3,668 matches
-
Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală pe „cel puțin o pereche” [Sen, 1970b, p. 153] de alternative (x-variante), nefiind însă clar dacă este vorba despre una sau mai multe. În (1977), Breyer denumea această condiție „liberalism pe probleme” [Breyer, 1977, p. 46] și elimina ambiguitatea definiției lui Sen, acordând „exact” [Breyer, 1977, p. 48] câte o decisivitate pentru fiecare individ. Pentru a putea lămuri problema numărului de decisivități, este necesară definirea a două concepte, cel de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x variante privind pe i există, astfel încât, ori de câte ori o stare (alternativă) x diferă de o altă stare y doar într-un i-loc, atunci , și ori de câte ori o stare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că liberalismul nu are un cadru informațional redus la preferințe. footnote> o cerință liberală<footnote În (2007), Montero indică drept echivalent al acestei condiții pe aceea de „libertate”. footnote>, cea a competenței liberale, potrivit căreia fiecare individ trebuie considerat cel mai bun
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vrabia din mănă pe cioara de pe gard, ce-i în mănă nu-i minciună... Ethosul popular e expresia unei viziuni a maselor, mi sar putea reproșa, nu a elitelor, ori elitele sunt cele care taie noi perspective în granitul orizontului. Liberalismul, singurul în stare să creeze un plus de valoare în societate, pe alte dimensiuni pariază decăt prudență, scrupule exagerate, resemnare... În primul rănd pe individualism, libertate, apoi pe hedonism, pe proprietate privată, pe liberă inițiativă... Va să zică, liberalismul la noi în
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
în granitul orizontului. Liberalismul, singurul în stare să creeze un plus de valoare în societate, pe alte dimensiuni pariază decăt prudență, scrupule exagerate, resemnare... În primul rănd pe individualism, libertate, apoi pe hedonism, pe proprietate privată, pe liberă inițiativă... Va să zică, liberalismul la noi în folclor, cam subțirel... Despre dorințe, se vorbește mult, oriunde. Și în etică. Eticile pot fi citite într-o cheie minoră și ca tratate despre dorințe. Ceea ce se plămădește în laboratorul secret al motivației noastre răzbește spre exterior
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
și de a câștiga putere blândă în epoca informației sunt cele care dețin canale multiple de comunicare ce facilitează elaborarea de idei, cele ale căror cultură și idei dominante sunt mai aproape de normele globale hotărâtoare (care acum pun accentul pe liberalism, pluralism și autonomie) și cele a căror credibilitate este sprijinită de politica și valorile lor interne și internaționale. Aceste condiții acordă oportunități atât Statelor Unite, cât și Europei și altor state din lume, după cum vom vedea în capitolul 3. Puterea blândă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
americane de către mulți europeni după cel de-al Doilea Război Mondial a contribuit cu siguranță în mod pozitiv la democratizarea acestor societăți. Ea a reîntinerit și a revitalizat culturile europene de după război cu implicațiile ei elementare de libertate, nonconformism, vitalitate, liberalism, modernitate și prospețime... Supunerea față de cerințele pieței și ale comerțului presupunea, de asemenea, eliberarea din cămașa de forță a obiceiurilor și moravurilor tradiționale."54 Dolarii investiți de Planul Marshall au fost importanți pentru atingerea obiectivelor Americii în reconstrucția Europei, dar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
răspunde direct nevoilor sociale ale populației. Această concepție folosește fundamentul valorilor "serviciului public" și apăra garanțiile funcționarilor. * Concepția liberală care pune în evidență necesitatea delegării activităților publice și limitarea rolului statului privind controlul și reglarea unor activități. Pe scara acestui liberalism există mai multe grade. Adepții extremelor consideră că statul nu trebuie să intervină decât pentru a arbitra sau pentru a constrânge, cănd relațiile și contractele interindividuale sau inter-organizaționale nu functioneaza. Argumentele concepției liberale sunt, pe de o parte, delimitarea proprietății
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
considerabil înțelegerea societăților de rudenie. Evidența rudeniei considerată o instituție primară ce se explică ea însăși printr-un fel de idealizare conform căreia se admite postulatul unui "primat al comunitarului", considerat încă din secolul al XIX-lea ca fiind opusul liberalismului este distrusă definitiv de C. Meillassoux încă din 1960, când autorul atacă problema delicată a căutării fundamentelor economice ale acesteia 20. Să observăm că tocmai în acest fel era subminată ideea unui "comunism primitiv" ale cărui variante reprezentau suportul ideologic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să opereze o disjuncție între aceasta din urmă și performanța economică. Istoria acestor țări arată scenariile diferite ale regimurilor de coerciție neocolonial, respectiv comunist, care, pentru a supraviețui într-o conjunctură globală de injoncțiune a democrației de piață sub efectul liberalismului economic, se inspiră din legitimările de etnicizare pozitivă și negativă interiorizată și exteriorizată. Aceste scenarii invită la o reflecție comparativă mai generală asupra modurilor de eficiență imaginară a ideologiilor economice, precum și a impasurilor în care se găsesc și unele, și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
divorț între economia proprie și economia altuia, eșuând prin definiție în fața modelului construit, este astfel abandonat într-un context globalizat în care imperfecțiunile ar fi nenumărate aici și acolo: se poate vedea în aceasta o consecință a unei încleștări a liberalismului economic și, în corolar, a unei edificări a "socialului" în capital de rezistență la constrângerile economice. Să amintim la acest capitol că sociologia economică relua în Statele Unite întrebarea privind încastrarea socială a economicului încă din 1985, rămânând în același timp
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceste concepții diferite și să se străduiască să abordeze întreprinderea din punctul de vedere al proceselor de producție a statutelor ierarhice ca atare, fără a le considera nici ca pe niște impuneri exterioare, nici ca pe "alegeri libere" după modelul liberalismului. Menținerea unei continuități esențiale cu problematicile antropologice și păstrarea, pe terenul întreprinderii, a opticii holistice care le caracterizează pe acestea sunt, în acest sens, printre cele dintâi obiective. Prin "holistic" termen pe care îl vom distinge de termenul "holist" asociat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
extorcare a muncii. Sub formele sale variate, "ajustarea structurală" nu este de fapt nicidecum rezervată țărilor așa-zise "slab dezvoltate", ci ating direct națiunile occidentale. Termenii de exploatare, de alienare și analizele raporturilor de dominare, ocultate în trecere de ideologia liberalismului triumfător, și-ar putea regăsi fără îndoială în acest context posibilitatea unei noi cariere în fața forței unificării mecanismelor care sunt în joc în rentabilitatea întreprinderii 67. În schimb, pluralitatea logicilor care-i răspund și care remodelează capitalul cultural al actorilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o angajare surprinzătoare în producția și viitorul întreprinderii, inclusiv în perioade naționale foarte sensibile. În 1992, multinaționala se retrage din această țară pentru a se concentra asupra unor zone mai rentabile, cu toate dovezile de bunăvoință ale noului guvern în favoarea liberalismului economic. Structurile de comunicare instituite între cei doi poli ierarhici ai întreprinderii vor conduce la o soluție stranie, însă bine înrădăcinată în uzajele socio-etice ale populației, pentru "a salva", în fața și împotriva tuturor, o uzină cu care se identifică fiecare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu numai în funcția publică, printre alte nenumărate posibilități de derogare de la statutul funcționarilor, dar și în țesutul asociativ. "Serviciile de proximitate" intră parțial în cadrul precedent, și ar trebui să gradeze deficiența unei "legături sociale" criticate neîncetat ca efect al liberalismului economic. "Economia solidară", oarecum vag definită, a fost ridicată în martie 2000 la statutul de sector oficial al politicii guvernamentale. Aceste evoluții succesive accentuează integrarea activității asociative a producției serviciilor celor mai diverse. De exemplu, constituirea unui adevărat câmp al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
the Taylor & Francis Group All Rights Reserved Sistemul internațional după Războiul Rece Sfârșitul Războiului Rece a deschis un "laborator în lumea reală", de testare și rafinare a teoriilor generale ale relațiilor internaționale. Utilizând cadrul oferit de realismul structural, instituționalism și liberalism, Sistemul internațional după Războiul Rece analizează reacția unor puteri importante la colapsul Uniunii Sovietice și felul în care și-au conturat politicile externe în perioada de tranziție după Războiul Rece. Lucrarea susține ideea că pacea democratică a început să genereze
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
capitolelor / 49 Capitolul 2: Reevaluarea logicii anarhiei: raționalitate versus reflexivitate / 55 Modelul neorealist / 57 Modelul instituționalist / 60 Modelul liberal / 63 Către o sinteză generală / 67 Concluzii / 74 Capitolul 3: Politica externă germană după Războiul Rece / 77 Neorealismul / 77 Instituționalismul / 84 Liberalism 1: variația internă / 88 Liberalism 2: opțiunile Germaniei / 92 Capitolul 4: Politica externă japoneză după Războiul Rece / 99 Neorealismul / 99 Instituționalismul / 105 Liberalism 1: variația internă / 108 Liberalism 2: opțiunile Japoniei / 112 Capitolul 5: Politica externă chineză după Războiul Rece
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
logicii anarhiei: raționalitate versus reflexivitate / 55 Modelul neorealist / 57 Modelul instituționalist / 60 Modelul liberal / 63 Către o sinteză generală / 67 Concluzii / 74 Capitolul 3: Politica externă germană după Războiul Rece / 77 Neorealismul / 77 Instituționalismul / 84 Liberalism 1: variația internă / 88 Liberalism 2: opțiunile Germaniei / 92 Capitolul 4: Politica externă japoneză după Războiul Rece / 99 Neorealismul / 99 Instituționalismul / 105 Liberalism 1: variația internă / 108 Liberalism 2: opțiunile Japoniei / 112 Capitolul 5: Politica externă chineză după Războiul Rece / 121 Neorealismul / 121 Instituționalismul / 127
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
generală / 67 Concluzii / 74 Capitolul 3: Politica externă germană după Războiul Rece / 77 Neorealismul / 77 Instituționalismul / 84 Liberalism 1: variația internă / 88 Liberalism 2: opțiunile Germaniei / 92 Capitolul 4: Politica externă japoneză după Războiul Rece / 99 Neorealismul / 99 Instituționalismul / 105 Liberalism 1: variația internă / 108 Liberalism 2: opțiunile Japoniei / 112 Capitolul 5: Politica externă chineză după Războiul Rece / 121 Neorealismul / 121 Instituționalismul / 127 Liberalism 1: variația internă / 131 Liberalism 2: opțiunile Chinei / 136 Capitolul 6: Concluzii / 143 Teoria relațiilor internaționale după
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
3: Politica externă germană după Războiul Rece / 77 Neorealismul / 77 Instituționalismul / 84 Liberalism 1: variația internă / 88 Liberalism 2: opțiunile Germaniei / 92 Capitolul 4: Politica externă japoneză după Războiul Rece / 99 Neorealismul / 99 Instituționalismul / 105 Liberalism 1: variația internă / 108 Liberalism 2: opțiunile Japoniei / 112 Capitolul 5: Politica externă chineză după Războiul Rece / 121 Neorealismul / 121 Instituționalismul / 127 Liberalism 1: variația internă / 131 Liberalism 2: opțiunile Chinei / 136 Capitolul 6: Concluzii / 143 Teoria relațiilor internaționale după Războiul Rece / 144 Tipare generale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
2: opțiunile Germaniei / 92 Capitolul 4: Politica externă japoneză după Războiul Rece / 99 Neorealismul / 99 Instituționalismul / 105 Liberalism 1: variația internă / 108 Liberalism 2: opțiunile Japoniei / 112 Capitolul 5: Politica externă chineză după Războiul Rece / 121 Neorealismul / 121 Instituționalismul / 127 Liberalism 1: variația internă / 131 Liberalism 2: opțiunile Chinei / 136 Capitolul 6: Concluzii / 143 Teoria relațiilor internaționale după Războiul Rece / 144 Tipare generale ale activității instituționalizate / 152 Ajustări ale politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
4: Politica externă japoneză după Războiul Rece / 99 Neorealismul / 99 Instituționalismul / 105 Liberalism 1: variația internă / 108 Liberalism 2: opțiunile Japoniei / 112 Capitolul 5: Politica externă chineză după Războiul Rece / 121 Neorealismul / 121 Instituționalismul / 127 Liberalism 1: variația internă / 131 Liberalism 2: opțiunile Chinei / 136 Capitolul 6: Concluzii / 143 Teoria relațiilor internaționale după Războiul Rece / 144 Tipare generale ale activității instituționalizate / 152 Ajustări ale politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
are loc dezbaterea. În esență, dezbaterea dintre realiști și liberali gravitează în jurul întrebării privitoare la existența unei "păci separate" între democrațiile cu același tip de regim. Dar acest consens poate împiedica apariția unor întrebări mai profunde privind posibilitatea ca între liberalism și pace să existe o relație mai generală. Reducerea sferei revendicărilor sale a făcut ca argumentul păcii democratice să fie remarcabil de rezistent în fața criticilor. Cu toate acestea, argumentul exclude o serie de întrebări fundamentale despre dominația realismului ca explicație
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
intră în secolul al XXI-lea. Introducerea este organizată în trei secțiuni. În prima secțiune stabilim cadrul teoretic prin evidențierea diferitelor modele, și oferim definiții cheie. De asemenea, identificăm predicțiile neorealismului și instituționalismului cu privire la sistemul internațional post-Război Rece. Totuși, pentru că liberalismul este cel mai puțin dezvoltat dintre cele trei teorii, în prima secțiune a introducerii ne concentrăm numai asupra re-dezvoltării modelului liberal. Vom lăsa pentru a doua secțiune răspunsul la întrebările metodologice legate de operaționalizarea ipotezelor empirice pentru modelul liberal. Această
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
interdependența bine dezvoltată, un hegemon blând ar putea oferi unele dintre precondițiile necesare dezvoltării multilateralismului după Războiul Rece (Nye, 1995; Office for International Security Affairs, 1995). Modelul liberal se concentrează asupra interacțiunii dintre sistemele politice interne și sistemul internațional. Totuși, liberalismul este cel mai puțin specificat dintre cele trei modele. Prin tradiție, se consideră că liberalismul oferă o perspectivă "de jos în sus", în care caracteristicile interne ale statelor explică comportamentul statelor. Înțeles în acești termeni, liberalismul inversează accentul realismului structural
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]