10,015 matches
-
ca pasive - în partea dreaptă. Toate drepturile și obligațiile înscrise în contabilitate, inclusiv în bilanț, sunt evidențiate în momentul constituirii acestora și nu în momentul stingerii lor (al rambursării, efectuării plății/încasării ș.a.). „... activul, prin componența sa, evidențiază destinația și lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul, clasificarea surselor de finanțare în funcție de modul de constituire (surse proprii și surse străine) și exigibilitatea lor”<footnote Călin, O.; Văduva, I.; Ristea, M.; Neamțu, H. (1997), Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 35. footnote
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
activul bilanțului, și invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanțului). Scopul acestor permutări este cel al creșterii potențialului informațional și de analiză al bilanțului. În bilanț, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcție de gradul crescător al lichidității, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcție de gradul crescător al exigibilității. Un activ reprezintă o resursă controlată de instituția publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituție, al cărui
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
market by price) reprezintă densitatea medie a numărului de ordine de vânzare și de cumpărare existente pe piață, pentru un anumit activ. Aceasta asimilează variațiile de preț asociate executării tranzacțiilor și reprezintă, de asemenea, un factor important de explicare a lichidității unei piețe. În timp ce o mare parte din analiza de mai jos se face pentru o funcție de impact a prețului generală, în unele cazuri este util să se considere cazul liniar, Adaptarea strategiei Cum s-a arătat mai sus, pragul )(ti
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fost nevoită să apeleze la împrumuturi printr-un acord stand by încheiat cu creditori internaționali - Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru a face față riscului de intrare în criză de lichiditate la nivel bugetar. Al doilea motiv de îngrijorare este cel legat de evaluarea incorectă a poziției fiscale a României și de aici a sustenabilității finanțelor publice. Creșterea puternică a cererii agregate a condus la apariția unor venituri bugetare temporar mai
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitelor bugetare versus relansarea economică, Romania și-a propus implementarea unui program de austeritate bugetară pentru a reinstaura un minim de sustenabilitate a finanțelor publice. Altfel, al doilea trimestru din 2009 ar fi adus intrarea României într-o criză de lichiditate bugetară, un fiscal event serios, cu consecințe grave din punct de vedere politic, economic și social. 2.2. Aspecte metodologice privind folosirea indicatorului CAAB Am demonstrat anterior modul în care indicatorul sold bugetar structural este mai util pentru analiza poziției
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
țara noastră în ultimii 3 ani. Corecția dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai puțin dură decât cea înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din 2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor și cheltuielilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
anului 2008, an în care criza a început să-și arate efectele negative în România. Un spațiu fiscal rezonabil ar fi permis o marjă de manevră mai ridicată decidenților de politici fiscalbugetare în a evita intrarea României în criză de lichiditate în aprilie 2009 (putem defini procesul de creare a spațiului fiscal prin îmbunătățirea soldului bugetar structural CAB și/sau reducerea stocului de datorie publică). În cazul României, lipsa spațiului fiscal a făcut aproape imposibilă aplicarea unor politici fiscal-bugetare anticiclice, care
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stat și bugetele sociale cauzează ceea ce se numește amânarea deficitelor, determinând costuri de oportunitate ridicate în ceea ce privește alocarea resurselor de finanțare pentru domeniile bugetare strategice. Dincolo de a reprezenta ele însele o problemă de cash flow, arieratele exprimă totuși o problemă de lichiditate. Mai mult, în condițiile în care creditarea este scumpă, atât statul, cât și firmele pot avea stimulente în a folosi arieratele drept sursă alternativă de finanțare (mai ieftină). Pentru economie, rezultatul nu este unul optimal, dat fiind că ele pot
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
inter-întreprinderi ca un simptom al tensiunii din interiorul sistemului și ca o modalitate de a dispersa tensiunea”. Diagnoza problemei arieratelor în România. Eficiența soluției constrângerilor bugetare puternice impuse prin Acordul stand by cu organismele financiare internaționale Aflată în criză de lichiditate în 2009, România a încheiat un acord stand by cu creditorii internaționali reprezentați de Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. Prelungit în 2012 cu un acord de tip preventiv, România și-a asumat în cadrul acestui acord anumite plafoane
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
93-97 4 0,9 Belgia 81-90 9 0,9 Austria 95-2001 6 0,8 Olanda 90-2000 10 0,4 România 2009-2012 3 1,8 Sursa: Comisia Europeană (AMECO), 2012. Pentru România, prognoza Comisiei Europene 2012. Pentru a depăși criza de lichiditate la nivelul trezoreriei (martie 2009), România s-a văzut nevoită să încheie un acord stand by cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, în valoare de 20 de miliarde de euro. Această soluție a condus la un câștig
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
va crește neîncrederea investitorilor de pe piețele financiare în România vom fi „downgradați” de agențiile de rating va exploda CDS (credit default swap) vom intra în default parțial - determinat de imposibilitatea accesului pe piețele externe + deprecierea masivă a leului criză de lichiditate la nivel bugetar ș.a. Un al treilea risc ar fi cel legat de apariția unui cost de oportunitate ridicat la nivelul economiei românești. Revenirea la măsuri de creștere a veniturilor necorelate cu creșterea productivității/creșterea economică presupune creșterea rigidității cheltuielilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să motiveze o atitudine. Fie că e vorba de solilocviile (nu lipsite de perversitate) ale lui Pavese, de Îndureratele lamentouri purtate Într-un peisaj dezolant, amintind de lumina palid-cadaverică a tablourilor lui de Chirico, fie de fantasmele maladive, Înecate În lichiditatea putredă a unui Albion Înfricoșător, ale Virginiei Woolf sau de cavalerismul tragic, de hotărârea irevocabilă, În numele unui Înalt (și funest) principiu moral, la Drieu la Rochelle, accentul cade pe negarea sistematică, obsesională, coborând până În universul tulbure al dorinței (sau, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
regimul post-revoluționar". (P., clasa a VII-a A) Excesele lui Ceaușescu și lipsurile alimentare din ultimii săi ani păreau unora aproape acceptabile (pentru că erau încă prezente în viața lor), fiind compensate de siguranța locului de muncă, a locuinței, a unor lichidități ("aveai bani"). Școala, așa cum reiese din povestire, apare ca mediator între prezentul lor și trecutul părinților. Se știe că era un nesfârșit prilej de "prestări servicii", de la colectarea de maculatură până la spectacolele omagiale. Dar foștii elevi au uitat asta, iar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
închise, despre cu totul alte chestii pe care presa mondială le-a luat în serios prin titluri ca: „războiul valutelor", „protecționism și absența unei colaborări reale", „sunt în joc milioane și milioane de locuri de muncă", „chinezii invadează lumea cu lichidități", „dolarul e pe făraș", „ONU nu mai există, există doar G8 și G20" și alte chestii din astea. Deci după cum se vede, Baba Vanga nu prezisese nici „războiul silicoanelor", nici „război în Ghencea", ci „războiul valutelor". Sună a război mondial
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
justificate) În mintea acționarilor, partenerilor, finanțatorilor. Proiecții financiare Proiecțiile financiare nu sunt altceva decât anticipări / planificări ale situațiilor financiare ale afacerii pe viitor. Proiecțiile financiare sunt modelări matematice viitoare ale bilanțului, contului de profit și pierdere și a calculului de lichidități (cash-flow-ului) pe baza cărora se calculează eventual și anumite rate de profitabiltiate a afacerii. Proiecțiile sunt indisolubil legate de punctele de mai sus. Aceste puncte ne-au furnizat datele de intrare În modelul matematic și dacă aceste date erau eronate
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Îndeplinite. Pe baza acestor principii sunt stabilite obiectivele fundamentale ale firmei: obiective de piață: cota de piață, cifra de afaceri, poziția pe piață; obiective de rentabilitate: profit, rentabilitatea cifrei de afaceri, rentabilitatea capitalului propriu, a capitalului total; obiective financiare: credibilitate, lichiditate, grad de autofinanțare, structură de capital; obiective sociale: satisfacția muncii, siguranța venitului, securitate socială, integrare socială, dezvoltarea personalității; obiective de prestigiu: independență, imagine, influență politică, socială. Aceste obiective nu trebuie să reprezinte o constrângere, să fie formulate clar, pentru a
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă, problemele ar fi trebuit să apară și la importanta instituție bancară. Și asta nu din pricina lipsei lichidităților ori a unor tranzacții neinspirate, ci fiindcă nimeni nu putea prevedea evoluția legislației în noile state. Ba se vorbea că în Republica Vandana de Nord se vor naționaliza toate instituțiile financiare, ba se spunea că în Republica Vandana de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
pragmatism, dar și de suplețea necesară diverselor adaptări, ceea ce i-a asigurat succesul. Piețele financiare se adaptează nevoilor de afaceri și cererilor de fonduri, dar și acestea din urmă se adaptează la condițiile schimbătoare de pe piață (ratele dobînzilor, percepția riscurilor, lichiditatea generală ș.a.) sub influența a două tendințe opuse: standardizarea și uniformizarea convențiilor și dezvoltarea fără precedent a inovațiilor și sofisticarea produselor financiare, asta și ca urmare a concurenței exacerbate. Aici, tonul l-a dat piața financiară americană. Prima mare etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
imens impuls monetar nu poate duce, în lipsa competitivității economiei reale, decît la alimentarea inflației, exportate în bună măsură. Este totodată și o măsură de a lovi în fondurile suverane ale unor țări precum China, Rusia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite ș.a., care dețin lichidități numeroase cu care cumpără active occidentale depreciate de criză. Fără precedent ca anvergură, americanii profită de faptul că moneda lor este încă cea de referință în Sistemul Monetar Internațional, de denominare a tranzacțiilor și de rezervă și încearcă o recapitalizare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
economică și realitatea secu ritară (vezi articolul lui Robert Zoelick din revista "Foreign Policy", martie-aprilie, 2013). Oricum, americanii continuă să cheltuiască în domeniul militar cît întreg restul lumii. În ce privește dansul amețitor al monedelor, este de remarcat cred că 48% ditre lichiditățile lumii se află în Asia, că actuala criză a economiilor occidentale are și o importantă, dacă nu decisivă, componentă monetară și că suntem în plin război valutar, în care, cel puțin deocamdată, dolarul și euro pierd teren serios în favoarea valutelor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă, problemele ar fi trebuit să apară și la importanta instituție bancară. Și asta nu din pricina lipsei lichidităților ori a unor tranzacții neinspirate, ci fiindcă nimeni nu putea prevedea evoluția legislației în noile state. Ba se vorbea că în Republica Vandana de Nord se vor naționaliza toate instituțiile financiare, ba se spunea că în Republica Vandana de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cantitatea de mărfuri tranzacționate. Deci K=1/V, un factor misterios, încă nedecriptat pe deplin. El exprimă noțiunea de "încasare dorită" a lui Walras, sau partea din venit pe care consumatorii o doresc în portofoliile lor în numerar, dorința de lichiditate am spune azi, sau nevoia de monedă, un coeficient de utilizare a monedei. K=M/PQ. K se măsoară mai ușor decît V, de aceea formula lui Marshall pare mai realistă. Marshall a sesizat și faptul că aurul nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de argint ca mijloc de a regla nivelul prețurilor. De asemenea cere interzicerea împrumuturilor bancare ce depășesc nivelul depozitelor băncilor. Walras distinge utilitatea numerarului, considerat drept valoare a monedei ca mijloc de schimb de utilitatea monedei ca "încasare dorită", sau lichiditățile imediat disponibile. Tot el recomandă a se deține un "fond de rulment". Teoria monetară a lui Walras, bazată pe etalonul aur-argint (vezi și lucrarea mea Monetarismul în teoria și politica economică, Institutul European, Iași, 1998), a fost continuată de Karl
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de cercetător și mediul în care evoluează. Să se consulte mai des cu dl.Isărescu, care am înțeles că i-a făcut deja ceva recomandări. Practic, l-aș ruga mai ales să mediteze mai mult asupra așa numitei "capcane a lichidității" (vezi capitolul al IV-lea), în desfacerea căreia cred că tot băncile centrale au cheia și ar putea facilita, începînd chiar cu ele, mai mult risc și mai multă inițiativă, deci creștere și dezvoltare economico-socială. Cum foarte frumos spunea Hayek
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și mulțumește unei armate de jurnaliști și apropiați, în primul rînd desigur profesorului de doctrine economice George Virgil Stoenescu. Autorul începe în forță cu afirmația că "Toată lumea recunoaște că una dintre cauzele de fond ale crizei financiare a constituit-o lichiditatea abundentă". Probabil de aceea băncile centrale și guvernele au aruncat cu nemiluita bani pe piețe, ca soluție anticriză de tip homeopatic (vezi celebra procedură Quantitative easing, prin care s-au tipărit dolari în neștire, sub conducerea "metakeynesiștilor" Ben Bernanke, Larry
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]