4,839 matches
-
să vrem, În judecătorii aproapelui, suplinindu-L pe singurul Judecător Adevărat, Care este Tatăl nostru Celest și Etern. Așadar, meritul principal al acestui volum antologic, cu care debutează editorial Doamna Teodora Zugrav, constă În procesul de conștiință, de meditație, În cenzura lexicală pe care trebuie să ni le impunem ori de câte ori suntem tentați să-i osândim pe semenii noștri, având În vedere că, În esență, orice bârfă constituie osândirea persoanei bârfite. Doamna autoare merită felicitări că a realizat o foarte bună selecție de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Pag. 15: „atunci când” (Scriem și spunem „atunci când” doar În situații În care vrem să evităm cacofonii. În rest, este indicat să zicem și să scriem doar „când”); Pag. 11: „spirit manicheist” (al doilea termen sintagmatic, anume „manicheist” constituie o invenție lexicală a editoarei Sivia Colfescu. Probabil că voia să spună maniheist); Pag. 13: „miticul an 2000” ( Niciun an nu poate fi mitic); Pag. 12-13: „... ditirambele...” (ditirambii); Pag. 12-13: „.... subtilul magistrat” (Avocații nu sunt magistrați. Numai judecătorii și procurorii sunt magistrați. Avocații
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
exista vreodată agramatisme de tipul următoarelor: privatizarea Oltchim, țară membră N.A.T.O., (U.E., O.N.U.), conform Reuters, antrenor Steaua, președinte Camera Deputaților, membru (deputat, senator) P.S.D., cărțile care le-am scris, tratatul care l-am semnat, etc., nici deformări lexicale, precum „poveștiri”, „comfort” și nici grafii slute ca „taboo” (pentru „tabu”) și „aktualitatea”. Marele ziarist și ctitor de revistă Mircea Nicolau, a cărui minte strălucită a rămas Întreagă, lucidă, coerentă și creativă până În ultimele clipe ale lungii sale vieți terestre
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
satanic în suferință // 171 Notă Pentru ediția de față s-a folosit ca text de bază ediția Humanitas 1990, reconfruntată cu ediția princeps din 1934. Ca și în ediția din 1990, au fost actualizate ortografia și punctuația, păstrîndu-se însă formele lexicale specifice vremii sau/și autorului. În câteva cazuri s-au făcut totuși unificări de variante lexicale (preferîndu-se, de pildă, obsesie - care apărea concomitent cu obsesiune). Au fost îndreptate tacit, în cazurile lipsite de orice echivoc, anumite scăpări sau omisiuni și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ediția Humanitas 1990, reconfruntată cu ediția princeps din 1934. Ca și în ediția din 1990, au fost actualizate ortografia și punctuația, păstrîndu-se însă formele lexicale specifice vremii sau/și autorului. În câteva cazuri s-au făcut totuși unificări de variante lexicale (preferîndu-se, de pildă, obsesie - care apărea concomitent cu obsesiune). Au fost îndreptate tacit, în cazurile lipsite de orice echivoc, anumite scăpări sau omisiuni și, firește, greșelile evidente de culegere. Editura Apărut 1993 Culegere și paginare Humanitas Conversie în format Winword
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002b. xe "Toransska"Toranska, Teresa, Oni: xe "Stalin"Stalin’s Polish Puppets, Collins Harvill, xe "Londra"Londra, 1987. Traverso, Enzo, Les Marxistes et la question juive, Éditions La Brèche, Paris, 1990. Trifon, Nicolas, „L’Institution lexicale du politique en Roumanie autour du 1950”,International Journal of Rumanian Studies, vol. V(187), History and Society, pp. 71-88. Țirău, Liviu, „Instaurarea comunismului În România și evreii”, Anuarul Institutului de Istorie xe "Cluj"Cluj-Napoca, 35/1996. Țirău, Virgil, „Considerații
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de la trăsăturile lingvistice ale textului. Interesul vizavi de acest aspect este localizat la confluența dintre analiza narațiunii în studiile lingvistice și cea din cadrul cercetării psihologice. Cercetătorii din domeniul lingvisticii studiază maniera în care limbajul exprimă emoțiile. Ei presupun că aspectele lexicale, gramaticale și structurale ale discursului pot fi niște indicii în descifrarea naturii și magnitudinii emoției pe care o exprimă. Cei ce scriu/povestesc creează textele conform convențiilor discursive, iar cei care citesc/ascultă interpretează textele în același fel (Ochs, 1989
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a life, Atlantic Monthly Press, New York. Belenky, M.F., Clinchy, B.M., Goldenberger, N., Tarule, J.M. (1986), Women’s way of knowing: The development of self, voice and mind, Basic Books, New York. Biber, D., Finegan, E. (1989), „Styles of stance in English: Lexical and grammatical marking of evidentiality and affect”, Text, 9 (1), pp. 93-124. Bickman, L., Rog, D.J. (eds) (1998), Handbook of applied social research methods, Sage, Thousands Oaks, CA. Bishop, D.R. (1993), „Applying psychometric principles to the clinical use of early
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
un total de 2 500 de copii, de la primul curs elementar până la al doilea curs mediu, provenind din 115 clase de școală primară. Procentajul de răspunsuri aplicat eșantionului inițial (cele 13 500 de cuvinte) ne permite să estimăm că unitățile lexicale „mediu cunoscute” de către elevi ar fi de ordinul a 3 000 în primul curs elementar și de 6 000 în al doilea curs mediu - cu alte cuvinte, un total de 9 000 pentru tot ciclul primar 1. Concluzie La nivelul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de cuvinte din școala primară, ajungem la 26 000 în ultimul an de colegiu, ceea ce înseamnă dublarea vocabularului o dată la doi ani. Aceste rezultate corespund unor sensuri diferite (memorie semantică), dar dacă, urmând exemplul unor autori, ținem cont de derivatele lexicale (a fi, sunt, suntem, erați, fiind etc.), vocabularul atinge câteva zeci de mii de cuvinte. Adultul cultivat ar deține, așadar, un vocabular imens, de mai multe zeci de mii de cuvinte, infinit mai complex decât regulile sintactice, care ar fi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nr. 4, 1976, pp. 541-547. Averbach, E.; Sperling, G., „Short-Term Storage of Information in Vision”, Symposium on Information Theory, Butterworth, Londra, 1961, pp. 196-211. Fir-ar să fie! Cum îl cheamă? Îmi stă „pe vârful limbii”... Memoria semantică și cea lexicală Măi să fie, cum se numește? Povestim un film și, în clipa când vrem să spunem numele actriței sau al actorului, apare o gaură neagră! Totuși, știm acest nume și, de altfel, ne vine dintr-odată în minte, fără să
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
i se datorează acest straniu fenomen, inexplicabil, dacă presupunem că există o unică și indivizibilă memorie? În schimb, misterul este limpezit de teoria modernă, bazată pe ideea că memoria este subdivizată în mai multe sisteme, mai ales într-o memorie lexicală și o una semantică. Cercetările identifică într-adevăr o memorie lexicală, care este o frumoasă, dar ciudată bibliotecă, pentru că nu conține decât învelișul cuvintelor, însă nu și sensurile lor, la fel ca o mașină fără motor. Fenomenul cuvântului de „pe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o unică și indivizibilă memorie? În schimb, misterul este limpezit de teoria modernă, bazată pe ideea că memoria este subdivizată în mai multe sisteme, mai ales într-o memorie lexicală și o una semantică. Cercetările identifică într-adevăr o memorie lexicală, care este o frumoasă, dar ciudată bibliotecă, pentru că nu conține decât învelișul cuvintelor, însă nu și sensurile lor, la fel ca o mașină fără motor. Fenomenul cuvântului de „pe vârful limbii” a fost studiat de Brown și McNeill (1966), precum și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
demonstrând faptul că era înregistrat în memorie. Concluzie Capacitatea de a descrie sensul cuvântului sau rolul unui actor (semantica) demonstrează în egală măsură că aceste informații sunt disponibile în memoria semantică. Așadar, există un blocaj între memoria semantică și cea lexicală, care indică independența acestora. Fenomenul se produce în mod mai sistematic în cazul unei tulburări neuropsihologice, afazia nominală (bolnavul poate înțelege la ce servește un obiect fără să fie capabil să-l denumească), dovedind încă o dată deosebirea dintre memoria lexicală
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lexicală, care indică independența acestora. Fenomenul se produce în mod mai sistematic în cazul unei tulburări neuropsihologice, afazia nominală (bolnavul poate înțelege la ce servește un obiect fără să fie capabil să-l denumească), dovedind încă o dată deosebirea dintre memoria lexicală și cea semantică. Nu este deloc practic, mi-ați spune dumneavoastră, să ai forma și sensul în două memorii diferite. Ei bine, acest lucru este real și, în orice caz, foarte economic, fiincă același înveliș lexical va servi pentru a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o dată deosebirea dintre memoria lexicală și cea semantică. Nu este deloc practic, mi-ați spune dumneavoastră, să ai forma și sensul în două memorii diferite. Ei bine, acest lucru este real și, în orice caz, foarte economic, fiincă același înveliș lexical va servi pentru a conține mai multe sensuri. De exemplu, cuvântul disc; el este utilizat pentru a desemna un disc cu muzică, un disc de staționare, un cerc în matematică, discul solar al egiptenilor în istorie, discul din proba de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
este utilizat pentru a desemna un disc cu muzică, un disc de staționare, un cerc în matematică, discul solar al egiptenilor în istorie, discul din proba de atletism, discul dintre vertebre în anatomie și câte și mai câte... Așadar, memoria lexicală face economie de spațiu... În fine, iată un mic truc (nu infailibil, desigur) ce poate fi folosit atunci când sunteți victima „cuvântului de pe vârful limbii” și este practic atunci când, de exemplu, uitați prenumele cuiva după vacanță: spuneți în minte alfabetul (a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aceasta e o regulă. Am văzut că e ceva mai complicat, pentru că, în realitate, pagina cărții nu este înregistrată într-o memorie fotografică, ci tranzitează doar o memorie iconică, pentru ca succesiunile de litere să fie rapid transformate în cuvinte (memoria lexicală) și în concepte (memoria semantică). Acestea fiind spuse, observația că reținem mai bine citind este pe deplin îndreptățită, după cum arată diverse experimente. Astfel, în cadrul unui studiu asupra unor elevi din clasele a VI-a și a V-a în care
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
țara lui Descartes, auzim în mod obișnuit că este suficient să înțelegi, iar elevii sunt puși intenționat să reflecteze asupra unor documente ca și cum ar fi intuitiv experți! Concluzie De altfel, repetarea ia forme foarte variate. Pentru a simplifica, distingem repetarea lexicală, știutul pe dinafară și repetarea semantică (a sensului). Învățatul pe dinafară presupune exersarea memoriei lexicale, în timp ce repetarea semantică este mai subtilă și se face prin reluarea episoadelor. Să luăm exemplul lui Sherlock Holmes: pe o pagină citiți (și, ca atare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
puși intenționat să reflecteze asupra unor documente ca și cum ar fi intuitiv experți! Concluzie De altfel, repetarea ia forme foarte variate. Pentru a simplifica, distingem repetarea lexicală, știutul pe dinafară și repetarea semantică (a sensului). Învățatul pe dinafară presupune exersarea memoriei lexicale, în timp ce repetarea semantică este mai subtilă și se face prin reluarea episoadelor. Să luăm exemplul lui Sherlock Holmes: pe o pagină citiți (și, ca atare, înregistrați) că este prieten cu dr. Watson, în alt paragraf, că este detectiv particular, apoi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
implication dans la réussite scolaire”, Revue européenne de psychologie appliquée, 48, 2, 1998, pp. 113-126. Rossi, J.-P., Psychologie de la mémoire: de la mémoire épisodique à la mémoire sémantique, De Boeck, Bruxelles, 2005. „Mănânc cu o... burculiță!” De unde vine lapsusul? Memoria lexicală și clasamentul fonetic Lapsusul a fost popularizat de Freud (1973) în excelenta sa carte Psychopathologie de la vie quotidienne, titlu pe care îl împrumută de la un articol publicat în American Journal of Psychology (E. Jones, „Psychopathology of Every Day Life”, 1991
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unul mai frecvent sau mai recent cu care este înrudit fonetic. Căci, dacă memoria semantică este organizată ca o bibliotecă (în special pe teme majore), am văzut că și cuvintele sunt clasate în funcție de forma lor într-o memorie specială: cea lexicală. Această memorie este dispusă fonetic: ca un fișier de bibliotecă, în ordine alfabetică, dar într-un mod mai flexibil (în mare, în funcție de prima silabă sau de rimă). Astfel, în cercetările referitoare la fenomenul „cuvântul de pe vârful limbii”, se dau definiții
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
copilului. Aceste asemănări fonetice se află la originea insucceselor elevilor care fac mari confuzii, numind, de exemplu, „denominator” numitorul, în urma confuziei cu titlul filmului Terminator, sau gândindu-se că regicidul este un insecticid... Concluzie Fenomenele menționate arată că ordonarea memoriei lexicale este de natură fonetică: cuvintele par să fie clasate în funcție de prima silabă și, în mod secundar, de rimă. De altfel, acesta este motivul pentru care, înainte de popularizarea cărților, poezia avea rimă, pentru a învăța textele mai ușor. Fonetica stă la
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
secundar, de rimă. De altfel, acesta este motivul pentru care, înainte de popularizarea cărților, poezia avea rimă, pentru a învăța textele mai ușor. Fonetica stă la baza calambururilor, a jocurilor de cuvinte, căci și în acest caz punem în funcțiune memoria lexicală. În afară de această clasare, diferită de cea a memoriei semantice (ordonată pe teme), memoria lexicală mai poate fi percepută ca o plasă vastă, în care cuvintele sunt asociate prin noduri cu cele care au aceleași silabe inițiale sau rime, rezultând aceleași
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
avea rimă, pentru a învăța textele mai ușor. Fonetica stă la baza calambururilor, a jocurilor de cuvinte, căci și în acest caz punem în funcțiune memoria lexicală. În afară de această clasare, diferită de cea a memoriei semantice (ordonată pe teme), memoria lexicală mai poate fi percepută ca o plasă vastă, în care cuvintele sunt asociate prin noduri cu cele care au aceleași silabe inițiale sau rime, rezultând aceleași fenomene de preactivare. Așa cum există o preactivare semantică (vezi supra, răspunsul „Alb” la întrebarea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]