrisă
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
crime abominabile (asasinarea lui N. Iorga) și la toate fărădelegile. Iată un singur aspect din timpul rebeliunii legionare (ianuarie 1941) relatat într-o scrisoare trimisă lui G. T. K. de către prietenul său Artur Gorovei și transcrisă în însemnări : "La Fălticeni, legionarii și-au făcut de cap, ca de altfel în multe orașe ale țării. Preot care a dus pe stradă o mitralieră la sediu, urmat de o sanie cu muniție de război; un polițist care trage cu revolverul asupra unui coleg
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Începând cu adoptarea gladius-ului, împrumutat de celtiberii (spaniolii) în Primul Război Punic (264-241 î.Hr.) sau în cel de-al Doilea (218-202 î.Hr.), lovitura de împungere este preferată celei de tăiș, mai puțin letală: datorita unei lame scurte, late și solide, legionarul pot lovi puternic adversarul. Contrar percepției comune, scrima medievală nu este o luptă grosolană și fără finețe. Manipularea armelor albe - spada lungă, cât și toporul de luptă, ciocanul de luptă, lancea, buzduganul, etc. - necesită competențe tehnice și o învățare lungă
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
o perioadă de puternică extindere a Mișcării legionare, este căpetenie a Tineretului Legionar Macedonean și prim-consilier al „Căpitanului”, Corneliu Zelea Codreanu. Este ales deputat de Caliacra pe listele partidului Totul pentru Țară în decembrie 1937. În 1939, pe timpul exilului legionarilor la Berlin, este membru al comandamentului grupului de acolo. Se opune intenției lui Horia Sima de a pleca în țară cu scopul răsturnării lui Carol al II-lea, moment în care apare conflictul cu viitorul Comandant al Mișcării Legionare. După
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]