134,783 matches
-
liniște, nu cu inteligență." "Nu-ți ascund nimic: perdeaua e prinsă cu ace de propriile tale gene." Mi-ar plăcea să-ți scriu despre marea luptă care se dă, pe planul speciei umane, între conștient și musa, între maladie și libertate." "Ce e musa? Acum poți răspunde: musa sînt eu." "Conștientul uman își găsește dublul sprijin în pierderea treptată a musei, pe de o parte, în dorința ei de a se depăși, pe de alta. Dar musa nu se poate depăși
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
de Virgil Ierunca, mai întîi, apoi de Ion Caraion, dar una produsă tardiv, practic către sfîrșitul polemicii, prilejul declarat fiind o anchetă a "Rampei" (veche și ea de cîteva luni), în al cărei chestionar figura întrebarea: "- Regimurile politice pot suprima libertatea de exprimare și manifestare a culturii?". (Sorana Gurian se raliază, își asumă practic răspunsul lui Tudor Teodorescu-Braniște: Cred că există o criză a culturii mondiale, în care firește, se încadrează și criza culturii românești. Cultura înseamnă cultul valorilor spirituale. Sîntem
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
că există o criză a culturii mondiale, în care firește, se încadrează și criza culturii românești. Cultura înseamnă cultul valorilor spirituale. Sîntem de acord să luptăm toți cu arma gîndului pentru a restabili în sufletele oamenilor nobilele principii de dreptate, libertate, omenie, care stau la baza adevăratei culturi. ș...ț confiscînd libertatea, dictaturile, în istorie, au fost regimuri de incultură, de întuneric." 33) Cel de-al doilea articol, Despre misiunea scriitorului, apărea cîteva zile mai tîrziu, exprimînd mai clar punctul de
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
încadrează și criza culturii românești. Cultura înseamnă cultul valorilor spirituale. Sîntem de acord să luptăm toți cu arma gîndului pentru a restabili în sufletele oamenilor nobilele principii de dreptate, libertate, omenie, care stau la baza adevăratei culturi. ș...ț confiscînd libertatea, dictaturile, în istorie, au fost regimuri de incultură, de întuneric." 33) Cel de-al doilea articol, Despre misiunea scriitorului, apărea cîteva zile mai tîrziu, exprimînd mai clar punctul de vedere: "El șscriitorulț nu poate fi «angajat» decît față de adevăr, din
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
liber nu poartă nici o insignă, chiar dacă ar fi îndreptățit s-o poarte. Un adevăr nu poartă ștampila nici unui partid, deși ar putea fi și al unui partid. Artistul nu trebuie să uite că oamenii crescuți în sclavie nu pot folosi libertatea decît pentru a asupri la rîndul lor. Sub tiranie nu poți decît să dorești libertatea, nu să și o înveți. Practica libertății cere obișnuința ei și disciplina ei. Trebuie s-o posezi ca și știința limbilor clasice, adîncind-o. Iar misiunea
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
poartă ștampila nici unui partid, deși ar putea fi și al unui partid. Artistul nu trebuie să uite că oamenii crescuți în sclavie nu pot folosi libertatea decît pentru a asupri la rîndul lor. Sub tiranie nu poți decît să dorești libertatea, nu să și o înveți. Practica libertății cere obișnuința ei și disciplina ei. Trebuie s-o posezi ca și știința limbilor clasice, adîncind-o. Iar misiunea scriitorului este de a jertfi totul «adevărului». E faptă sinonimă cu «a sluji oamenilor»."34
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
fi și al unui partid. Artistul nu trebuie să uite că oamenii crescuți în sclavie nu pot folosi libertatea decît pentru a asupri la rîndul lor. Sub tiranie nu poți decît să dorești libertatea, nu să și o înveți. Practica libertății cere obișnuința ei și disciplina ei. Trebuie s-o posezi ca și știința limbilor clasice, adîncind-o. Iar misiunea scriitorului este de a jertfi totul «adevărului». E faptă sinonimă cu «a sluji oamenilor»."34 Articolul are și o N.șotaț B.
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
fost scris răspunzînd unui imbold pur sufletesc și că apare, din pricini cu totul străine de voința autorului, în oficiosul unui partid. Faptul e datorit exclusiv direcțiunii acestui ziar care a înțeles să-mi ofere găzduire în cadrul celei mai desăvîrșite libertăți." 35 Sorana Gurian cerea aici, în fapt, ca intervenția ei să nu fie considerată o trecere de partea cealaltă a baricadei, o adeziune la ideologia partidului liberal. Implicit, ea semnala totodată refuzul unei părți a presei de a-i da
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
bogat evantai al aducerilor-aminte vreo amintire la care să țineți în mod deosebit și pe care - să zicem - s-o purtați ca pe un talisman? V. E.: - Actorul Moisi căzuse prizonier la francezi. Prin intervențiile mele a fost pus în libertate, în schimbul eliberării, de către germani, a unui general francez - episod dramatic, de care îmi amintesc deseori cu gravitatea cuvenită, dar și cu bucuria că am salvat - poate chiar de la o moarte prea timpurie! - un tragedian de talia lui Moisi; îmi amintesc
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
de poezie degradată de textualismul excesiv și tehnicismul întâlnit în lirica ultimelor decenii. Deși titlul pare a sugera mai degrabă un demers apolinic, ordonator, cititorul află de la început accepțiunea pe care o dă poetul noțiunii de stil: "originalitate, personalitate, talent, libertate de mișcare și o permanentă solidaritate cu ceva din trecut." Așadar, stilul ca solidaritate și nu ca manieră. Autorul se dovedește a fi adeptul unui trăirism incendiar, care mistuie orice iluzii, orice false pudori. Un vitalism debordant, având ceva din
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
Catedralei Romano-Catolice Sf. Iosif din București a fost consacrat episcop), adresează peste o sută de memorii și scrisori conducerii comuniste a României (Gh. Gheorghiu-Dej, câteva și lui Emil Bodnăraș și Ion Gheorghe Maurer, cele mai multe lui Nicolae Ceaușescu) pentru repunerea în libertate a Bisericii Greco-Catolice. Ultimul memoriu este din 1974. Toate au rămas fără răspuns. Cele 50 de pagini intitulate Durere și speranță cuprind mesaje, telegrame și scrisori de condoleanțe de la personalități ale Bisericii (în frunte cu Papa Ioan Paul al II
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
solide a unității operei lui Camus, prin opera acestuia Ioan Lascu înțelegând nu numai proza, dramaturgia și eseurile cât și ceea ce acesta a publicat în calitate de jurnalist în diferite reviste. Camus este un scriitor angajat, un militant în numele justiției și al libertății de a te revolta, este un scriitor puternic ancorat în actualitate și care pledează pentru un jurnalism critic. Tot ceea ce scrie el pornește de la un eveniment pe care îl trece prin filtrul valorilor în care crede. Se ridică împotriva nihilismului
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
în jurul lui. Cu siguranță, din scrierile sale jurnalistice se poate extrage o deontologie valabilă oricând. Dar a fi un ziarist obiectiv nu presupune lipsa de implicare, ci mai degrabă să dai Cezarului ce-i al Cezarului, tocmai în numele justiției, moralei, libertății. Cezarul este în contextul de față acea parte din Camus supusă îndoielii, fricii, suferinței, absurdului, experienței dureroase pe care a trăit-o în timpul războiului. Pe toate acestea a fost nevoit să le hrănească la timpul lor. Dar le-a depășit
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
față este dedicată criticii raționalismului politic și a revoluției în scrierile conservatorilor români, care „veștejesc revoluția ca pe ultimă ipostază a încercării luciferice de remodelare geometrică a societății întregi." Revoluția apare, în mod paradoxal, ca o subminare a ideii de libertate, exemplul invocat iar și iar fiind cel al Revoluției Franceze și al exceselor sângeroase săvârșite în numele dreptății și al libertății. Alexandru Papacostea asimila spiritul conservator romantismului: „Privită larg, concepția raționalistă este metafizică în acest înțeles, că înfățișează lucrurile în aspecte
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
a încercării luciferice de remodelare geometrică a societății întregi." Revoluția apare, în mod paradoxal, ca o subminare a ideii de libertate, exemplul invocat iar și iar fiind cel al Revoluției Franceze și al exceselor sângeroase săvârșite în numele dreptății și al libertății. Alexandru Papacostea asimila spiritul conservator romantismului: „Privită larg, concepția raționalistă este metafizică în acest înțeles, că înfățișează lucrurile în aspecte definitive și uniforme, adică așa cum se pot înțelege pe calea ideilor. Așa e, de pildă, în Contractul Social. Dimpotrivă, concepția
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
lumină apăs și mașina nu se mișcă și a început să vorbească cu vocea mea măi minune așa mi-a zis măi minune - fricoasă ești oare dispus ca eu să trec la volan ești oare dispus să te bucuri de libertățile umbrei hai să-ți spun un secret aici mașina merge cu întuneric și de unde de unde să-mi iau întuneric l-am întrebat disperat am trăit și sunt dependent de viață viața viața nici nu trebe să vorbim ne știm eu
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
celor fără locuință. Am ieșit repede în grădina din apropierea serei, de teamă să nu leșin de atâta miros de pământ negru de flori. L-am zărit pe Zoltan stând pe vine cu privirea ațintită la tufele unor ghiocei crescuți în libertate. Pământul era negru și lucios și petalele florilor formând clopoței aveau aerul fragil al porțelanului chinezesc cu pete verzi, umbre în care se desfășura poate adevărata viață a primelor flori ale anului. Nu era nici o floare care să semene întru
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
istorii palpitante despre orașul ei natal, București, și despre orașul de adopție, Stockholm, numindu-l: «orașul meu marțial». Regele Karl al XII-lea joacă un rol esențial în carte - ca ființă umană nu ca războinic, el reunind pasiunea și marea libertate." Metro * "O carte minunată. Sentimente autentice. Impresionante narațiuni. Neobișnuite unghiuri de contemplare și observații remarcabile. Profundă filozofie a vieții. Și o limbă poetică fabuloasă. Limba care te face să uiți că e vorba de un roman, că ai în mână
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Iaru, Tudor Jebeleanu, Ioan Groșan, Ivette Fulicea s-au învîrtoșat ca inițiativa lor să aibă izbîndă. Și a avut. M-am amestecat și eu printre intențiile lor, deși nu o cunoșteam pe Mady. Îi iubeam poezia și forma ei de libertate chinuită. Am întîlnit-o ultima oară, cred, pe 27 februarie anul trecut, în maiestoasa Sală cu Oglinzi a Uniunii Scriitorilor. Venise să susțină "schimbarea la față" a "României literare". Precipitată, s-a apropiat de mine, m-a mîngîiat pe obraz și
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
eredității și de la ciclul Les Rougon-Macquart al lui Emile Zola pentru a ajunge la o teorie implicită a unei eredități culturale contradictorii și la ficțiunea realistă și totodată simbolistă, cu leitmotive wagneriene (tema morții) și cu accente autobiografice. Scria în libertate, în perioada de pace europeană prelungită dintre 1871 și 1914, care a fost numită "la belle époque ". Tînărul Alexandru George, lucrînd în "catacombe", cu un cuvînt pe care el însuși l-a folosit repetat pentru a-și descrie situația în
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
sunt din adîncul ființei sale respinse de narator: fără argumentări care nu și-ar avea rostul într-un discurs romanesc, fără filozofări, fără vorbe. Polemica are loc în dimensiunea tacită a romanului, în profunzimea lui, lăsînd să se desfășoare în libertate arta nuanțată a prozatorului. Exemplară în această privință e prezentarea conflictului tăcut dintre tată și fiu în chestiunea moștenirii, descris pe larg și cu numeroase subtile reverberații în text, conflict prelungit în care se articulează un singur cuvînt, o singură
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
que je trouve admirable, et j'ai essayé d'y adapter les paroles suivantes." 1) Poetul își exprimă preferința pentru "Rai vesel, pămîntesc" și insatisfacția față de versul "Ce poartă-un mare nume" (cu nefericita alăturare de silabe "tă-un"), lăsîndu-i compozitorului libertatea de a alege: "Bref, choisissez à votre guise ce qui vous convient le mieux."2) în forma oficială a imnului, intonată pînă în 1947, versurile sunau în conformitate cu voința poetului: "Rai vesel, pămîntesc,/ Cu mare, falnic nume!" Reproduc alăturat textul tipărit
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
protejată, un fel de acasă reconstituit la teatru." La acest capitol ar mai fi de amintit un topos recurent în romanele postpașoptiste, mânăstirea. Spațiu al retragerii, al recluziunii, aceasta mai poate fi văzută ca un simbol al eșecului tensiunii dintre libertate și amor. În mai toate romanele studiate, dar cu precădere la Bolintineanu și Pantazi Ghica, se simte o sufocare a naratorilor de către autori. Această depășire a competențelor narative transformă uneori discursul naratorului în pur discurs auctorial, încălcând limitele verosimilului." Este
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
producția literară propriu-zisă. Un accent special este pus pe înfățișarea relațiilor dintre scriitori și puterea comunistă, aceasta văzând în scriitorime, dincolo de actele de conformism ale acesteia, "eșantionul cel mai incomod dintre creatori și chiar dintre intelectuali". Anii postdecembriști aduc râvnita libertate a scrisului, dar și mari dificultăți materiale cărora U.S. încearcă să le facă față. Un studiu necesar ale cărui date concrete și concluzii pot sta la baza unei viitoare ample istorii a vieții literare românești postbelice. (G.D.)
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
române" și "pudibonderia" cenzurii. "Spiritul logic" e frate bun cu "spiritul pudibond", a mai zis Doinaș. Iar "spiritul dulceag" și "optimist" e văr bun cu ambele. Spiritul de suspiciune" le tutelează. Există un "complex de subversivitate". În încheiere a cerut libertatea de creație. Ioan Alexandru, vorbind ca un popă din amvon, cu o gesticulație patetică și cu un limbaj bisericesc, a pledat pentru valorile spirituale ale neamului, protestînd, printre altele, contra dărîmării Bisericii Enei din București și cerînd conservarea monumentelor de
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]