1,592 matches
-
i se Înscenează ceva murdar: este acuzat că a devastat cabinetul de științe sociale, de fapt, de marxism-leninism. Părinții sunt chemați la liceu și puși să plătească niște scaune rupte. De exmatriculare nu mai putea fi vorba. Directoarea știa că liceanul aștepta plecarea În SUA. După câteva zile, este bătut crunt În curtea școlii. Cine erau bătăușii? Ce urmări au lăsat asupra trupului acestui adolescent? Nimeni n-a voit să afle. O precizare: pentru devastarea acelui cabinet este acuzat și cel
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
comisia medicolegală a specificat În procesul-verbal că decesul a avut loc În ziua de 21 decembrie, la domiciliu. Ne aflăm În plină măsluire a datelor”. La trei săptămâni după aceasta moarte neelucidată nici acum, iată, au trecut 14 ani, tânărul licean primea pașaport pentru SUA. I se dăduse pașaport pentru eternitate. Se numea Alexandru Malin Tăcu. Au rămas o amintire durabilă și un volum de versuri: „Călătorul profund”. Altă moarte suspectă ... După câteva luni, de pe blocul „Modern” din Piață Unirii din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
adept al bătăilor crâncene pe care le ordona Împotriva ,,elementelor dușmănoase”. Ion-Traian Ștefan publică la 23 ianuarie 2003 alte investigații În ,,România liberă” cu titlul: ,,Ștefan Alexie spionă Ambasada SUA Înainte de ‘89”: ,,Salvați-ne sufletele!” - sunt cuvintele cu care un licean din Iași Încheia convorbirea telefonică purtată cu atașatul de presă al Ambasadei SUA la București pe 12 octombrie 1984. ,,Suntem trei poeți: tata, fiica și fiul. Mesajul este adresat celui mai puternic și nobil popor, poporul american”. Doi ani mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Suntem trei poeți: tata, fiica și fiul. Mesajul este adresat celui mai puternic și nobil popor, poporul american”. Doi ani mai tarziu, tânărul moare În condiții stranii, fără ca vreo instanță medicală sau judiciară să ofere vreo explicație. Dialogul purtat Între licean și funcționarul american fusese Înregistrat, cuvânt cu cuvânt, de unitatea specială ,,Ț”, departamentul Securității care avea ca misiune spionarea tuturor convorbirilor dinspre și Înspre ambasadele țărilor occidentale. Tânărul, pe numele său Malin Tăcu, era fiul disidentului ieșean Alexandru Tăcu, nume
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mesager a celor care socotesc că nu se face Încă suficient pentru păstrarea și cinstirea memoriei celui plecat, scria, drept reproș, sub semnătură lui Virgil Burlă: „DOAR BÂRLĂDENII ÎȘI MAI ADUC AMINTE DE MOARTEA TÂNĂRULUI MALIN TĂCU” -un grup de liceeni din Bârlad a organizat sâmbătă, la Iași, un spectacol-omagiu adus elevului ieșean mort În 1986, În condiții neelucidate nici până azi -Liceul „Eminescu”, unde studia tânărul Tăcu, nu s-a implicat deloc În organizarea acțiunii „Un spectacol-omagiu În memoria tânărului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
elevului ieșean mort În 1986, În condiții neelucidate nici până azi -Liceul „Eminescu”, unde studia tânărul Tăcu, nu s-a implicat deloc În organizarea acțiunii „Un spectacol-omagiu În memoria tânărului poet Malin Tăcu a fost adus de un grup de liceeni din Bârlad. Sâmbătă, la sala de cultură a municipiului Iași din parcul Copou, a avut loc un spectacol în memoriam Malin Tăcu. Un concert pop-rock-folk a avut loc pe scena amfiteatrului din Copou, protagoniști fiind liceeni din Bârlad. Versurile tuturor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de un grup de liceeni din Bârlad. Sâmbătă, la sala de cultură a municipiului Iași din parcul Copou, a avut loc un spectacol în memoriam Malin Tăcu. Un concert pop-rock-folk a avut loc pe scena amfiteatrului din Copou, protagoniști fiind liceeni din Bârlad. Versurile tuturor celor 18 piese au fost compuse de Malin Tăcu, dispărut prematur dintre noi. Sală a fost ornata cu afișe scrise de mână ale tinerilor, anunțuri dintre cele mai vehemențe la adresa fostei conduceri de partid și de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
anunțuri dintre cele mai vehemențe la adresa fostei conduceri de partid și de stat. Scenă pe care a concertat tânără trupa din Bârlad era Împânzita de tomuri ale „conducătorului iubit” care ne Învățau drumul României spre o țară multilateral dezvoltată. Picioarele liceenilor din Bârlad au călcat pe aceste volume, sloganele afișate pe pereții amfiteatrului din Copou fiind sugestive: „Pierdut zâmbet, Îl declar nul”. Spectacolul trist prezentat de grupul „Viră” din Bârlad, influențat de versurile lui Malin Tăcu, au marcat auditoriul, care nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a murit În circumstanțe cel puțin ciudate, În data de 22 decembrie 1986. Moartea subita a lui Malin, care În mod ciudat a primit aprobarea de părăsire definitivă a țarii spre Statele Unite la câteva săptămâni după ce a decedat, a sensibilizat liceenii din Bârlad care au prezentat spectacolul. Malin Tăcu a decedat În mașină Salvării În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, plimbat Între spitale. Un telefon pretins din partea familiei a făcut ca acesta să fie transportat de la spitalul de Urgențe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de racolare a informatorilor din rândul școlarilor plasați pe urmele elevei Alină Tăcu. „România liberă” publică, pe 24 iulie 2006, deschidere de ziar, un reportaj solid despre informatorii copii, intitulat: „ „Ioana”, „Andreea” și „Tarzan”, informatori ai Securității În uniformă de liceeni”: Cum turnau copiii Fosta Securitate nu „a precupețit nici un efort” În acțiunea să de a recruta elevi-turnători de la cele mai fragede vârste. Prezentăm un caz În care un copil de 13 ani a fost supus supravegherii de către Securitate, prin colegii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
când nu mai vrei să demonstrezi nimic, acum când nici măcar ție nu mai trebuie să-ți demonstrezi nimic. Acum rămâne doar timpul care cere un preț! Câteva cuvinte Bogdan Nechifor Neam cunoscut anul trecut la un concurs de teatru pentru liceeni, la Timișoara. Era în juriu. Purta un batic hazliu. Colegii spuneau că e plin de fumuri. Fumează mult. Am prezentat un monolog acolo. Se pare că i-a plăcut, pentru că mi-a strâns mâna și mi-a zis că o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
cu ideea de nonconformism, de libertate. De aceea, coordonatorii acestei publicații, prof. Diana Mazga, Larisa Târzianu și Honceriu Geanina, au devenit, firește, parteneri ai elevilor și nu ghizi ai unei activități jurnalistice. O.M.G., cu alte cuvinte, îi invită pe liceeni să-și spună păsul, să fie ei înșiși. Aria curriculară limbă și comunicare editează revista multilingvistică Gânduri tinere pentru Europa. Editarea revistei pornește de la premisa că Uniunea Europeană este o societate complexă, în perpetuă devenire; un spațiu în care trăiesc persoane
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
că..., uzina vie. Reproducem, în cele ce urmează, doar un fragment din editorialul ultimului număr, semnat de eleva Alexandra Plop, de la clasa a XII-a C, Elev-caut profesor!: „Dragi cititori, ne propunem în acest număr să ilustrăm preocupărilor noastre, ale liceenilor, fiindcă prin ele ne definim personalitatea. Și, fiindcă universul nostru imediat este școala, voi căuta să expun în rândurile următoare felul în care văd eu profesorul ideal. Dorim mereu, fie că recunoaștem sau nu, să avem lângă noi oameni de
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
aceea toate acestea nici nu le numeam sporturi. Erau diferitele jocuri care domneau pe maidanele orașului, cel mai căutat fiind acela din fața grădinii publice. Despre timpul cît durau clasele mele liceale la Galați, păstrez cea mai frumoasă amintire. Viața de licean era plină. Era mai întîi viața de la școală. În fiecare zi, trei ore de cursuri dimineața și două după-amiaza. Între 11.20 dimineața și 2 după-amiaza, fiecare elev mergea la el acasă pentru prînz. La ora 8 fix dimineața și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
apoi, viața din afara școlii. Pot să spun că elevul de liceu avea destulă considerație în societatea de atunci, care era conștientă de importanța educației tineretului pentru viitorul țării. Portul obligatoriu al uniformei era semnul acestei preocupări, căci făcea din tînărul licean un ins deosebit, care trebuia să fie demn și ferit de acte urîte. Cînd am terminat liceul și am devenit bacalaureat, primul război mondial era în toi. Pentru tatăl meu, faptul că avea acum, un băiat bacalaureat era mai important
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de atenția ce ni se acorda. Din grup făceau parte: Nistor Lavric, Cazacu Aurel, Cazacu Modest, Arcadie Lungu, Clemenciuc Visarion, Nichiforiuc Dumitru, Grigoraș Vasile, Pascari Viorica, Pascari Ștefan, Drehuță Ileana, Grigoraș Lenuța, Lavric Oltea și subsemnata. De multe ori veneau liceeni și studenți din Frătăuții Noi, Frătăuții Vechi, Gălănești, Bilca, Măneuți și chiar din Horodnic și Dornești. Nelipsiți erau de obicei frătăucenii, care erau mai aproape. Doar treceau Suceava și cum erau punți aproape de Fâsca, ajungeau în câteva minute la strânsură
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în Frătăuții Vechi și am intrat în Barc, primul gând ne-a fost, să, intrăm la o casă, să ne adăpostim. Dar, dându-ne seama în ce hal arătam, ne-am potolit. Mai ales că în acest cartier locuiau niște liceeni, pe care-i cunoșteam bine de la strânsura, de Sf. Maria Mică, din Costișa. Zgomotul infernal ne-a făcut și mai neajutorate. Numai puteam comunica între noi, deoarece nu ne puteam auzi. Ne-am lipit una de alta, ne-am privit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și prima noastră preocupare era cum să câștigăm alegerile. Și, atunci, primul program al Societății Academice din România n-a fost deloc unul academic. A fost un pro‑ gram cu care am fost în licee și i-am convins pe liceenii din ultima clasă, care votau pentru prima oară, să se ducă la vot și să voteze schimbarea. Am folosit fotogra‑ fia aceea celebră din Piața Tienanmen, cu un student care stătea în fața tancurilor, și sub acea imagine am scris un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
voteze schimbarea. Am folosit fotogra‑ fia aceea celebră din Piața Tienanmen, cu un student care stătea în fața tancurilor, și sub acea imagine am scris un slogan care spunea așa : „Un singur om con‑ tează. Votează !“. Atât. Asta a prins la liceeni. Cu asta ne-am ocupat, cu oameni tineri ca Oana Suciu. După aia am făcut și un manual de științe politice pentru liceu, cu Sorin Ioniță, noțiuni de bază de guvernare. Dar în liceul românesc nu s-a introdus niciodată
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dvs. nu aveați o mină foarte bună când ați plecat de aici. - E curios să aflu că și dvs. îl cunoașteți de multă vreme pe Papini - Un uomo finito este, cred, cea dintâi carte italiană pe care am citit-o (licean fiind) și care mi-a produs atunci o impresie puternică; de asemenea, m-am bucurat mult de ale sale impudice Stroncature - dar, de atunci, nu l-am mai citit și nu cred că o lectură înnoită ar fi de natură
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Gorki: Mama V. Maiakovski: Poemul lui Octombrie sau V.I. Stalin V.I. Lenin: Organizația de partid și literatura de partid Gh. Gheorghiu-Dej: 30 de ani de luptă ai Partidului sub steagul lui Lenin și Stalin." După transferarea de la Fălticeni la Iași, liceanul Nicolae Labiș va fi prezent în presa locală cu varii poeme partinice, cum ar fi Manifestație: "Mai, Copii de grădiniță/ Bat strada pașii voinicești./ Le-atîrnă soarele șuvițe/ În păr beteală ca-n povești.// Să nu-i mănînci cu căutătura?/ Ard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
gît! Am plecat, toată clasa, în parc, și am hotărît să facem de pază. N-am fost numai noi acolo, ci și mulți români din oraș, alarmați de ce s-a putut săvîrși împotriva memoriei poetului național. În același an 1946, liceenilor botoșăneni le-au fost oferite patru burse pentru studiul medicinii, în Italia. Am fost și eu nominalizat, dar, pînă la urmă, evreii au pus mîna pe toate bursele. Cu toate acestea, mi-am făcut și un prieten evreu. Moișe Filderman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sociale" la 15 ani. Va avea parte și de o lună de "reeducare" sub directa îndrumare a lui Țurcanu. Este eliberat în 1964, după 13 ani și 3 luni. Între timp îi murise tatăl. Constantin Teodoriu (n. 1928) ,din Dorohoi, licean, este arestat în mai 1948 pentru că a inițiat o colectă de alimente și bani, pentru deținuții politici din închisori, supuși înfometării. La anchetă, sfătuit de fratele său, va minți că a colectat dar nu a trimis. Un alt coleg recunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Dacă nu cumva și asta e o dovadă a modului arbitrar în care regimul comunist își alegea victimele. Un regim în care discernămîntul și spiritul de justețe au fost, și ele, dușmani ai poporului". Petru Tudose (n. 1927), din Păltiniș, licean, va fi arestat pentru aceeași colectă inițiată de Constantin Teodoriu. Va fi condamnat la 5 ani și pentru omisiune de denunț. Va trece, în 1950, la Gherla, prin reeducare instituită de unul Ungureanu, student la Medicină. În 1952, după 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Făgăraș, dar și din studenți din acele locuri, se numea "Vultanul". Clasa a VII-a de liceu a lui Gavrilă Ogoranu, din 28 de elevi, a avut șapte morți și douăzeci de condamnați. În episodul Mogoș și Mazilu (doi tineri liceeni care au organizat un puternic grup de partizani în Făgăraș, începînd cu vara anului 1949), istoricul Florian Banu face cîteva considerații asupra structurii socio-profesionale și educaționale, dar și a motivațiilor care determinau adiționarea la grupele de luptători din munți: "Structura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]