2,105 matches
-
de broască-n păr răsai din papură, o undă vrea să te cuprindă și nisipuri prind să fiarbă. Ca dintr-o nevăzută amforă rotundă îți verși mlădie trupul gol în iarbă. Și vâna de la tâmple îmi zvâcnește cu gușa unei leneșe șopârle ce se prăjește-n soare, mișcarea ta mi-adie murmur de izvoare. Ca pâinea caldă eu te-aș frânge, mișcarea ta mi-azvîrle clipe dulci în sânge. Nisipuri prind să fiarbă. Vară, soare, iarbă! II - Zeul așteaptă Prin miriște se
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cu cunoștința, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; 7. cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. 8. Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește deplina cunoștință a Domnului nostru Isus Hristos. 9. Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închiși și a uitat că a fost curățit de vechile lui păcate. 10. De aceea, fraților, căutați cu atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
sau puncte-puncte, mișcării diurne (și nocturne!) de organe, celule și funcții (personale!), cărora li se spune, conform tradiției, viață. Ba, mai mult (nu cumva mai puțin?), viața mea, visul, dorința, idealul, mobilul moral-social individual... O mișcare mai iute sau mai leneșă, care a strâns între zbateri imperceptibile (sonor) de fluturi, să zicem Albilița, invadând livezi nevăzute, atâtea vorbe, frânturi de idei, exclamații repetate de generații, golite (și iar umplute!) de conținut ani și veacuri la rând (blestemul danaidelor?), dar cu atât
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ce intensifica lumina palidă a soarelui tomnatic. A fost suficientă o noapte senină, cu temperatura căzută sub gradația zero, ca în zilele următoare să mi se ofere un spectacol încântător dar trist. O ploaie de frunze desprinse de pe crengi cădea leneșă spre sol. Acum, în primele zile ale lui Brumar, frunzele răzlețite care s-au încăpățânat să mai rămână pe ramuri se amestecă în căderea lor cu primii fulgi de zăpadă, împrăștiați de vântul învârtejit, oferindu-mi-se un autentic aspect
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
fi cunoscut de-o viață și nu aș fi văzut gospodăria feciorului său l-aș fi suspectat de fabulație. Părinții și bunicii ar trebui să știe că activismul, hărnicia, ca și lenea, se învață. Nimeni nu se naște harnic sau leneș. Exemplul și exercițiul sunt principalele mijloace de educație prin și pentru muncă. Virtuțile educative ale muncii sunt puse în valoare numai prin participarea directă a copiilor, adolescenților și tinerilor la înfăptuirea ei. Oferiți copiilor o bună educație prin muncă și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Hm... Of, fata mamei dragă, dacă așa ai vrut și ție voia.” -țață Rariță, n-am vrut să... Cu capul plecat, cu buruiana în pestelca prinsă în brâu, Rarița luă drumul spre casă. Întinse buruiana la găinile ce se mișcau leneșe printre picioarele ei. -Ce-i, mamă, ce-i? Așa... cococo, dragele mele, așa mamă... Lăsă apoi pestelca și o netezi ușor, scuturând-o. Se uită pe deal. O căruță urca greoi. “Apoi de asta băteau câinii din mahala și cei din
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fierbinte, ba că a pus pe foc prea multe lemne ori prea puține, ba că era prea tăcută ori prea vorbăreață.Nimic, nimic n-o mulțumea. Când venea feciorul babei acasă de la muncă, Îi Îndruga multe și nevrute: că e leneșă, că e trândavă, că așa și pe dincolo. Bărbatul o ascultă pe maică-sa cu atenție, apoi zâmbea și Își pupa nevasta bucuros, că doar știa cu cine se Însurase: cu o Anișoară tânără și frumoasă, harnică, veselă, blândă și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și tare ar vrea să o știe așezată la casa ei.Ba, ar vrea să apuce ziua În care va ține nepoțeii În brațe.Mama o sfătuia să fie mai răbdătoare, mai chibzuită, că doar nu toți flăcăii sunt proști, leneși și risipitori. Dar degeaba.Fata, nu și nu.Ajunsese să nu mai iasă aproape deloc din casă de răul pețitorilor.Când aceștia Îi treceau pragul, ea se ascundea În podul casei ori În lanul cu popușoi și nu ieșea din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
te priveau plini de căldură, glasul ei blând te Îmbia s-o tot asculți cum vorbește.Și era fata aceea bună la suflet și ajuta pe alții după puterile sale. Tot În vremea aceea trăia și o fată de păgân, leneșă și Înfumuratp, pusp mereu pe gâlceavă, rea și fără inimă.Tatal ei era Înstărit și-i aducea mereu din târg mătăsuri și rumenele. Într-o zi , fata de creștin Își spălă fața după obicei, Își Împleti părul și puse niște
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
muncă, pisica (adică nevasta lui) dormea beată: focul nu-l aprinsese, mâncare nu făcuse, casa n-o măturase, pe copii nu-i spălase. Azi așa, mâine așa, bietul om nu știa ce să se mai facă. Femeia lui era acum leneșă, bețivă, prefăcută și mincinoasă. Ca să n-o mai sfădească atâta bărbatul că bea și doarme lângă soba, Îl lingușea și se prefăcea că e bolnavă. Într-o seară, pe când omul stătea necăjit cu capul În mâini, iaca apare un șoricel
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fiertura cu pricină și bău pe săturate. Apoi se culcă la loc. Bărbatul habar navea de asta și Înainte de miezul nopții, Îi mai dădu să bea o cană. Dimineață când se treziră, femeia se transformase Într-o mâță cu ochii leneși, cu mustăți, cu patru lăbuțe, cu coadă, iar corpul Îi era acoperit cu blăniță. S-au luat la ceartă, pisica chiar l-a zgârâiat. Oricum, amândoi aveau mare ciuda pe șoarece pentru că Îi Înșelase. De atunci bărbatul pune curse, doar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
literatura populară. Printre scriitorii care au însumat valori estetice și etice în creațiile devenite mărturii ale “Marelui Timp” ( Mircea Eliade), se număra și Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII lea cu formele de “basna”, “basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
al antinomiei, ce va constitui premisa acelui “coincidentia oppositorum”, prezentat ca principiu al cauzalității: fratele “cel mai mare era harnic , grijuliu si chiabur, pentru că unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila, dar n avea copii”, iar cel mic era “leneș, nechitit la minte, și nechibzuit la trebi ș-apoi mai avea și o mulțime de copii”. În acest context, sfatul fratelui mare, dat lui Dănilă de a-și schimba condiția, va constitui determinismul evoluției personajului. Astfel, Dănilă, posesor a doi
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
suprem al puterii într-un moment când vârsta medie în Biroul Politic este de 70 de ani”. Concluzia: „Dacă analiza mea este corectă, logica politică îl va obliga pe urmașul lui Brejnev să ofere o alternativă la societatea stagnantă, economia leneșă și politica externă placidă ce au caracterizat URSS în ultimii ani”. Ulterior, această ultimă frază a fost considerată în cercurile universitare americane drept o anticipare a venirii la cârma URSS a lui Mihail Gorbaciov. Să notez totuși că previziunea reflecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
a mândriei naționale și a eroicelor noastre fapte de arme, adormise legănată de speranța aurului și argintului american aduse de galioane din Indii. Numai că tot acest aur și argint se evapora În mâinile aristocrației, ale funcționărimii și clerului, categorii leneșe, pervertite și neproductive, și se irosea În vane Întreprinderi cum ar fi continuarea războiului reizbucnit În Flandra, unde a „planta o suliță“, adică a trimite un sulițaș, un soldat, costa și ochii din cap. Până și olandezii, Împotriva cărora luptam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pe locomotivă? Toți dracii iadului au pufnit peste neamț. În cine să tragi? Și noi... unul pe-o parte, altul pe alta, am sărit, și tulea, băiete! Irina îl privi o clipă, în treacăt, apoi, cuprinsă parcă de-o oboseală leneșă, i se lăsă moale de gât. Știi... tu ești un băiat tare bun. Tare, tare bun. Într-o zi am să-ți spun mai multe, acum nu pot. Să nu te superi pe mine. Nu știu de ce să mă supăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
obține altceva, ceva care ei îi scăpa. Se uită să culeagă vreo sticlă de jos, dar nu zări nici una. Curtea îngustă, cei zece pași până la gardul căptușit cu iederă și grădina din latura casei dormeau încă, scufundate într-o ceață leneșă, prevestind arșița de peste zi. Dincolo de gard, pământul se auzea încărcat de zgomote ciudate. Le auzise și prin somn toată noaptea și știa ce sunt. Altceva nu putea fi decât ceea ce știa, și știa de prea multă vreme ca să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
încetară, și-mpunsătura din șale și din încheieturi, respirația greoaie și gâfâită cu izbucniri de tuse se ușură pe nesimțite, ca și cum pământul ar fi acoperit-o pe încetul, și cum dormea, și-ntinerea prin somn, sau numai căpăta acea seninătate leneșă, uitată din tinerețe, înainte de-a simți cum răceala și oboseala îi strecoară o cenușă rece în oase și-n întreaga ei alcătuire, i se păru că aude liniștea ca un val căzând peste lume. Însuși pământul se liniștea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
tenul său al cărei puf de caisă, de dulce caisă cu puf, culege și cerne lumina. Și ochii, acești ochi atât de singuri, sunt făcuți pentru a privi liniștiți. Ah, ce animal! Ce animal domestic grațios această fată! O pisicuță leneșă, atrăgătoare, silențioasă... Și când vorbește? Ce frumoase simplități spune! În special, când pot, își schimbă vorbe, de o clipă, în vestibul. Azi te-am văzut, Apolodoro. "Azi m-a văzut!; că m-a văzut azi!; dar ce bun este acest
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
înainte de toate și peste toate, un senzual, un... corp de Bacchus, ce crimă! Care este crima? și se întoarce Apolodoro. Trece un tânăr dând brațul unei fete ai cărei ochi, fixați pe el, par flori de viață. Se sprijină fata leneș de bărbatul ei. Ce fată frumoasă era! exclamă Federico. Și este. Deja, nu; a pierdut virginala imaturitate; acest bărbat a făcut-o să rodească... Vezi dumneata această talie? Asta e o crimă, o crimă care ar trebui pedepsită.... Dar dacă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
perceptivă), mă simt mult mai atras de experiențele înalte decât de cele joase ale liricii. De azi și dintotdeauna. Prefer un poem din care răsar viziuni serafice ori expresioniste, adânci neliniști, tensiuni intelectuale și convulsii morale, unei file de poezie ,leneșă", minimalist-postmodernistă, în care, cu risipă de cuvinte, nu se spune, nu se exprimă și nu se figurează mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de a explora lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
deschisă recent la Galeria Pogany, Teatrul Național, prezentată de Dan Hăulică și Pavel Șușară, este un portret profund și fidel al unui artist perfect definit, dar a unuia care depășește toate constrîngerile genurilor și sfidează suveran așteptările comode și gîndirea leneșă. De mai multă vreme, dar lucrurile abia în ultimii ani s-au manifestat suficient de pregnant pentru a fi remarcate, Silvia Radu a început o bătălie, poate chiar acea bătălie pe viață și pe moarte care a însoțit permanent marea
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
nu sunt, așadar, ale poeziei înțeleasă ca poezie. De aici și frapantul aer de originalitate. Efectele există, însă ele nu sunt acelea, obositoare prin rodaj, ale poeziei. (Mai ales ale aceleia practicate astăzi cu succes și aplaudate de o parte leneșă a criticii). Așa se explică de ce, malgré tout, Marius Chivu nu cade nici o clipă în melodramă. Minimalist nu e fiindcă nu-l lasă tema. Neoexpresionist nu e fiindcă nu-i permite conștiința artistică. (Ca să rezum grosier, în termeni indigești, cele
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
recreează atmosfera unei insule tropicale, cu valuri de diferite mărimi și forme. Peste 27 tobogane îi așteaptă pe amatorii de senzații tari: Boomerango, Multi-Lane Slide, Free Fall Slide, Super Bowl și Speed Slide. Parcul va fi parcurs de un Râu Leneș (Lazy River) și va avea în centru Cetatea Ploii (Rain Fortress), o atracție construită pe mai multe niveluri, echipată cu alte 70 de mici atracții, un adevărat labirint al distracției pentru cei mici și nu numai. Divertiland va fi deschis
Cel mai mare parc de distracţii din România se deschide la vară. Vezi unde se află () [Corola-journal/Journalistic/66972_a_68297]
-
vorbit în legătură cu termenii balcanic și balcanism): reflectînd o viziune (auto)critică asupra tendințelor de comportament considerate ca orientale și non-moderne: evocând mai ales nonșalanța, lenea, amoralitatea, afacerismul etc.: "dar nu vedeți... toți care vin în Ro se balcanizează, devin superficiali, leneși, afemeiați, oameni de viață" (blogsport.ro). Conceptul politic de balcanizare a fost lansat în discursul internațional la începutul secolului XX, cu prilejul războaielor balcanice, și uzul său a fost reînnoit la sfîrșitul aceluiași secol, odată cu războiul din fosta Iugoslavie. În
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]