2,838 matches
-
-ului și mass-media îi conduc spre decizii greu previzibile. Își cer drepturi și un rol în deciziile organizațiilor din care fac parte dar trebuie să aibă suficiente informații pentru a fi în postura de a lua decizii. c) Părinții reprezintă liantul între organizația școlară și comunitatea locală. Prin tot ceea ce fac în rolul de partener în educație: sprijin la teme, sprijin financiar, ca factori de decizie, implicarea în activități de diverse naturi, părinții copiilor trebuie apropiați și stimulați în implicarea lor
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
nu neapărat legate (tehnic) între ele. La un moment dat însă, mițam dat seama că ele tindeau să clădească o construcție anume, că erau niște cărămizi care trebuia să fie potrivite întrțun anume fel și fixate între ele cu un liant. Așa a apărut mortarul Amintirițlor prefăcute și tencuiala alcătuită din povestea Strămoașei ce se naște bătrână și întinerește pe măsură ce se apropie de moarte. Nu mi sțau părut a fi numai niște artificii, trucuri, găselnițe prozastice: mă convingeau că zugrăvisem o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
alte cuvinte, ne-am înșela dacă am subestima impactul politic al instituțiilor mass media, pe motiv că mijloacele audiovizuale au desăvîrșit naționalizarea informației. Este știut că mai ales canalele media locale sînt apreciate, în primul rînd, pentru funcția lor de liant social, adică pentru capacitatea lor de a permite supravegherea spațiului proxim. Ele constituie deci instrumente importante pentru construirea realității politice locale prin vizualizarea inegală a actanților și forțelor politice aflate în competiție, prin ierarhizarea permanentă a informației și prin întocmirea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Partea I Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative Planul general al comunicării este avut în vedere, în lucrarea de față, din perspectiva relaționării acestuia cu planul discursului și cu implicațiile particulare aferente diferitelor forme de manifestare a universului teatrului, liantul fiind dat de sistemul strategiilor (și, din cadrul acestora, al tehnicilor) discursive și teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cunoștințelor dobândite în facultate sau prin experiențele sale culturale pentru a-și face cu succes meseria. Și, după cum observă Liviu Papadima, ne izbim de «statutul foarte precar, în momentul de față, al disciplinei care ar trebui să asigure, în principal, liantul indispensabil între diversele cunoștințe și deprinderi dobândite de student spre a deveni profesor - «metodica», după cum i se spune. Fără o didactică - cum îmi place să spun - adusă la zi cu noul curriculum școlar, capabilă să ofere soluții pentru realizarea acestuia
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
aceea, scopul noului partid era: "să reia legăturile sale normale și firești cu purtătorul Coroanei", care reprezenta "o garanție a rânduielii stabilite în treburile politice, simbol al unității statului și al prestigiului său"95. Poziția față de Restaurație avea să fie liantul care îi va lega pe membrii partidului întemeiat de Gheorghe Brătianu. Abordând problema crizei dinastice și a actului de la 4 ianuarie 1926, Ion Sân-Giorgiu exprimă dezacordul georgiștilor față soluția adoptată de guvernul liberal condus de Ionel Brătianu. Astfel, afirmând că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale momentului. El a subliniat ideea că era necesară o clarificare și adâncire a prevederilor alianțelor în care România era parte (Mica Înțelegere, Înțelegerea Balcanică, sistemul polon și cel al statelor baltice). S-ar fi asigurat, astfel, României, rolul de liant între țările din centrul, estul și sud-estul Europei 788. Este de remarcat aici, grija lui Gheorghe Brătianu pentru acuratețea actelor de politică externă ale României, izvorâtă, probabil și din formația sa de istoric. În toamnă, reluând problema restabilirii relațiilor diplomatice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din California, în care toată lumea privea la ecran, decât o reconstrucție, la un anumit nivel, a atmosferei din sufrageria în care întreaga familie privește un film la televizor? Televiziunea, printre ale cărei funcții cercetătorii au identificat-o pe aceea de liant social, pentru că dă o preocupare comună indivizilor din sfere sociale diferite, promovează, în fapt, izolarea de orice se află în afara ecranului. Chiar și cititul unei cărți sau al gazetei e cel mai adesea o îndeletnicire solitară, care ridică un zid
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
background foarte diferit, care par să nu aibă mai nimic în comun, după cum scrie Michael Wu, de la firma de consultanță în social media Lithium.103 Totuși, comunitățile pot fi structuri foarte robuste, explică Wu, iar acest lucru se întâmplă pentru că liantul care-i ține pe membrii acestora împreună sunt interesele comune. Poate fi vorba despre un hobby, un scop comun, un proiect, sau pur și simplu preferința pentru un stil de viață similar, pentru un anumit loc sau pentru o anumită
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Budapesta. Mulți au aflat despre evenimente de la prieteni, cunoscuți, colegi și rude - adică din cercurile sociale în care se învârteau. Societatea substituia, prin mecanismele sale organice, un sistem media disfuncțional, ce practica propaganda și dezinformarea în loc să-și îndeplinească rolul de liant social pe care presa îl are în democrație. Un rol important l-au avut posturile de radio finanțate de guvernul american, Europa Liberă și Vocea Americii, precum și BBC, ca să nu mai vorbim de televiziunile și radiourile din țările vecine, ce
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de locuitori)1. În acest interval temporal, contractele s-au caracterizat prin: parteneriat mai larg (au asociat un număr mai mare de actori, inclusiv Uniunea Europeană), finanțare masivă de către stat (în special pentru prevenirea violenței, pentru proiecte sociale, de întărire a liantului social, acțiuni în favoarea familiilor, activități culturale și educative etc.), o angajare crescândă a colectivităților teritoriale, credite europene. Acțiuni în favoarea zonelor urbane defavorizate s-au desfășurat și în alte țări europene: contracte în Belgia (autoritatea federală a căutat să determine condițiile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-și "lase am-prenta" și el... Între a înnoi orașul și a-l face tabula rasa, distanța este enormă, iar deciziile în acest sens, abuzive. Un sistem viu consumă și produce. Orașul consumă energie, materii prime, capătă putere, produce bunuri, activități, liant social, dar produce și dioxid de carbon, deșeuri, violență, frică... Orașul se autoproduce în permanență, (se) transformă, capătă noi forme. El este periclitat de cartierele defavorizate, de periferiile explozive, dar poate fi însănătoșit de "marile bulevarde", de străzile curate, de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se mai bat între ele cu armele. Ele răzbat, rezistă, se impun sau se sting treptat, după cum știu să-și mobilizeze și să-și gospodărească resursele pe care le au, sau pe care le atrag, după cum știu să (re)construiască liantul social, coeziunea socială. Nu există modele gata făcute de reușită în acest sens. Orașele sunt ca indivizii, ele aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
eficientă a modului de conducere, să nu se mai manifeste ezitările, greșelile de care nimeni nu se face responsabil! În Uniunea Europeană, acestei exigențe interne de schimbare i se adaugă exigențe externe: gestionarea injoncțiunilor paradoxale produse de competiția generalizată și imperativele liantului social, necesitatea de a face față și a depăși inconvenientele excluderii sociale, de a varia scările intervenției în funcție de problemele ce apar pe teren (nu doar cele identificate în ședințele partidului din care face parte primarul). Sociologul M. Crozier constata în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care, printr-o excelentă calitate a serviciilor și o bună programare, a început să atragă oameni din toată regiunea pariziană. În acțiunile de formare a cetățenilor s-a implicat mult Atelierul Sociologic (în special în reconstrucția relațiilor dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc.). Reamenajarea urbană și realizarea esteticii acesteia au folosit sugestiile arhitecților laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul secolului XX, atunci când orașul simboliza în Occident modernitatea și domnia individualismului, sociologii urbanului (Școala de la Chicago) îl considerau un laborator social. Orașul părea un obiect de studiu privilegiat pentru identificarea transformărilor liantului social în condițiile trecerii de la comunitate la societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea industrială. Învățămintele majore desprinse atunci au fost că dezorganizarea socială indusă de creșterea urbană prin afluxul masiv de migranți rurali și imigranți străini care nu aveau în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului 3", asistăm oare la o reînnoire a acțiunii publice, la o detașare față de formele tehnocrate și providențiale ce o caracterizau atunci când aceasta se rezuma la politicile statale? Practicile puse în valoare de "orașul strateg" influențează sensibil concepția noastră asupra liantului social? Care este efectul asupra democrației a acestor mutații? Astfel de întrebări cer să ne situăm într-o perspectivă istorică. Inovațiile, ca și rupturile, nu sunt absolute. Prezentul nu se reduce la contemporaneitate 2, iar practica administrării unui oraș nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunicării și serviciilor), ideile și convingerile care au stat la baza conducerii orașului. Trebuie identificate, în fiecare epocă, problemele care s-au impus ca provocări majore, trebuie relevate răspunsurile date, soluțiile aflate, metodele de conducere, incidențele practicilor de administrare asupra liantului social, atât din punctul de vedere al filosofiei sociale explicite sau implicite valorizate, cât și din punct de vedere civic. Miza nu este aceea de a construi o sociologie a deciziei publice aplicate dezvoltării urbane 3, ci de a dezvălui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe dezvoltarea democrației în jurul unui proiect (Partea a treia: "Proiectul orașului, aglomerația urbană în căutarea cetății"). Conducerea orașului se înfățișează astfel ca o prismă a interogațiilor noastre în privința modurilor, mai mult sau mai puțin democratice sau republicane, de a gândi liantul social. Analiza incidențelor concrete permite reformularea acestor orientări într-o manieră care depășește ambivalența obișnuită, pentru a o converti în obiect de deliberare. PROLOG: tendința istorică de scădere a autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare care nu se sprijinea doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1. Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice. Reinhart Koselleck 2 a dezvăluit cum geneza culturii noastre politice nu putea să nu condiționeze
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de-al Doilea Imperiu: pe de o parte, revendicarea "accesului la viața familială pe care li-l refuza accesul la noua piață a muncii"; pe de altă parte, lupta împotriva "tehnicilor de influență ale capitalismului care se dezvoltau în spatele promovării liantului familial"2. Într-adevăr, promovarea urbanului este în primul rând operată împotriva sociabilității orașului, în alianță cu o politică familiaristă. Scopul era de a face în așa fel încât familia să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începuturile sale, politica de amenajare a teritoriului pe care o lansa Eugène Claudius-Petit în 1950 oferea mai mult imaginea unei politici "anti-oraș", sau cel puțin a unei întreprinderi concepute ca reacție la marile orașe și la efectele lor corupătoare asupra liantului social. Șansa proiectu-lui amenajării teritoriale s-a ancorat în conștientizarea pericolelor pe care hegemonia excesivă a capitalei le putea induce asupra întregului teritoriu național. În 1947, lucrarea de succes a lui Jean-François Gravier, Paris et le désert français82, oferea temeiul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intelectualilor, cadrelor, maselor. Cultura trebuie trăită în plenitudinea ei pentru a o crea"" cultura comună, izvor nesecat, opusă barbariei totalitare, rezultantă a comunicării și a împărtășirii experiențelor, precum și a acumulării de cunoștințe, "născută din burse de studiu sau din academii", liant al unei solidarități care va da un elan ce va cuprinde și va transforma lumea"257. Ideea centrală a lucrărilor lui Joffre Dumazedier este că dezvoltarea activităților de petrecere a timpului liber, în ciuda manipulărilor politice și economice care o afectează
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și societatea civilă. Toată dificultatea constă în inventarea unor dispozitive incitative în care mobilizarea resurselor societății civile să nu inducă nici renunțarea la conducere a politicilor naționale, nici, invers, la desconsiderarea experienței actorilor locali. Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare Începând cu anii 1990, proceduralizarea conducerii orașelor a fost însoțită de o creștere a interesului pentru participarea democratică. De la instalarea diverselor comisii și proceduri oficiale de consultare 478 până la înființarea consiliilor de cartier, devenite obligatorii pentru orașele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pus sub semnul întrebării, în măsura în care nu vine în întâmpinarea tendinței spontane a indivizilor de a trăi în vecinătatea unor persoane cu stiluri de viață asemănătoare și, deci, mai ușor de tolerat. Asimilarea mixității cu mai-binele urban și cu fabricarea de liant social este pusă în discuție; creditul acordat temei mixității sociale scoate la iveală dificultatea noastră de a concepe un oraș și altfel decât cu populație numeroasă și activități dense. Celălalt unghi din care putem privi noțiunea de mixitate socială se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]